Atitudini

Patriarhul Kiril la Chişinău. Binecuvântări şi rusificare!

Obişnuiţi cu măsluirea alegerilor, cumpărarea de voturi şi înţelegeri pe sub masă, politicienii români şi samsarii lor nu-şi dau seama de dimensiunea politică a fenomenului religios. De importanţa covârşitoare a credinţei în noua dimensiune globală, în paradigma vremurilor. Spre dezamăgirea semidocţilor, nu-l voi cita pe Malraux şi al său secol religios, o biată butadă cunoscută până şi de chibiţii din Cişmigiu. La nivel global, şapte din 10 oameni afirmă că religia joacă un rol major în viaţa lor, aşa că restul comentariilor sunt de prisos.

Vizita Patriarhului Kiril este fără îndoială o vizită geopolitică, dar şi geospirituală. Kiril, cel deal 16-lea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, vrea să regenereze biserica pe care o păstoreşte, în fapt o biserică multinaţională, care cuprinde ruşi, dar şi ucrainieni, bieloruşi, români etc. Pe numele său de mirean Vladimir Mihailovici Gundyaev, fostul mitropolitul de Smolensk şi Kaliningrad ales întâistătător al "Sfintei Rusii" este un bărbat charismatic. Habotnic, dar un bun cunoscător al culturii occidentale, ani buni de zile preşedinte al Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei. Adică un fel de ministru de externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, omul care facea şi desfăcea totul în materie de diplomaţie a bisericii pravoslavnice. De altfel, cei iniţiaţi în problemele religioase ştiau de pe vremea Patriarhului Alexei al II-lea că Mitropolitul Kiril conducea Patriarhia Rusă, cel puţin la nivel extern.

Kiril a vizitat Ucraina – unde trei jurisdicţii paralele îşi dispută întâietatea de vreo cinci ori în decurs de numai doi ani. Acum vine şi la Chişinău, în Republica Moldova. Şi vine pentru a întări Mitropolia Moldovei condusă de ÎPS Vladimir şi dependentă de Patriarhia Rusă pe care o conduce. Daţi-mi voie să-l contrazic pe comentatorul basarabean Petru Bogatu, care în imboldul său patriotic speră că Patriarhul Kiril vine la Chişinău să-l caterisească pe Mitropolitul Vladimir. Şi, uite aşa, toată preoţimea va trece la Mitropolia Basarabiei care aparţine de Patriarhia Română. Repet pentru cei care nu cunosc că în Republica Moldova există două Mitropolii: una condusă de ÎPS Vladimir, subordoată Moscovei, şi una păstorită de ÎPS Petru, cu oblăduirea canonică la Bucureşti. Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonică a Patriarhiei Ruse, prin ocupaţie sovietică.

Problema Patriarhului Kiril este că reprezintă, în mod făţiş, doctrina Putin despre noua Rusie, care îşi propune să redea fostului imperiu măreţia de altădată. Nu e de mirare că activitatea patriarhului în spaţiul postsovietic este subordonată obiectivelor politice. Patriarhia Moscovei a recunoscut şi a creditat moral regimurile din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud. Şi în Moldova, Kiril s-a manifestat la fel. Anul trecut, el le dădea sfaturi moldovenilor cum să voteze: "Ne rugăm pentru Republica Moldova, pentru prosperitatea poporului moldovenesc, zicea patriarhul, ca orientarea politică a Republicii Moldova să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii". De altfel, se ştie că liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, a fost decorat cu cele mai multe distincţii bisericeşti, şapte în total, fiind văzut ca un "cavaler" pravoslavnic!

Da, Patriarhul Kiril vine la Chişinău pentru a da vigoare panslavismului, pentru a fi convins că "Sfânta Rusie" e prezentă în mod determinant în Basarabia. Din nefericire pentru lumea religioasă şi nu numai, Noua "Sfânta Rusie" este un amalgam ciudat de filetism şovin şi expansionism neoimperial. Nu degeaba, Patriarhia Moscovei vorbeşte mai mult despre "teritoriul canonic" , nu de credincioşi. Politic, Kremlinul numeşte asta "vecinătatea apropiată", iar analiştii sau geopoliticienii îi spun simplu: "Zonă de influenţă şi control a Moscovei".

Sursa: Evz.ro 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *