Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 13:14
Abonamente

Actualitate 3 Iulie 2018, ora 07:02

Patru institute de cercetare, la un pas de dispariție

Marime Font

După incendiul din aprilie, fostul bloc de biologie al Academiei de Ştiinţe a fost făcut una cu pământul de ploile torențiale din săptămâna trecută. 

Ploile din ultima săptămână au inundat clădirea gestionată de Institutul de Zoologie care, la 20 aprilie, a rămas fără acoperiș și mansardă în urma unui incendiu devastator. În timp ce colecțiile unice de insecte și utilajele de milioane de euro riscă să fie distruse, autoritățile strâng din umăr și spun că nu au bani pentru restabilirea edificiului.

În această clădire își au sediul Institutul de Microbiologie și Biotehnologie, Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie, Institutul de Ecologie și Geografie, dar și Institutul de Zoologie. La prima vedere, blocul nu se deosebește cu nimic de multe alte construcții din Chișinău. Numai dacă te încumeți să-i calci pragul, observi dezastrul provocat de flăcări și, mai nou, de ploaie.



Neatins de furia apei a rămas doar parterul. În rest, pe măsură ce urci scările, nenorocirea e din ce în ce mai mare. Dacă la etajul întâi se văd doar pete umede pe tavan, la următorul apa a inundat unele laboratoare. La etajul patru, mirosul de igrasie, pardoseala umflată și tavanul avariat nu mai surprinde pe nimeni.

În asemenea condiții, cercetătorii se descurcă cum pot. Au acoperit cu ce-au găsit utilajele, au depozitat prin dulapuri colecțiile de insecte și piese fosile de animale, unice în lume, și au improvizat un tavan din peliculă. Dar toate aceste eforturi par a fi zădarnice…

Un milion de euro a fost inundat în câteva ore

Oamenilor de știință de aici nu le-a mai rămas decât să privească cu lacrimi în ochi cum munca lor de-o viață se duce pe apa sâmbetei. Elena Zubcov, șefa Laboratorului de Hidrobiologie și Ecotoxicologie a Institutului de Zoologie, spune că a venit în toiul nopții de acasă, pentru a acoperi utilajele scumpe, câștigate din proiecte internaționale. „Laboratoarele se află la etajul doi, dar, în urma inundațiilor, a apărut o gaură în tavan și aici ploua ca în drum. De aceea, vineri, am venit cu soțul și am acoperit toate utilajele cu peliculă. Am stat aici până după miezul nopții, atunci când m-am asigurat că ploaia a încetinit. Numai echipamentul din această cameră costă peste un milion de euro și numai noi știm cât am muncit pentru a obține unele donații. Am câștigat și acum două proiecte internaționale, dar autorităților noastre nu le pasă de știință,”, relatează șefa laboratorului.

Profesoara adaugă că a cumpărat mobila pentru aceste utilaje din propriile economii, căci statul nu a avut bani nici atunci. „În 2009, am dat pe mobilă opt mii de lei, adică patru salarii la acea vreme. Și iată că o plouă…”, se indignează Elena Zubcov.


Colecții unicate riscă să mucezească

În opinia profesoarei, cel mai grav e că aceste echipamente nu pot fi transportate în altă sală, deoarece instalațiile lor sunt complexe, fiind conectate între ele până în subsolul clădirii. Elena Zubcov activează la acest institut de aproape 50 de ani, dar spune că niciodată nu a trăit vremuri mai grele decât astăzi. „Au fost vremuri când ne îngheța apa în eprubete, dar știam că va veni primăvara. Acum, însă, nici nu știi ce va fi după o ploaie mai mare…”, afirmă profesoara.

Pe Ștefan Rusu, șeful Laboratorului Parazitologie şi Helmintologie, l-am surprins la locul de muncă, la etajul trei. În timp ce apa picura din tavan, cercetătorul încerca să salveze o colecție unică. „Colecția conține preparate permanente a speciilor de paraziți de la specii de plante, păsări, mamifere și pești. Facem tot posibilul să le păstrăm, dar, simțiți ce miros e aici? Mi-e frică că vor mucezi”, susține îngrijorat omul de știință. El menționează că nici aceste exponate nu pot fi depozitate în altă parte, căci nici o altă încăpere din clădire nu corespunde condițiilor de păstrare.

„Dacă am avea numele Dodon, poate că ne-ar auzi cineva”

Chiar dacă mai multe colecții de importanță mondială din cadrul celor patru institute se află în pericol de dispariție, unii cercetători se feresc să discute cu presa. De ce? De teamă că mai marii țării ar putea reacționa bolnăvicios la strigătul lor disperat. „Toți vin, filmează și fotografiază, dar nu ne ajută nimeni”, am auzit o voce în urma mea. „Mai bine nu le permiteam jurnaliștilor să intre. Se va supăra doamna ministru și nu ne va mai ajuta”, a spus altcineva. „Dacă am avea numele Dodon, poate că ne-ar auzi cineva”, a șoptit un bărbat. „V-am spune mai multe lucruri, dacă în țara noastră democrația n-ar fi doar declarativă”, a adăugat o femeie.

Laurenția Ungureanu, vicedirector pentru probleme de știință a Institutului de Zoologie, menționează că, imediat după incendiu, a fost creată o comisie internă, iar la fața locului a venit ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, secretarul de stat pentru cercetare, Elena Belei, președintele Academiei de Științe (AȘM), Gheorghe Duca, reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și alții. „Cu toate astea, toate demersurile pe care le-am făcut către instituțiile de resort nu au dat niciun rezultat”, precizează vicedirectorul.

Guvernul nu are bani pentru restabilirea blocului

Lăsați în voia întâmplării, administratorii blocului nu au dat mâinile în jos. „Am restabilit rețele de internet și de curent electric cu suportul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale și a laboratorului Inspectoratului Energetic de Stat al mun. Chișinău. Am curățat parțial acoperișul și teritoriul din jurul blocului de rămășițele provocate de incendiu, cu suportul Primăriei și angajaților de la „Spații Verzi”. Am cumpărat peliculă pentru a acoperi echipamentele și mobilierul. Însă mai multe nu putem face, căci nu avem bani”, explică Laurenția Ungureanu.

Mai mult, la sugestia IGSU, administrația blocului a angajat un inginer devizier licenţiat, care a elaborat un buget de cheltuieli pentru restabilirea blocului. Acest fapt însă doar a conturat și mai mult incapacitatea statului de a rezolva problema. „Conform actelor, prețul estimativ al cheltuielilor este de peste 6 mln lei. Am expediat devizul de cheltuieli președintelui Igor Dodon şi Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC).
Ministerul l-a trimis către Guvern, care a decis că valoarea lui este exagerată. Apoi ni s-a cerut să prezentăm caietul de sarcini și un nou proiect al acoperișului, dar noi nu avem resurse financiare pentru acestea”, concretizează directorul adjunct al Institutului de Zoologie.

Ministerul speră la ajutorul Guvernului…

În timp ce instituțiile abilitate nu găsesc soluții pentru restabilirea blocului, ploile din această vară contribuie la creșterea prejudiciului. Astfel, după ce, în februarie, cele patru institute care au aparținut AȘM au trecut sub „aripa protectoare” a MECC, oamenii de știință de aici recunosc cu jumătate de gură că se simt ai nimănui.

De cealaltă parte, reprezentanții ministerului susțin că MECC a devenit fondator al 19 organizații din domeniile cercetării și inovării, însă nu a preluat și proprietățile acestora, care ar fi rămas fie la balanța proprie, fie a AȘM. „Ministerul a întreprins toate măsurile necesare pentru accesarea fondului de rezervă, dar documentația de proiect și devizul de cheltuieli trebuie perfectate de autorități specializate din subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și anume Agenția pentru Supraveghere Tehnică. Numai costul documentației de proiect constituie 150 de mii lei. Sperăm că acești bani vor fi alocați de Guvern, iar autoritățile publice locale vor elibera cât de curând certificatul de urbanism. Precizăm că e vorba de proiectarea unui acoperiș stabil de cca 3000 m2, care trebuie să reziste la orice calamitate naturală”, se arată într-un răspuns oficial al ministerului pentru TIMPUL.


În ziua incendiului, niște muncitori au sudat pe acoperișul blocului

Specialiștii de la IGSU au stabilit că incendiul din 20 aprilie s-a produs în urma unui scurtcircuit în rețeaua electrică de alimentare a sistemului de retranslare a unui operator de telefonie mobilă. Potrivit Inspectoratului, această constatare a fost remisă organelor de drept, care urmau să investigheze cazul. „Ne-au sunat recent de la poliție și ne-au spus că mai durează puțin până la stabilirea concluziilor finale, deși de atunci au trecut două luni”, ne-a spus, la rândul său, Laurenția Ungureanu.

Vicedirectorul confirmă că pe clădire erau localizate două antene de telefonie mobilă, dar amintește că pe internet au fost publicate mai multe imagini făcute de martorii oculari, care ne fac să credem că un singur operator ar fi de vină. „Organele de drept nu s-au pronunțat încă, de acea nu vreau să acuz pe nimeni. Totuși, pe internet se vehicula că anume antena Orange a provocat acel scurtcircuit. Tot ce știm noi e că, în ziua incendiului, a fost vânt, iar niște muncitori au sudat pe acoperișul blocului anume la acea antenă”, afirmă Ungureanu.

Orange infirmă acuzațiile că ar fi provocat incendiul

La rândul său, compania Orange Moldova neagă toate acuzațiile și susține că a solicitat autorităţilor competente efectuarea unei expertize tehnico-incendiare independente, pentru stabilirea focarului şi a cauzelor reale ale incendiului. „Potrivit unei investigaţii proprii, efectuată de Orange Moldova, echipamentele sale şi reţeaua de alimentare cu energie electrică a acestora, instalate pe acoperişul clădirii nominalizate, nu au provocat incendiul în cauză, fiind deteriorate de către incendiul în curs, izbucnit la distanţă şi pricinuit de un factor terţ, încă neidentificat”, se arată în răspunsul oficial al companiei pentru ziarul nostru.

Meteorologii prognozează în următoarele zile ploi torențiale cu precipitații de 60 litri pe m2. Aceasta ar însemna că, în laboratoarele blocului de biologie, vor pătrunde peste 100 tone de apă. De aceea, toți colaboratorii celor patru institute și întreg personalul auxiliar întreprind în mod de urgență măsuri de reabilitare a sistemului vechi de evacuare a precipitațiilor.  

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md