Astăzi 4 Iunie 2020, Joi - Ultima actualizare la ora 18:58
Abonamente

Actualitate 5 Ianuarie 2020, ora 10:26

Paradoxul progresului - Când se obține mai mult din mai puțin…

Marime Font

Cu doi ani în urmă, sugeram un posibil experiment de gândire: Să ne imaginăm că tocmai am pășit în secolul al 22-lea. Să ne mai imaginăm un profesor de istorie, undeva pe glob, care le dă un extemporal elevilor săi cu tema următoare: Numiți câteva dintre cele mai importante invenții sau inovații care au marcat economic începuturile secolului al 21-lea, la fel de mult cum avionul, Fordul Model-T și penicilina au definit secolul al 20-lea ori motorul cu aburi, locomotiva și sonda de petrol au definit secolul al 19-lea.

Probabil că elevii anului 2101 vor alege între iPod (2001), Facebook (2004), YouTube (2005), iPhone (2007), Google Android (2007), Amazon Kindle (2007), iPad (2010), IBM Watson (2011), automobilul fără șofer (2012) etc.(i)

Ce s-ar mai putea adăuga? Am extins lista de mai sus, enumerând câteva realizări semnificative din ultimele două decenii, tocmai încheiate, ale secolului al 21-lea:

Sărăcia extremă a fost redusă drastic: de la 90% la circa 10% în 2013. Alfabetizarea a crescut de la 15% la peste 85% în 2015. Longevitatea a devenit mai mult decât dublă: de la sub 30 a ajuns la 70 ani la scara planetară și la 80 ani în țările dezvoltate. Mortalitatea infantilă (sub 5 ani) a scăzut de la 20 milioane în 1950 la 5,4 milioane în 2017. Folosirea muncii copiilor s-a redus semnificativ.

Prosperitatea economică (măsurată prin PIB/capita) a înregistrat de asemenea creșteri importante, chiar dacă inegale, în ultimul secol. Venitul mediu global pe cap de locuitor a fost aproape dublu în ultimii 30 ani, ceea ce a dus la reduceri masive ale sărăciei. În 1990, aproape patru din zece oameni din lume erau săraci; astăzi, mai puțin de 10% sunt în această situație. Realizările obținute au ajutat apoi la transformarea modului în care trăiesc oamenii. De exemplu, între 1990 și 2015, proporția populației lumii care practică defecarea în aer liber s-a înjumătățit, ajungând la 15%. Și, în aceeași perioadă, 2,6 miliarde de persoane au obținut acces la surse de apă îmbunătățite, ducând cota globală la 91%.

Schimbările economice au îmbunătățit și mediul înconjurător. La nivel global, riscul de deces din cauza poluării aerului – de departe cel mai mare criminal ecologic – a scăzut substanțial; în țările cu venituri mici, el s-a redus aproape la jumătate începând din 1990.(ii)

Care a fost consecința majoră a acestor două decenii remarcabile? Ceva cu totul neașteptat – paradoxul progresului:

Cu cât lucrurile devin mai bune, cu atât oamenii percep mai multe amenințări acolo unde ele nu există și devin mai cârcotași și mai nemulțumiți.

Când statisticianul și profesorul suedez în sănătate publică Hans Rosling a început să întrebe americanii dacă procentul populației globale care trăiește în sărăcie extremă s-a dublat, s-a înjumătățit sau a rămas neschimbat în ultimii 20 ani, a rămas uimit de răspunsurile primite. Numai 5% din cei 1.005 americani întrebați au dat răspunsul corect: Sărăcia extremă a scăzut mai mult de jumătate. Cu alte cuvinte, oamenii pot fi mai rău decât simpli ignoranți: Cred că știu multe lucruri groaznice despre lume care, de fapt, sunt neadevărate.(iii) Paradoxul progresului își are o sursă majoră în ignoranța selectivă, parte a agnotologiei pe care am descris-o pentru prima dată în România în 2018: Individul consideră ceva ca fiind adevărat fără dovezi sau, când dovezile există, le consideră, dar cu sens contrar.(iv)

Pentru că știrile pozitive, listate mai sus, nu sunt demne de popularizare, o manifestare majoră a paradoxului progresului o reprezintă avalanșa și asaltul mediatic al știrilor negative, alarmiste, apocaliptice. Confruntați cu paradoxul progresului, unii oameni se apără simplu, invocând o înțelepciune convențională: Da, s-au obținut acele rezultate remarcabile, dar cu ce preț? Nevoile și dorințele noastre insațiabile necesită consumuri tot mai mari de resurse naturale. Astfel, planeta noastră este sărăcită continuu, prețioase resurse se epuizează rapid și inexorabil, catastrofa globală pândește după colț. Oare așa să fie?!?

Voi argumenta în continuare că paradoxul progresului mai are o fațetă: Obținem tot mai mult din tot mai puțin.

Fenomenul care descrie această situație a fost numit dematerializare sau decuplare și prezentat pentru prima dată în 2015 de Jesse H. Ausubel, directorul Programului pentru Ecologie Umană de la Universitatea Rockefeller, New York.(v) Recent, Andrew McAfee, MIT Sloan School of Management, a publicat o extinsă analiză a dematerializării, cu exemple și concluzii noi(vi).

De-a lungul istoriei umane, prosperitatea noastră a fost cuplată strâns cu abilitatea de extrage resurse din pământ. Pe măsură ce am devenit mai numeroși și mai prosperi, în mod inevitabil am extras și folosit mai mult: mai multe minerale, mai mulți combustibili fosili, mai mult teren agricol, mai mulți copaci, mai multă apă și așa mai departe.

Dar situația aceasta s-a inversat paradoxal în ultimele decenii: Obținem mai mult consumând mai puțin. Contrar afirmațiilor multor profesori și profeți apocaliptici, America – o țară mare și bogată, reprezentând circa 25% din economia globală – a început să consume mai puține resurse naturale an după an, în condițiile unei creșteri continui a economiei și populației. Au avut loc o serie de decuplări, în urma cărora creșterea economiei americane are loc în tandem cu descreșterea exploatării pământului, pădurilor, apelor și mineralelor. Mai mult chiar, americanii poluează mai puțin apele și aerul, emit mai puține gaze cu efect de seră (în ciuda retragerii SUA din Acordul climatic de la Paris) și sunt martorii creșterii populațiilor de animale sălbatice care aproape dispăruseră.

O exemplificare spectaculoasă a paradoxului obținem mai mult consumând mai puțin o reprezintă decuplarea dintre creșterea PIB-ului real din America concomitent cu scăderea energiei totale consumate și a emisiilor de CO2 în perioada 2008-2017 (Fig. 1).

Fig. 1. Decuplarea dintre PIB-ul real, consumul de energie și emisiile de CO2 a început în SUA imediat după 1970. În 2017, consumul total de energie în SUA a fost aproape cu 2% mai mic decât maximul din 2008, în condițiile când economia a crescut cu peste 15% între cei doi ani. Emisiile de CO2 au scăzut și ele cu aprox. 10% în aceeași perioadă. (Sursa datelor: PIB, consum de energie, emisii de CO2)

Din 1800 până în 1970, când a avut loc primul festival Earth Day, economia americană a mers cuplată cu consumul de energie și emisiile de CO2. Apoi, creșterea consumului de energie s-a încetinit, devenind chiar negativă, deși economia a continuat să crească.

Emisiile de dioxid de carbon au scăzut chiar mai repede decât consumul total de energie. „Vinovatul” principal? Fracturarea hidraulică a argilelor gazeifere, datorită căreia termocentralele pe gaz au înlocuit multe din cele pe cărbuni. Iar arderea gazelor naturale produce cu 50-60% mai puțin CO2/kW decât cărbunii.

Concluzia graficului pe care l-am produs mai sus este clară: economia americană experimentează un proces masiv de dematerializare. Suntem martorii unei inversări a cutumelor Epocii Industriale, reliefate de decuplarea creștere economică vs. consum de energie și emisii de gaze cu efect de seră.

Ausubel (2015) a găsit alte dovezi substanțiale că americanii au consumat mai puține cantități ale unora dintre cele mai importante resurse economice: oțel, cupru, îngrășăminte, cherestea și hârtie. Consumul total anual al acestor resurse a crescut rapid până în 1970, după care a atins un maxim și apoi a scăzut.

Din cele 72 resurse monitorizate de USGS (United States Geological Survey), de la aluminiu la zinc, numai 6 nu sunt încă în faza post-maxim.(vii)

Cu excepția informației, consumul american al aproape oricărei resurse pare să fi atins un maxim, după care s-a plafonat, dar nu din cauză că resursele s-au epuizat, ci pentru că consumatorii au schimbat modul de consum, iar producătorii au schimbat modalitățile de producție. Pe scurt, America este acum în faza post-maxim al utilizării resurselor naturale, iar de schimbările de comportament și tehnologie beneficiază (și) mediul înconjurător. Să exemplificăm:

Agricultura


Prin definiție, agricultura a fost o forță degradantă a solurilor, sărăcindu-le, modificându-le și reducându-le suprafețele disponibile. Dar, conform Fig. 2, începând din aprox. 1940, în America s-a produs o decuplare între producțiile de porumb și suprafețele cultivate cu porumb. De atunci, fermierii americani au crescut producțiile de cinci ori, cultivând aceleași sau suprafețe mai mici. Pentru America, producția de porumb are o importanță deosebită deoarece tonajul ei total este mai mare decât cel al producțiilor de grâu, soia, orez și cartofi luate la un loc.

Ceea ce este cu adevărat interesant este faptul că producțiile crescătoare an de an nu au necesitat mai multe îngrășăminte sau mai multă apă. Dimpotrivă, și unele și celelalte s-au plafonat și au început să scadă (Fig. 3).

Cheia decuplării producție agricolă – teren folosit se găsește în agricultura de precizie, acea agricultură digitalizată, inteligentă, în care se folosesc mai mulți kilobiți și mai puțini kilowați. Precizia agriculturii provine din multe surse: senzori mai buni pentru sănătatea plantelor și animalelor, calității solului, umidității etc.; abilități sporite de a livra îngrășămintele, pesticidele și apa exact unde sunt necesare; mașini care se adaptează inteligent fiecărei plante sau animal. Toate aceste aspecte ale agriculturii de precizie înseamnă mai multă producție obținută cu mai puține resurse și de pe suprafețe mai mici.

Producția medie a fermierilor americani este departe de a se plafona. Două exemple sunt edificatoare.

În 2013, David Hula, un fermier din Virginia, a obținut o producție-record de porumb – 30.530 kg/ha, de trei ori mai mult decât producția medie a statului Iowa, capitala porumbului american. În 2014, Hula și-a depășit propriul record cu 5%, obținând 32.000 kg/ha. Iar în 2019, fermierul din Virginia a devenit campionul mondial al producătorilor de porumb, cu o recoltă medie de 41.440 kg/ha !(viii) Dar ambițiile sale nu se opresc aici: ținta următoare este 53.800 kg/ha.

Randy Dowdy, fermier din Georgia, a fost premiat câțiva ani la rând (2013-2015) pentru producțiile sale de porumb, obținute atât pe terenuri irigate, cât și ne-irigate. De exemplu, în 2014, Dowdy a raportat o producție-record național de 33.875 kg/ha irigat.(ix)

La fel ca recoltele de porumb, și cele de soia sau cartofi înregistrează același trend crescător, decuplat de suprafețele cultivate, care se reduc treptat.

Numărul fermelor a scăzut de la circa 2,5 milioane în 1982 la mai puțin de 2,05 milioane în 2017.

Între 1982 – 2015, datorită creșterii impresionante a productivității agricole, peste 18 milioane ha, o suprafață de mărimea statului Washington, s-au reîntors la natură.

Dar mai impresionantă este productivitatea vacilor americane. În 1950, 22 milioane vaci produceau 530 milioane hectolitri lapte. În 2015, s-au obținut 950 milioane hectolitri lapte de la doar 9 milioane de animale. Productivitatea medie a vacilor de lapte a crescut cu peste 330% în perioada amintită.

Dacă vom căuta să ridicăm producțiile medii la nivelurile demonstrate de David Hula și Randy Dowdy, dacă oprim transformarea porumbului în etanol pentru mașini, dacă restrângem puțin consumul de carne și reducem risipa alimentară, atunci, argumentează Ausubel (2015), o suprafață de mărimea Indiei sau a Americii la est de Mississippi ar putea fi exclusă global din agricultură în viitorii 50 ani. O reîntoarcere la natură pentru că vom produce mai mult din mai puțin.

Materiale

Nu doar fermierii sunt în linia întâi a producțiilor sporite cu consumuri mai reduse de pe suprafețe micșorate. America înregistrează maxime, urmate de descreșteri, și în consumul altor resurse. Pe vremea lui Paul Ehrlich – Bomba populației (1968) și a Limitelor creșterii, Clubul de la Roma (1972), multă lume și mulți profeți (mincinoși) credeau că apetitul crescând al Americii va conduce la epuizarea a aproape tuturor metalelor și mineralelor din crusta terestră. Numai că ceva surprinzător s-a întâmplat. Deși PIB-ul și producția industrială au continuat să crească, fabricanții americani au învățat să producă mai multe lucruri folosind mai puțin metal (Fig. 4).

Fig. 4. Decuplarea dintre PIB-ul real, producția industrială și consumul a cinci metale de bază în SUA a început în 1970 și continuă până în 2017 (Sursa datelor)

Să ne re-amintim acum doar câteva dintre profețiile Clubului de la Roma (The Limits to Growth), 1972: presupunând că consumul va crește exponențial și că rezervele existente erau de cinci ori mai mari decât cele presupuse, modelele echipei de la MIT au prezis că planeta va rămâne fără aur după 29 ani (adică, în 2001); argintul se va fi epuizat în 42 ani; petrolul și cupru, în 50 ani, iar aluminiul va dispărea din crusta terestră în 55 ani. După cum se poate observa, lumea nu duce lipsă de profeți apocaliptici și mincinoși.

Un alt exemplu simplu: Cutiile (dozele) de metal erau făcute inițial din oțel placat cu staniu pentru a rezista la rugină. Ele au fost utilizate din secolul al 19-lea pentru a stoca hrană. Începând din 1930, au fost folosite de asemenea pentru bere și băuturi răcoritoare.

În 1959, firma Coors a început să producă bere în doze de aluminiu, care erau mult mai ușoare și mai rezistente la coroziune decât cele din oțel. După cinci ani, Royal Crown Cola a adoptat noul tip de doze pentru băuturi răcoritoare. Ce s-a întâmplat apoi? În decurs de un deceniu, dozele de oțel au început să dispară și nici una nu a mai fost folosită pentru bere din 1994 și pentru băuturi răcoritoare din 1996. La 85 g, primele doze de aluminiu erau surprinzător de grele; în 1972, cântăreau sub 21 g; în 1988, ajunseră la 16 g; după încă un deceniu, aveau 13,6 g. Iar în 2011, o doză de aluminiu cântărea doar 12,75 g. Față de 1980, cantitatea totală de aluminiu folosită pentru doze de băutură s-a redus în 2010 cu 580.000 tone. Și lucrurile nu s-a oprit aici. În 2012, compania Ball a introdus pe piața europeană doza de 330 ml, care cântărea doar 9,5 g, cu 25% mai puțin decât standardul american.

Fig. 5 ilustrează consumurile celor mai utilizate produse din economia SUA în perioada 1900 – 2010. Majoritatea lor au atins deja valori de maxim și se pregătesc să scadă. Și nu e vorba doar de terenurile agricole și consumul de azot, ci chiar și de electricitate și apă.

iPhone-ul lui Steve Jobs – un exemplu superb de dematerializare

Când „combustibilul interesului” se unește cu „flacăra geniului” (Abraham Lincoln), lucruri aparent imposibile se pot întâmpla. Ambele sintagme se regăsesc în geniul lui Steve Jobs și al companiei sale, Apple. Când a fost inventat în 2007, telefonul inteligent a produs o schimbare de paradigmă tehnologică. Un singur obiect – iPhone-ul – a început să înlocuiască alte 32 produse după numai cinci de existență, ajungând anul trecut să substituie nu mai puțin de 50 obiecte diferite: radio, cameră de fotografiat și de filmat, busolă, altimetru, GPS, ceas deșteptător, furnizor de știri, e-mailuri, acces la internet, filme, video și audio-clipuri etc., etc. (Fig. 6).

Fig. 6. iPhone-ul a fost inventat de Steve Jobs și compania sa, Apple, în 2007. După numai cinci ani de la lansare, un singur telefon inteligent înlocuia 32 obiecte și servicii. În 2019, numărul obiectelor și serviciilor înlocuibile de un singur telefon inteligent a crescut la 50(x). Geniul celui care a inventat iPhone-ul a condus la economisirea unor cantități semnificative de metal, mase plastice, sticlă etc. (Credit foto: M. Tupy, 2012).

Prezentat de Jobs pe 9 ianuarie 2007 și pus în vânzare șase luni mai târziu, succesul iPhone-ului a surprins aproape pe toți, fiind practic neanticipat de experții economici. În noiembrie 2007, pe coperta revistei Forbes era lăudată compania finlandeză Nokia, care avea peste un miliard de clienți în toată lumea: Poate cineva să întreacă pe regele telefoniei mobile?

Răspunsul îl cunoaștem astăzi. După lansarea sa comercială din iunie 2007, Apple a vândut peste 2,2 miliarde de iPhone-uri și a devenit cea mai valoroasă companie tranzacționată comercial din istorie. Nokia, între timp, și-a vândut afacerea sa de telefonie mobilă lui Microsoft în 2013 pentru $7,2 miliarde, motivând că va căuta să aibă un mai mare succes comercial cu clienții săi. N-a fost să fie. Microsoft a vândut mai departe telefonia mobilă a lui Nokia unui subsidiar al companiei taiwaneze Foxconn pentru $350 milioane în luna mai 2016. C’est la vie: rege în 2007, dispărut în neant după nouă ani…

iPhone-ul lui Steve Jobs ne oferă un răspuns tare la întrebarea: Cum se obține mai mult din mai puțin? Prin inovație tehnologică. Doar că inovația nu este ceva stabilit, precis, ca orbita Lunii sau acumularea dobânzilor la bancă. Este întâmplătoare, în salturi, inegală, dar și combinatorie. Majoritatea inovațiilor care au marcat decuplări sau dematerializări majore în ultimele decenii sunt combinații ale unor elemente preexistente.

iPhone-ul nu a fost doar un telefon celular, precum cel produs de „regele” Nokia. Geniul lui Jobs l-a combinat cu un ecran tactil, un sistem de operare și o populație crescândă de programe (apps). Toate aceste elemente existau înainte de 2007, dar nimănui nu i-a trecu prin cap să le combine.

La fel s-a întâmplat și cu fracturarea hidraulică a argilelor gazoase și petrolifere. Mulți geologi de petrol și geofizicieni știau cum „să vadă” hidrocarburile în rocile surse; inginerii de foraj știau cum se sapă un foraj orizontal, cum se pompează un lichid în gaura de sondă sau cum se extrag petrolul și gazele. Dar a fost nevoie să apară un geniu -George P. Mitchell, fiul unui păstor de capre emigrat din Grecia – care a combinat elementele preexistente cu propriile sale invenții („apa alunecoasă”, fracturarea de mare volum) și a declanșat revoluția argilelor, cea mai importantă realizare tehnologică de la începutul secolului al 21-lea(xi).

Miniaturizarea digitală

Avansurile tehnologice din domeniul digital sunt o altă sursă majoră a dematerializării. În Fig. 7 sunt prezentare două variante, aparent identice, ale aceluiași dispozitiv de stocare a datelor, unul produs în 2005, celălalt în 2014. Ce le diferențiază este capacitatea de stocare: dispozitivul din 2014 are o memorie de 1.000 ori mai mare decât cel produs cu 9 ani în urmă. Consecința?

Toate cărțile din lume publicate vreodată (~129 milioane) ar putea încăpea pe un singur dispozitiv cu o memorie mai mică de 52 TB. În 2016, compania Seagate din California a lansat un SSD (solid-state-device) cu o capacitate de 60 TB. Să ne imaginăm doar câtă hîrtie și cerneală tipografică s-ar putea salva folosind cărți digitale… Dacă va trebui să ne mutăm pe vreo altă planetă, va fi relativ simplu și ușor să luăm cu noi toată literatura lumii.

Steve Jobs, cu iPad, și Jeff Bazos, cu Kindle având peste 6 milioane de e-books, au salvat de la tăiere miriade de copaci sortiți să devină hîrtie tipografică pentru cărți, ziare și reviste.

Obținem mai mult folosind mai puține resurse…

Fig. 7. Capacitatea de stocare pe același tip de dispozitiv a crescut de 1.000 ori în decurs de nouă ani (Sursa)

Se poate vorbi de o dematerializare și în alte țări?

Ceea ce s-a întâmplat în SUA cu începere din 1970 se poate repeta și în alte țări dacă este îndeplinită o condiție esențială: simbioza dintre progresul tehnologic și capitalism.

Progresul tehnologic este astăzi mai rapid ca niciodată în istorie. În mai puțin de o generație, s-a trecut de la o lume deconectată la una puternic interconectată digital prin internet, rețele de socializare, inteligență artificială, cloud computing, senzori miniaturali și puternici, GPS, dispozitive de stocare a datelor cu capacități impresionante, procesoare din ce în ce mai rapide, mai puternice și mai ieftine. Precum în timpul revoluției industriale, noile tehnologii transformă fundamental lumea, dar acum o fac cu o viteză amețitoare.

Nu vreau să deschid o discuție prea detaliată despre capitalism, pentru că alături de religie și schimbările climatice, este un subiect la care mai toată lumea are opinii contradictorii. Doresc doar să enumăr principalele trăsături ale capitalismului care fac posibile triumful progresului tehnologic:

  • existența unor companii interesate să facă profit;
  • piețe libere pentru competiții și pentru oricine vrea să intre pe ele;
  • respectarea și întărirea proprietății intelectuale;
  • proprietate privată a majorității lucrurilor;
  • absența planificării centralizate, a controlului și fixării prețurilor.

Focul geniului” este o etichetă minunată pentru progresul tehnologic. „Combustibilul interesului” este la fel pentru o sinteză a capitalismului.

Prin prisma celor de mai sus, este practic imposibil de imaginat că vom asista curând la o dematerializare à l’américaine în Cuba, Venezuela, Rusia, China ș.a. Pentru că socialul este OK. Socialismul este o catastrofă.

Mulți au auzit de marea insulă de plastic din Oceanul Pacific. Un studiu publicat în 2017 a găsit că 88-95% din toate gunoaiele de plastic din oceanele lumii provin doar din 10 râuri, opt din Asia și două din Africa. Economiile capitaliste din America de Nord și Europa contribuie insignifiant de puțin la poluarea râurilor cu plastice. Aceasta pentru aspectul social al economiilor lor este controlat de legi stricte și aplicate în legătură cu poluarea mediului. De exemplu, Statele Unite, care reprezintă circa 25% din economia mondială, contribuie mai puțin de 1% la poluarea râurilor cu plastic ajuns în oceane. China, pe de altă parte, este responsabilă pentru aprox. 15% din economia mondială, dar contribuie 28% din totalul gunoaielor mondiale de plastic care poluează oceanele.(xii)

Merită citat exemplul pozitiv al Marii Britanii. În 2011, Chris Goodall a atras atenția asupra unui proces de dematerializare care are loc acolo, publicând un articol intitulat ‘Peak Stuff’: Did the UK Reach a Maximum Use of Material Resources in the Early Part of the Last Decade?” Răspunsul lui a fost, în principiu, da. Marea Britanie a început să-și reducă consumul de resurse fizice (apă, materiale de construcții și hîrtie) după criza din 2008.

Concluzii

Creșterea economică scoate oamenii din sărăcie, ridică standardele de trai, îmbunătățește condițiile sanitare, crește accesul la educație, reduce mortalitatea infantilă, crește longevitatea. Creșterea alimentată de capitalism și progres tehnologic este bună și pentru oameni și pentru planetă. Să ne amintim ce spunea Indira Gandhi: „Sărăcia este cel mai mare poluator”. Dacă scade sărăcia, va scădea și poluarea.

Începând din 1970, creșterea produsului intern brut și producției industriale din Statele Unite s-a decuplat de creșterea similară a consumului de resurse naturale – obținem mai mult din mai puțin.

Există, din păcate, și excepții. Ironic, dar trist, multe politici „verzi” ar dori să răstoarne tendința actuală de a produce mai mult din mai puțin. O fermă eoliană necesită mai mult beton și oțel decât un sistem echivalent de producere a electricității bazat pe gaze naturale. Opoziția ecologică la energia nucleară restrânge un sistem de generare care are nevoie de mai puțin teren, mai puțin combustibil, mai puțin oțel și mai puțin beton per megawatt. Noi trebuie să apăsăm pe pedala de accelerație corectă, nu să tragem de volan în direcții diferite.

Între timp, paradoxul progresului se manifestă mai mult sau mai puțin subtil: Oamenii gândesc în termeni relativi, nu absoluți. Ceea ce contează pentru ei este cât de bine o duc în comparație cu alții, pentru că asta a determinat succesul în competiția pentru resurse (și împerecheri) încă din epoca de piatră. Spunându-le că alții o duc bine este de aceea o formă de știri negative, o versiune a caprei vecinului care nu a murit încă: Vai, dragă, dar ce-ai pățit? Eu?! Nimic. A, da, credeam că ai pățit ceva rău… Când circumstanțele se îmbunătățesc, oamenii consideră aceste progrese ca fiind normale și își resetează corespunzător nivelul așteptărilor.

NOTE_____________

i Crânganu, C., 2018, Istoria la timpul viitor – America între puterea soft și puterea hard

iiCrânganu, C., 2019, Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative

iii Rosling, H., et al., 2018, Factfulness: Ten Reasons We’re Wrong About the World – and Why Things Are Better Than You Think, Flatiron Books, 288 p.

iv Crânganu, C., 2018, Despre agnotologie cu două studii de caz: fracturarea hidraulică și consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă

v Ausubel, J. H., Nature Rebounds, Long Now Foundation Seminar, 13 January 2015, San Francisco.

Idem, The Return of Nature – How Technology Liberates the Environment, 2015, The Breakthrough Institute Journal 5.

vi McAfee, A., 2019, More from Less The Surprising Story of How We Learned to prosper Using Fewer Resources – And What Happens Next, Simon & Schuster, Scribner Books, 337 p.

Goodall, C., 2011, ‘Peak Stuff’ Did the UK reach a maximum use of material resources in the early part of the last decade?

vii Cele 6 resurse a căror utilizare în America crește an după an sunt: diatomitul și granatul, ambele folosite ca materiale abrazive și filtre, pietrele semiprețioase, sarea, argintul și vanadiul (un metal aliat cu oțelul pentru a produce orice, de la scule de tăiat la reactoare nucleare)

viii Hula Smashes World Corn Record, Thinks 800 BPA Yields Possible

ix http://www.growbigcorn.com/accomplishments/

x 50 Things Your Smartphone Replaced [Or Will Replace In The Future]

xi Crânganu, C., 2014, O scurtă istorie a fracturării hidraulice (3)

xii Schmidt, C. et al., 2017, Export of Plastic Debris by Rivers into the Sea, Environmental Science & Technology, vol. 51, no. 21, pp. 12246 – 53.

http://www.contributors.ro/global-europa/paradoxul-progresului-iii-%e2%80%93-cand-se-ob%c8%9bine-mai-mult-din-mai-pu%c8%9bin%e2%80%a6/

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Moldova 4 Iunie 2020, ora: 18:43

Dodon își arată limitele: „Nu accept revenirea la județe” / Nu oferă nicio soluție de alternativă. Județe - nu, uezduri - da?!

Dodon își arată limitele: „Nu accept revenirea la județe” / Nu oferă nicio soluție de alternativă. Județe - nu, uezduri - da?!

„Să facem reforme de dragul reformei, că așa le este pe plac unor experți, nu contează că sunt nemți sau români... Noi trebuie să vedem care este interesul nostru național. Eu sunt de acord cu reforma APL, ea este necesară, dar sunt categoric împotriva reformei de...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 4 Iunie 2020, ora: 16:18

China a oferit Moldovei un ajutor umanitar format din măști și costume. Cum arată cutiuțele chinezilor (FOTO)

China a oferit Moldovei un ajutor umanitar format din măști și costume. Cum arată cutiuțele chinezilor (FOTO)

Un nou lot de ajutor umanitar, ce conține măști medicale și echipamente de protecție pentru lucrătorii medicali, antrenați în lupta cu COVID-19, a fost oferit astăzi țării noastre, de către Republica Populară Chineză.

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 4 Iunie 2020, ora: 14:59

analiză economică Carantina a prăbușit piața valutară - Moldovenii nu au putut aduce valută în țară din cauza carantinei

Carantina a prăbușit piața valutară - Moldovenii nu au putut aduce valută în țară din cauza carantinei

Criza prin care trece Republica Moldova are un impact major asupra economiei. 

( ) Citeşte tot articolul

ROMÂNIA 4 Iunie 2020, ora: 14:59

VIDEO / Aventura unor români care au furat două maimuțe scumpe dintr-un parc zoo din Madrid. Ce s-a întâmplat în final

VIDEO / Aventura unor români care au furat două maimuțe scumpe dintr-un parc zoo din Madrid. Ce s-a întâmplat în final

Un român de 23 de ani a fost arestat la Madrid, fiind acuzat că a furat două maimuțe dintr-un parc zoologic. Alți doi români, un bărbat și o femeie, sunt cercetați în stare de libertate în același caz.

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 4 Iunie 2020, ora: 14:44

video Documentar 10TV. „Pagini albe Basarabia” a avut o audiență de peste 1 milion de oameni

Documentar 10TV. „Pagini albe Basarabia” a avut o audiență de peste 1 milion de oameni

Documentarul cu imagini cutremurătoare de arhivă despre „eliberarea” sovietică la 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a avut un reach de peste 1 milion de persoane, doar pe rețeaua de socializare (facebook/10tv.md)

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 4 Iunie 2020, ora: 14:22

Zodiile de femei care vor cunoaște succesul. Sunt cele mai ambițioase

Zodiile de femei care vor cunoaște succesul. Sunt cele mai ambițioase

 Acestea sunt cele mai ambitioase femei ale zodiacului, drept pentru care ele vor ajunge foarte sus in viata.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Iunie 2020, ora: 12:30

Un promotor al „moldovenismului civic” a fost angajat în guvernul PSRM+PDM / Legăturile lui Andrei Popov cu FSB-ul rusesc

Un promotor al „moldovenismului civic” a fost angajat în guvernul PSRM+PDM / Legăturile lui Andrei Popov cu FSB-ul rusesc

Fostul moderator de la TV8, Andrei Popov „revine” la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. 

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 4 Iunie 2020, ora: 11:53

Partidul Fake News al Socialiștilor din RM sponsorizează un grafic care manipulează

Partidul Fake News al Socialiștilor din RM sponsorizează un grafic care manipulează

Partidul Socialiștilor este „foarte iubit” de cetățeni, dacă este să dai crezare unui sondaj difuzat intens de socialiști și trustul lor mediatic.

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 4 Iunie 2020, ora: 11:30

Diacov crede că Dodon are prima șansă să câștige alegerile. Va fi mai „moldovean, mai european”

Diacov crede că Dodon are prima șansă să câștige alegerile. Va fi mai „moldovean, mai european”

Liderul democrat, Dumitru Diacov a oferit un interviu pentru Radio Europa Liberă.

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 4 Iunie 2020, ora: 11:24

ZECE CELE MAI BUNE DESENE ANIMATE de la Pixar pentru copii și adulți deopotrivă!

ZECE CELE MAI BUNE DESENE ANIMATE de la Pixar pentru copii și adulți deopotrivă!

Studioul de animație Pixar a câștigat de multă vreme încrederea copiilor și a părinților cu desenele animate. Lampă mică Luxo Jr înseamnă că ne așteaptă o poveste amuzantă sau tristă, dar cu siguranță reverență despre prietenie, familie, dragoste și valori.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 4 Iunie 2020, ora: 11:14 de George Simion

Așa arată Tratatul de pace de la Trianon. De ce este acest tratat deosebit de important pentru România

Așa arată Tratatul de pace de la Trianon. De ce este acest tratat deosebit de important pentru România

Tratatul de pace semnat la 4 iunie 1920 în Palatul Trianon (Versailles) între Puterile Aliate și Ungaria, prin care se consfințea, în plan internațional, recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în urma istoricului...

( ) Citeşte tot articolul

ROMÂNIA 4 Iunie 2020, ora: 11:03

Misiune îndeplinită: Gâsca Victoria a ajuns in Siberia!

Misiune îndeplinită: Gâsca Victoria a ajuns in Siberia!

Gâsca cu gât roșu Victoria, monitorizată prin satelit în cadrul proiectului „Life for Safe Flight”, a avut nevoie de aproape 3 luni pentru a ajunge din România în locurile de cuibărit din nordul îndepărtat al Siberiei. În total a zburat...

( ) Citeşte tot articolul

Justiție 4 Iunie 2020, ora: 10:57

justiția vs afaceri CAZUL ROGOB. Procurorii acuză formarea unui grup criminal organizat și un prejudiciu de 133 de milioane. Avocații: „Sunt presiuni asupra companiei pentru a ceda acțiunile”

CAZUL ROGOB. Procurorii acuză formarea unui grup criminal organizat și un prejudiciu de 133 de milioane. Avocații: „Sunt presiuni asupra companiei pentru a ceda acțiunile”

Administrația Companiei Rogob, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din Republica Moldova, este cercetată penal pentru abuz de serviciu în favoarea unui grup criminal organizat. Șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Iunie 2020, ora: 10:30

„A fost ARUNCATĂ de la etajul 16”? / Oare putea un om care s-a programat la medic să se sinucidă?

„A fost ARUNCATĂ de la etajul 16”? / Oare putea un om care s-a programat la medic să se sinucidă?

Eliza Medvedtschi, tânăra căzută în gol de la etajul 16 al unui bloc de locuit din sectorul Ciocana al capitalei, a fost petrecută ieri pe ultimul drum. Familia tinerei nu crede în versiunea poliției că fata s-ar fi sinucis. Elena Mocrousov, maestru emerit al sportului, doctor...

( ) Citeşte tot articolul

Lumea 4 Iunie 2020, ora: 09:42

George Floyd a fost testat pozitiv pentru COVID-19 cu câteva săptămâni înainte de moarte

George Floyd a fost testat pozitiv pentru COVID-19 cu câteva săptămâni înainte de moarte

George Floyd, bărbatul afro-american a cărui moarte în timpul arestării sale de către poliţie a fost detonatorul protestelor din ultima săptămână din SUA, a fost testat pozitiv pentru COVID-19 în data de 3 de aprilie, cu aproape două luni înainte de deces şi...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 4 Iunie 2020, ora: 09:02

PDM va rupe alianța cu PSRM de „dragul” legii ONG-urilor sau scenetă politică cu „băiatul bun și băiatul rău”

PDM va rupe alianța cu PSRM de „dragul” legii ONG-urilor sau scenetă politică cu „băiatul bun și băiatul rău”

Partidul Democrat va vota legea ONG-urilor în lectura a 2-a, chiar dacă președintele Igor Dodon atenționat recent formațiunea că un astfel de gest ar putea duce la ruperea coaliției, informează cotidianul.md

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Iunie 2020, ora: 08:09

START TURISM! Din 15 iunie vor fi RELUATE cursele aeriene regulate și charterelor regulate de pasageri

START TURISM! Din 15 iunie vor fi RELUATE cursele aeriene regulate și charterelor regulate de pasageri

Decizia a fost luată la 3 iunie de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică

( ) Citeşte tot articolul

Politică 4 Iunie 2020, ora: 07:56

VIDEO Pavel Filip comentează mita luată de Dodon de la Plahotniuc: „Imaginile cu siguranță i-au ȘOCAT pe cetățeni”

Pavel Filip comentează mita luată de Dodon de la Plahotniuc: „Imaginile cu siguranță i-au ȘOCAT pe cetățeni” Foto: simbol

Într-un interviu pentru PS News, președintele Partidului Democrat din R. Moldova, Pavel Filip a comentat imaginile video unde Igor Dodon primește o pungă cu bani de la Plahotniuc.

( ) Citeşte tot articolul

Criza 4 Iunie 2020, ora: 07:41

Catastrofă ecologică în Siberia după ce 20 MII de tone de motorină s-au scurs într-un râu. Imaginile dezastrului

Catastrofă ecologică în Siberia după ce 20 MII de tone de motorină s-au scurs într-un râu. Imaginile dezastrului

 Imaginile care au circulat online arată o situaţie îngrozitoare în aprioprierea oraşului Norilsk în zona artică a Rusiei, unde a fost introdusă stare de urgență, după ce aproape 20.000 de tone de motorină s-au scurs dintr-un rezervor de combustibil. Scurgerea a...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)