Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 16:45
Abonamente

Atitudini 2 Decembrie 2011, ora 05:59    Din editia print

Marime Font

Patria ca o furnică

Afirmaţia că azi în şcoală nu se face educaţie patriotică este adevărată şi falsă în acelaşi timp, căci a insista pe ideea că basarabenii au o patrie în sensul în care o au consângenii noştri din România, „ex-concetăţenii” din Rusia sau admiratorii noştri americani este, vorba maramureşeanului, o „meserie urâcioasă” (cf. D. Bertzy, M-a trimis tata la coasă). 

Şi totuşi avem o patrie, de vreme ce ne punem întrebări asupra ei. Problema este în definirea patriei noastre, căci educaţia patriotică nu se poate face fără a fi înţeleasă clar noţiunea de patrie.

La grădiniţa de copii a Universităţii din Dyton (SUA, statul Ohio) copiii învaţă mai întâi să pronunţe corect numele lor, al părinţilor şi al colegilor de grupă (care-s tocmai 12 şi de rase diferite!), cum se numesc hăinuţele în care sunt îmbrăcaţi şi ce culori au, apoi timp de o săptămână observă în curte viaţa furnicilor, exersând construirea unor mici muşuroaie din zaţul de cafea, iar la televizor li se vorbeşte (prin gura unor personaje animate de seama lor, de asemenea, de rase diferite) şi despre alte multe lucruri ce trebuie învăţate ca să poţi înţelege într-o zi cine eşti tu şi care este patria ta. Astfel, copiii americani află mai întâi că patria lor este numele cu care sunt chemaţi, numele mamei şi al tatălui; că patria e furnica din curte şi veveriţa din pinul de lângă fereastră, care aleargă ziua întreagă să-şi dobândească hrana pentru a trăi; fluturele de pe floare, care le sugerează să trăiască frumos; colegul de grădiniţă cu care se joacă, învăţând să trăiască împreună cu un altul.
Cu alte cuvinte, copiii americani învaţă cum trebuie să fie omul şi astfel învaţă şi ce este patria.



Copiii noştri învaţă, zilnic, involuntar şi nedirijaţi, mai mult cum nu trebuie să fie omul şi astfel se deprind de mici să nu aibă o patrie. Ajunşi în vârful piramidei puterii politice sau antrenaţi într-o discuţie inopinată în locurile publice, foştii copii nu-s oameni ai unei patrii, ci doar adepţi ai unor opinii. Deşi la şcoală n-au învăţat perfidia şi minciuna, le-au învăţat din mediul educaţional extraşcolar, care la noi, după cel politic, este cel mai viciat, căci la noi toţi te amăgesc, te manipulează, te fură, începând cu precupeaţa de verdeţuri şi terminând cu omul politic, care, apropo, nu-şi merită numele de vreme ce n-are o patrie.

... Zilele acestea, Academia a încercat să negocieze o soluţie pentru salvarea proiectului de cercetare al cărui autor sunt şi care a rămas fără conducător după concedierea mea de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Fie că în copilărie directorii IŞE n-au fost îndemnaţi să observe cum trăiesc/muncesc furnicile, fie că n-au vocaţie pentru ceea ce fac, dar au demonstrat cu prisosinţă că n-au o patrie, deoarece, în timpul exerciţiului „de aflare a adevărului”, şi-au întemeiat discursurile pe metoda crocodilului de a supravieţui, nu pe cea a furnicii.
Ce fenomen deosebit este aici, se poate întreba cititorul, de s-a învrednicit de atenţia autorului?

Este deosebit. Mai întâi, pentru că crocodilul este unul dintre cele mai vechi vieţuitoare, deci şi năravul său de a vâna este mai vechi decât omul. Apoi pentru că cei doi directori, fiind născuţi unul în Transnistria, iar altul - dincoace de râu, în copilărie n-au putut să observe viaţa şi năravul crocodilului, în şcoala sovietică pe care au absolvit-o n-au fost educaţi pe exemplul crocodilului, ci pe cel al furnicii.
De ce dar n-au învăţat să aibă o patrie? 

Un articol de: Vlad Pâslaru
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md