Astăzi 30 Iulie 2021, Vineri - Ultima actualizare la 29 Iulie 2021
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 21 Septembrie 2015, ora 09:15    Din editia print

În culisele Istoriei Părintele unei reforme epocale

Marime Font

La 26 noiembrie 1918, un ultima sa ședință Sfatul Țării a decis organizarea unei reforme agrare, reformă mult așteptată de țărănimea basarabeană.

După „svoboda” declanșată anarhic după revoluția rusă din 1917 când s-a început ocuparea „samovolnică” a pământurilor, când au fost distruse mai multe conace boierești și uciși mai mulți proprietari de pământ era votată o lege ce avea menirea să facă ordine și dreptate în această delicată și milenară problemă -- problema pământului.

Dacă reforma agrară din Basarabia din anii 1919-1923 a fost una foarte reuşită acest lucru în mare parte se datorează unuia dintre părinţii şi realizatorii acestei reforme profesorul George Murgoci-Munteanu. Vă imaginaţi numai în ce condiţii extremale au acţionat acele comisii agrare care au studiat pe teren situaţia, au creat formula eficientă de împărţire a pământului şi chiar într-un termen record au reuşit să-l distribuie.
La începutul anilor ʼ90, ai sec. XX, noi am fost martorii ultimei reforme agrare de împărţire a pământului şi chiar vedem că și până astăzi nu toate cele realizate sau concepute au fost bine puse la punct.


Dar toate aceste lucrări s-au făcut în condiţii moderne, cu tehnică de măsurare modernă, cu mijloace de transport moderne, iar predecesorii noştri nu aveau la îndemână decât nişte instrumente rudimentare, căruţe cu cai şi pericolul de a fi atacaţi de diferite detaşamente militare, de bande de tălhari, care acţionau pe acest teritoriu după 1918. Făcând abstracţie de toate pericolele acele comisii agrare au realizat un vis nutrit de secole de ţăranii basarabeni.

Consultanții pentru realizarea reformei au fost selectați în primul rând dintre geologi.
Recunoscut ca o notorietate în rândul geologilor români George Murgoci-Munteanu a fost desemnat în calitate de consultant științific la implementarea reformei agrare în Basarabia.

Mai exista și o relație de suflet, el cunoscuse Basarabia înainte de 1918 prin povestirile basarabeanului Teodor Porucic, geolog, cu studii la Universitatea din București. Aceste povestiri, cât și interesul profesional de a cunoaște în amănunt o provincie românească înstrăinată l-au determinat să accepte oferta de a lucra în Basarabia.
În consecință, reforma agrară din provincia dintre Prut și Nistru s-a dovedit a fi ceea ce numim noi în limbaj modern , un proiect-pilot, experiență utilizată mai apoi pe întreg teritoriul României Mari.

Au trecut anii, s-au schimbat unul după altul câteva regimuri politice şi numele acelor oameni care cu riscul vieţii au reuşit o reformă au fost date uitării. Pe când era firesc ca ele să fie trecute în analele istoriei noastre, fie şi într-o formulă succintă, enciclopedică:

MURGOCI-MUNTEANU, George (1872 – 5.III.1925), profesor de mineralogie-petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti.
Studii: Licenţiat în ştiinţe naturale la Universitatea din Bucureşti, studii de perfecţionare la Viena şi ulterior la München (1899-1900) unde şi-a trecut doctoratul în ştiinţe (1901). Membru corespondent al Academiei Române (6 iun. 1923).
Activitate profesională: cursuri de mineralogie la Universitatea din Cluj (1919-20), a iniţiat „Cercul Naturaliştilor din Dacia superioară” devenind „Societatea de Știinţe din Cluj”. A pus bazele unui noi domeniu de cercetare a agrogeologiei şi a pus bazele Revistei internaţionale de pedologie (Internaţionale Mitteilungen für Bodenkunde), apărută la Berlin, în colaborare cu profesorul Ramann (München). Glinka (Petrograd) şi alţii, în 1924 fiind ales preşedinte al secţiei a VI cartografică a Congresului internaţional de pedologie ţinut la Roma. A publicat articole de popularizare în revista Semănătorul. A făcut diverse deplasări de documentare peste hotare fiind un călător înveterat: Franţa, Rusia, Austria, Germania, Anglia, Scandinavia, America, Asia Mică etc.

Opera: Calcare şi fenomene de erosiune în Carpaţii meridionali ( București, 1898); Contribuţiuni… (1898); Über die Einsclüsse… (teză de dr.; 1901); Minerale din Dobrogea (1901), Congresul petroliştilor la Bucureşti (1902); Excursiuni în Carpaţi (1902); Necesitatea unui Club carpatic românesc (1902); Zăcămintele succinului din România (1902, teză de docenţă; şi ed. fr., 1903); două prelegeri inaugurale (1904); Calomniile anonime (1907); Graniţa între pădure şi stepă (1907), Terţiarul din Oltenia (1907); Raport (1908); Valea Teleajenului, Văleni-de-Munte (1909); Excursiune geologică în Valea Oltului (București 1910); Die Dodenzonen Rumăniens (1911); Contribuţiuni… (1911); Zonele naturale de soluri în România (1911); Studii hidrologice (1912); Studii de geografie fizică în Dobrogea de Nord (1912); Ţara nouă (1913); Cercetările geologice în Dobrogea de Nord (1912); Ţara nouă (1913); Cercetări geologice în Dobrogea nordică (1914); Clima şi solurile din Roma (1920); Noţiuni generale asupra coloidelor (1921); Nouvelles données… (1922); Sinteza geologică a Carpaţilor de Sud (1922); Notiţe geologice din Taurosul Estic (1923); Solurile de-a lungul CF Anatoliene (1923); Extras (1924); Instructions… (1924); Krystallographische Bestimmungen (Viena, fără an); Repertoriu mineralogic (fără an): Contributions… (1897, 2 vol., în colaborare cu L. Marazec); Dare de seamă (1898-1899, 5 vol. id.); România (în colaborare, 1902); L’industrie minière roumaine en 1907 (în colaborare cu T. Parucic, 1908); Turcia (în colaborare cu Per. Papahagi, 1911); Les Roumains d’Ukraine (Paris, 1919, în colaborare cu D. Drăghicescu); Îndrumare (în colaborare cu D. Dumitriu, București, 1922); Geografia României (1929, în colaborare cu Popa-Burcă) ş.a.

Opera lui scrisă, în mare parte de specialitate are o anumită utilizare în rândurile profesioniștilor. Pe când scrierile lui literare au fost uitate cu desăvârșire.

Marele istoric Nicolae Iorga în volumul patru al cărții „Oameni care au fost” (București, 1939, pag.164-165) scrie o tabletă intitulată „G.M.Murgoci” :
„G.M. Murgoci, a cărui amintire, zece ani după moarte, a fost înconjurată de simpatia statornică a geologilor, n-a aparținut numai acestei corporații științifice, căreia, fără a fi căutat să se impuie la locuri de conducere, i-a făcut atâta cinste prin munca statornică, prin adâncile cunoștinți câștigate, prin putința sa de a descoperi, îmbogățind știința.
A fost până ce la doborât, încă tânăr, boala, ba chiar peste lungile și nespusele suferinți ale unui corp cu desăvârșire zguduit, care părea că se desface în bucăți, a fost însuși tipului Românului întreg, doritor de a ști orice, de a se deprinde cu orice împrejurări, de a primi pe umerii săi zdraveni orice fel de sarcină și în stare de a birui greutățile de la început și a crea. Ani de zile, la „Sămănătorul”, la Institutul Sud-Est european, în pribegia de la Iași, la întoarcere, așa l-am văzut și l-am cunoscut.

Era o întrerupere a vieții, a vieții care simte nevoia să se arate, să cucerească, să se bucure de biruința câștigată. Și aceasta din prisosul energiilor, adunate, în rătăcirile prin munți și de-a lungului șesurilor țării, al rasei lui de păstori mocani, cu ochii la toate zările și știind să-și despice un drum spre dânsele. Petrecea, muncea, călătorea, cu același avânt.
În toate ducea sinceritate și simplitate. Era încredințat de tot ce spunea și încălzit de tot ce stătea să facă. Din atâta adevăr ce era în el ajungea la înfățișări naive și copilărești și le lăsa deseori, la îndoială sau la o boală, tratat așa ca un copil, mulțămind cu acel zâmbet care i-a rămas totdeauna tânăr.

Avea un real talent literar și a lăsat pagini de antologie. Ca dar al vorbirii firești, spontanee nu voi uita minuta povestire a drumurilor lui de cercetător prin Asia mică: erai acolo de fapt împreună cu dânsul. Dar ce-l stăpânea mai mult din tot ce știa și înțelegea era pământul.
Pământul, cu straturile lui, a căror explicare la el ajungea înțeleasă și pentru un profan. Pământul, cu vlaga lui, din care crește pâinea. Pământul cu oamenii lui, cu acei oameni pentru a căror împroprietărire a luptat. Pământul, cu drepturile ce dă unei rase, și de aceia s-a străduit pentru unitatea Statului Român.

Pământul bun, care l-a iubit și el,- și l-a cerut de vreme la sine. „30 mai 1936 ”
Decedat prematur, profesorul George Murgoci-Munteanu, probabil n-a reuşit să lase unele pagini de memorii legate de aflarea sa în Basarabia, în timpul reformei, aşa cum nici basarabenii care au fost cu el în contact n-au lăsat mărturii în virtutea evenimentelor care se derulau fulgerător şi care nu lăsau timp pentru liniştea de care trebuie să beneficieze scrierile memorialistice. Şi mare păcat, căci astăzi acele pagini ar fi completat un gol din cunoaşterea perioadei respective şi a oamenilor care au înfăptuit nişte reforme epocale.

Un articol de: Iurie Colesnic
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 13:56

Un avion s-a prăbușit peste o casă în Ucraina. Au decedat patru persoane

Un avion s-a prăbușit peste o casă în Ucraina. Au decedat patru persoane

Patru persoane au decedat după ce un avion s-a prăbușit peste o casă din Ucraina. Conform informațiilor furnizate de autoritățile ucrainene, cei patru oameni care au decedat ar putea fi cetățeni străini.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 13:31

Socialiștii se plâng la Curtea Constituțională

Socialiștii se plâng la Curtea Constituțională

Socialiștii se plâng în fața Curții Constituționale, care astăzi urmează să decidă dacă terenul Stadionului Republican din Chișinău cu o suprafață de peste 5 hectare va rămâne în proprietatea statului sau va fi vândut Ambasadei SUA în Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 12:40

Socialistul Golovatiuc ar fi agresat sexual o angajată în interiorul Ambasadei R. Moldova la Moscova

Socialistul Golovatiuc ar fi agresat sexual o angajată în interiorul Ambasadei R. Moldova la Moscova

Fostul socialist și actualul ambasador al Republicii Moldova, în Federația Rusă, Vladimir Golovatiuc, ar fi agresat sexual o angajată din cadrul misiunii diplomatice de la Moscova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 12:13

Igor Grosu este noul președinte al Parlamentului. BECS nu are niciun candidat ,,Noi avem 32 de candidați, dar nu participăm

Igor Grosu este noul președinte al Parlamentului. BECS nu are niciun candidat ,,Noi avem 32 de candidați, dar nu participăm

Președintele interimar al PAS, Igor Grosu, a fost ales astăzi și a fost propus în funcția de președinte al Parlamentului de la Chișinău. Anunțul a fost făcut de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, iar în scurt timp va avea loc și procedura de vot.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 11:38

Dodon a revenit din călătoria de lux la Chișinău noaptea trecută. Răspunsul ofițerului de pază ,,De-atâta”

Dodon a revenit din călătoria de lux la Chișinău noaptea trecută. Răspunsul ofițerului de pază ,,De-atâta”

Socialistul Igor Dodon, a revenit din călătoria sa de lux la Chișinău noaptea trecută. Acesta a fost foarte atent să nu fie observat de către jurnaliști, și a trecut cu familia prin sala delegațiilor oficiale, ca și la plecare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 11:19

29 iulie - Ziua imnului Național al României. Timp de trei ani a fost și imnul național al Republicii Moldova

29 iulie - Ziua imnului Național al României. Timp de trei ani a fost și imnul național al Republicii Moldova

Ziua imnului naţional al României – “Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 10:59

Astăzi, 29 iulie, Republica Moldova împlinește 27 ani de la adoptarea Constituției

Astăzi, 29 iulie, Republica Moldova împlinește 27 ani de la adoptarea Constituției

Astăzi, se împlinesc 27 ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova. Legea fundamentală a fost adoptată la data de 29 iulie 1994, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 10:52

Socialiștii organizează protest la Parlament: Sunt supărați că nu mai pot fura Stadionul Republican împreună cu Șor

Socialiștii organizează protest la Parlament: Sunt supărați că nu mai pot fura Stadionul Republican împreună cu Șor

Socialiștii anunță un protest în fața Parlamentului Republicii Moldova cu subiectul „Stadionul rămâne Republican”. Se va întâmpla cu ora înainte de ședința plenară propriu-zisă. Organizatorii își propun să joace badminton, să bea cafea...

( ) Citeşte tot articolul

Criza 29 Iulie 2021, ora: 06:30

Veaceslav Ioniță despre legea privind piața produselor petroliere: ”Este un lobby brutal din partea marilor companii

Veaceslav Ioniță despre legea privind piața produselor petroliere: ”Este un lobby brutal din partea marilor companii

 Proiectul de modificare a legii privind piața produselor petroliere, propus de PAS și suspus dezbaterilor chiar în aceste momente, este un lobby brutal din partea marilor companii și este continuarea procesului de monopolizare a pieței inițiat de ANRE, iar PAS ar trebui să...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 29 Iulie 2021, ora: 05:45

SĂNĂTATE Alimentele care ne răcoresc

Alimentele care ne răcoresc

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 17:47

Din cauza temperaturilor înalte, somonii din fluviul Columbiei rămân fără piele

Din cauza temperaturilor înalte, somonii din fluviul Columbiei rămân fără piele

Somonii din fluviul Columbia au fost expuși la temperaturi de nesuportat în apă, din cauza cărora pielea lor a început să se desprindă, ca și cum ar fi fost fierți de vii.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 15:17

VIDEO: Procesiune cu zeci de mii de credincioși în Ucraina, cu ocazia celebrării a 1033 de ani de la creştinarea Rusiei kievene

VIDEO: Procesiune cu zeci de mii de credincioși în Ucraina, cu ocazia celebrării a 1033 de ani de la creştinarea Rusiei kievene

Zeci de mii de credincioşi ortodocşi ucraineni au participat marţi la o procesiune religioasă în capitala ucraineană cu ocazia celebrării a 1033 de ani de la creştinarea Rusiei kievene, eveniment marcat în mod tradiţional la 28 iulie, astfel încât şi pentru miercuri este programată...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 13:22

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. Unii locuitorii sunt blocați în case

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. Unii locuitorii sunt blocați în case

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. În urma acestora au dus și la alunecări de teren și pagube materiale. În plus, mulți oameni au rămas blocați în propriile locuințe, după ce casele le-au fost parțial acoperite de bolovanii aduși de ape, informează B1 TV.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 12:50

Militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Decizia CESP

Militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Decizia CESP

Decizia CESP de ieri, menționează că militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Cauza ar fi că în municipiu se înregistrează o creștere a cazurilor de Covid-19.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 12:17

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să-și ceară scuze de la Ala Nemerenco

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să-și ceară scuze de la Ala Nemerenco

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să dezmintă informațiile precum că consiliera prezidențială în domeniul sănătății Ala Nemerenco precum că ar fi primit ilegal diploma de master. Și de asemenea să-și ceară scuze. Recent, Darovannaia a venit cu...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 11:51

Joe Biden avertizează că dacă vom ajunge la un război adevărat, va fi din cauza unui atac cibernetic

Joe Biden avertizează că dacă vom ajunge la un război adevărat, va fi din cauza unui atac cibernetic

Președintele american Joe Biden a avertizat marți că, dacă Statele Unite vor intra într-un "război adevărat" cu o "putere majoră", ar putea fi ca urmare a unui atac cibernetic asupra țării, subliniind că Washingtonul consideră China și Rusia ca fiind...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 11:31

Un polițist a fost reținut de ofițerii SPIA. Acesta cerea bani de la vânzătorii din piața Calea Basarabiei

Un polițist a fost reținut de ofițerii SPIA. Acesta cerea bani de la vânzătorii din piața Calea Basarabiei

Un poliţist care ar fi cerut bani de la vânzătorii din Piaţa “Calea Basarabiei” a fost reţinut de către ofiţerii SPIA. Omul legii este suspectat că ar fi perceput taxe ilegale în valoare de 500 de lei. De asemenea, alte cinci persoane sunt investigate pe baza acestui caz.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)