Renaşterea naturii, compromisă
Ninsorile puternice care s-au abătut peste R. Moldova în zilele de 20 şi 21 aprilie au afectat grav genofondul de arbori şi arbuşti exotici decorativi din colecţia Grădinii Botanice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). „Zilnic, urmăream prognozele meteo. Ştiam că urma să se răcească timpul şi să ningă, dar nu ne-am imaginat că ninsorile vor fi atât de abundente. Credeam că va ninge vreo jumătate de oră, după care va ploua. Din păcate, a nins două zile fără întrerupere”, povesteşte Ion Roşca, directorul pentru ştiinţă de la Grădina Botanică.
Dis-de-dimineaţă, la 20 aprilie, angajaţii instituţiei au ieşit să scuture crengile arborilor mai sensibili. „Am lucrat peste program. Am tot scuturat crengile care se lăsau jos sub greutatea zăpezii, dar tot nu i-am putut salva”, ne spun angajaţii instituţiei. „S-au mai întâmplat calamităţi naturale la mijlocul primăverii, dar nu atât de grave”, povesteşte Ion Roşca. Potrivit acestuia, arborii de foioase, care erau deja înfrunziţi, au avut de suferit cel mai mult. „Aceşti arbori erau în vegetaţie activă, plini de sevă pentru a hrăni frunzele. Ei erau mult mai firavi decât altă dată. Cât despre conifere, care sunt de esenţă mai moale, s-au rupt sub greutatea zăpezii”, ne spune Ion Roşca, în timp ce trecem pe lângă un arbore conifer care stă culcat la pământ, cu rădăcini imense la suprafaţă, cu tot cu bolovani de pământ. „Încă mult timp vom vedea astfel de imagini triste: arbori sau crengi căzute. Dezastrul a fost atât de mare, deoarece arborii erau deja înverziţi. Exact când natura a început să renască, a fost lovită de calamitate”, ne explică reprezentantul Grădinii Botanice.
Peste 600 de specii distruse
La câteva zile după ninsorile puternice, care au distrus circa 605 specii de arbori şi arbuşti din genofondul exotic al Grădinii Botanice, academicianul Gheorghe Duca a venit cu un apel către cetăţeni. „Sunt necesari voluntari, care vor lucra alături de oamenii de ştiinţă, pentru a ajuta la remedierea situaţiei create – evacuarea arborilor doborâţi şi a resturilor vegetale”, anunţa Duca. Oamenii nu au rămas indiferenţi. Timp de o lună, sute de voluntari au ajutat la strângerea crengilor. „În primele zile după ninsoare, era groaznic. Nu aveai pe unde trece. Înotam printre crengile rupte. Timp de zece zile, Grădina Botanică a fost închisă pentru vizitatori, ca să reuşim să strângem crengile care au blocat toate drumurile de acces”, îşi amintesc angajaţii instituţiei, pe care i-am întâlnit în timp ce tăiau crengile mai mari care căzuseră în apropierea lacului. Cei 20 de angajaţi ai Grădinii Botanice, împreună cu mai multe grupuri de voluntari, au reuşit să cureţe cea mai mare parte a grădinii. „Dacă nu ne-ar fi ajutat oamenii, aceste lucrări de curăţare ar fi durat luni de zile, pentru că sunt prea puţini muncitori la o suprafaţă atât de mare”, susţin administratorii instituţiei. Potrivit lor, conform normelor internaţionale, Grădinile Botanice ar trebui să aibă în jur de doi muncitori per hectar. „Astfel, ar fi trebuit să avem cel puţin 100 de angajaţi, iar noi avem doar 20. Toţi sunt din afara Chişinăului, pentru că este greu să găseşti pe cineva care să vrea să lucreze pentru un salariu sub minimumul pe economie”, adaugă reprezentanţii instituţiei.
Toate crengile adunate vor fi folosite pentru încălzirea serelor. „Avem cazan pe biomasă cu care încălzim serele şi lemnul pe care îl vom strânge îl vom folosi pentru încălzirea acestora, pentru că o mare parte a bugetului Grădinii Botanice se duce la încălzirea serelor”, ne explică Ion Roşca, arătând spre o movilă mare de crengi tăiate.
Citiți în continuare pe zdg.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
