Parintele Dumitru Stratulat din Banesti, raionul Telenesti, isi imparte viata in doua – pana la… si in timpul preotiei. Pana la preotie au fost 32 de ani de viata lumeasca in care a muncit ca sofer mai intai pe un camion, apoi pe un autocar. Imi spune ca a ajuns preot dintr-o chemare. A absolvit Seminarul teologic din Odesa, apoi zece ani a fost paroh la Tarsitei, sat in care a ridicat locasul sfant din temelii. Ultimii zece ani e paroh al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Banesti. Dar a pastrat in suflet dragostea pentru tehnica. Din 1992, este si un agricultor de frunte – ingrijeste cele sase hectare de pamant ramase mostenire de la parintii si rudele sale din Chistelnita. Cultiva porumb, orz si grau, obtine recolte bune, utilizand ingrasaminte, seminte selectionate si diverse tehnologii noi.
Rugaciuni pentru roade bune…
Acum doi ani, aflandu-ma la Banesti, am intalnit un alai de oameni, cu icoane si cu parintele Dumitru in frunte, cutreierand campurile satului si rugandu-se Domnului sa le trimita ploaie. Parinte, l-a intrebat unul dintre tinerii enoriasi, dar daca nu va cadea niciun strop de ploaie? „Inseamna ca nu ne-am rugat cu toata dragostea si dorinta!”, i-a raspuns parintele. Spre seara insa s-a produs minunea – a plouat linistit timp de cateva ore. Ruga lor fusese auzita.
Venisem la Banesti sa-l intreb pe parinte cum reusise sa obtina o recolta atat de buna de grau, in anul acela atat de secetos. Parintele recoltase peste 30 de chintale la hectar. „Am incorporat in sol samanta elitara, am introdus ingrasaminte si m-am rugat la Domnul sa-mi dea roada buna”, mi-a destainuit parintele.
Imi parea oarecum neobisnuit sa vad o fata bisericeasca, in sutana si tichie, lucrand de zor la arat pe un tractor MTZ-82, dar la Chistelnita acest lucru de mult nu mai mira pe nimeni. „Depozitez recolta, iar cand preturile sunt mai bune, o scot pe piata. Am familie pe care trebuie s-o intretin, dar am si o parohie mare, unde enoriasii imi spun „parinte”, deci trebuie sa le port si lor de grija, precum copiilor mei. Cadouri de Craciun le-am adus elevilor la scoala din banii mei, nu ai parohiei. De sarbatori, le inmanez iconite si cruciulite, pe care tot eu le procur”. Dar mai e ceva, imi spune preotul accentuand parca fiecare cuvant: m-am nascut taran si n-as putea sa traiesc fara o bucata de pamant… S-au schimbat multe in agricultura noastra, spune parintele. Acum 30 de ani, cand un presedinte de colhoz din satul vecin i-a spus unui fermier american, aflat in vizita, ca are 5000 hectare de pamant si tocmai 42 de tractoare, strainul a cam strans din umeri a nedumerire: „La ce va trebuie atatea tractoare, v-ati putea descurca doar cu patru”… Intr-adevar, pe timpul colhozurilor se facea mare risipa si nu era niciun stapan. Pamantul are nevoie de gospodari buni, acolo unde acestia lipsesc nu ajuta nici rugaciunile…
Combinele parintelui… intampinate cu paine si sare
Pe langa pamant si cei 30 de ari de livada, plantata recent, parintele Dumitru a mai procurat doua combine: una germana de marca „Klaas” si cealalta franceza, de marca „Keys”. Aceste doua combine mici, dar foarte productive, au treierat vara trecuta aproape 400 de hectare de grane, acordand servicii mai multor agricultori din raionul Telenesti. „Combine in stare buna nu prea sunt prin partile locului, de aceea nu am refuzat pe nimeni dintre cei care ne-au rugat sa le ajutam la seceris. Intr-un sat, taranii ne-au intampinat cu paine si sare”, isi aminteste parintele.
Aflu si alte „secrete” ale tehnicii sale. Combina germana, de exemplu, are incorporat un ciur care asigura curatarea graului sau orzului. „Fara a mai face cheltuieli in plus, pun graul in saci si il depozitez”. Parintele ne da si un sfat: un taran niciodata nu trebuie sa cumpere tehnica ieftina, fiindca mai apoi este nevoit sa bage bani grei in ea pentru reparatii. Ii plac jeep-urile romanesti ARO si chiar a dorit sa intemeieze un club al posesorilor de astfel de masini. Are in posesia sa tehnica agricola necesara pentru ca sa cultive nu numai hectarele proprii de pamant, dar si sa presteze servicii altor agricultori.
Sunt nerabdator sa-l intreb: „Nu este mai bine pentru o fata bisericeasca sa se ocupe doar de cele divine, iar pamantul sa ramana in seama celorlalti crestini?”. Parintele Dumitru nu pare surprins de intrebarea mea. „Nu ma incumet sa traiesc din ceea ce-mi da parohia. Si apoi, trebuie sa le dau un exemplu enoriasilor mei, sa nu dispere chiar daca painea cea de toate zilele se obtine cu atata greu. Nu numai prin suferinta, dar si prin munca si comportament onest vine mantuirea”, adauga el.
„Parintele Dumitru este un vrednic slujitor al bisericii si un adevarat exemplu pentru ceilalti. De altfel, sa stiti ca in satele noastre avem si un preot-zidar, si un preot-sobar. Dupa faptele noastre ne apreciaza credinciosii”, a comentat si Marian Boldescu, protopopul de Telenesti.
De la Orhei,
Ion Cernei, pentru TIMPUL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
