Actualitate

Pagina de istorie: Ziua în care George Enescu a plecat definitiv din România

Plecarea din România a lui George Enescu şi a soţiei sale, Maria Cantacuzino, pare desprinsă dintr-un scenariu de film. De teamă să nu fie împiedicaţi de comunişti, plecarea lor a luat forma unui adevărat complot, pus la cale, încă din 1945, de Yehudi Menuhin. George Enescu îl cunoştea pe Menuhin încă din 1926, când i-a predat vioară, pe când avea doar 10 ani. Menuhin a fost cel care l-a convins pe Enescu să emigreze din România şi i-a intermediat obţinerea azilului politic în Statele Unite.

Pentru a înşela vigilenţa regimului, genialul elev al lui Enescu a aranjat un turneu care urma să ajungă şi în SUA. Pentru a obţine dreptul de a susţine aceste spectacole, Enescu a trebuit să concerteze şi în URSS, la Moscova. Între timp, soţia lui Enescu, prinţesa Maria Cantacuzino, dezmierdată Maruca, a vândut, cât de discret a putut, o parte dintre mobile, bijuterii, tablouri, pentru a strânge banii cu care să poată supravieţui în străinătate.

George Enescu a plecat cu o viză pentru Statele Unite, acordată pe un paşaport diplomatic, chiar de Petru Groza. În 6 septembrie 1946, Enescu şi Maruca şi-au făcut bagajele ca pentru un turneu– nici prea multe, nici prea puţine, şi s-au îmbarcat pe un vapor, la Constanţa, pentru că muzicianul evita să zboare.

Când au plecat în exil, George Enescu avea 65 de ani, iar soţia sa 68. Enescu avea să-i mărturisească prietenului său, avocatul Romeo Drăghici, că avea presimţirea că nu se va mai întoarce niciodată în România. Aşa s-a şi întâmplat. După ce a stat trei luni în SUA, unde a concertat şi a dat lecţii de interpretare, impresariate de Menuhin, Enescu, alături de Maruca, a revenit în Europa, la Paris. Acolo, George Enescu a fost urmărit de agenţi ai Securităţii.

În 1951, statul roman a dorit să-l aducă pe George Enescu la Săptămâna muzicii româneşti, pentru a patrona acest eveniment. George Enescu a acceptat, dar a solicitat ca Academia Română să-i reprimească printre membrii săi pe Dimitrie Gusti şi Constantin Rădulescu Motru, iar Ministerul de Interne să o elibereze din închisoare pe soţia compozitorului Mihail Jora. Solicitările sale nu au fost îndeplinite. Încercarea readucerii în ţară a lui Enescu a eşuat. El a trimis autorităţilor române o scrisoare prin care le spunea că nu poate onora invitaţia din cauza stării precare de sănătate.

Enescu nu minţea cu privire la sănătatea sa deteriorată: în iulie 1954, Enescu a făcut un atac cerebral, care, cel mai probabil, i-a grăbit moartea, survenită un an mai târziu. Enescu a fost înmormântat în cimitirul parizian Pere Lachaise, pe aceeaşi alee cu Georges Bizet.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *