Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:35
Abonamente

Actualitate 2 Martie 2018, ora 06:33

Pavel Păduraru: „Pentru a ne salva, trebuie să nu ne mințim unii pe alții”

Marime Font

„Moartea lui Igor Alexandrovici”, prima carte despre jaful bancar din R. Moldova, a fost lansată săptămâna trecută la Chișinău

Jurnalistul și scriitorul Pavel Păduraru a lansat joi, 22 februarie, la Chișinău, romanul „Moartea lui Igor Alexandrovici”, despre care se anunță că ar fi prima carte despre furtul miliardului. Evenimentul a avut loc la Librăria din Centru și a adunat multă lume bună: elevi, studenți, profesori, artiști, pictori, polițiști, jurnaliști, scriitori și politicieni. Cartea a fost prezentată de scriitorii Vladimir Beșleagă, Dumitru Crudu, Emilian Galaicu-Păun și criticul literar Nina Corcinschi. Iar actorul Mihai Fusu a susținut un recital inedit din paginile romanului.

Evenimentul a fost așteptat de multă lume la Chișinău, după ce romanul „Moartea lui Igor Alexandrovici” a fost lansat în noiembrie 2017 la București și a apărut pentru prima dată în vânzare la Târgul Internațional de Carte „Gaudeamus”. Atunci, autorul declara presei că a fost influențat să scrie această carte de o întâlnire pe care a avut-o într-un local din Chișinău cu un soldat al Federației Ruse. Alte detalii, despre dubioasa întâlnire, Pavel Păduraru refuză să dea, sub pretextul că nu poate divulga informații ce țin de serviciul său. El dă de înțeles că ar fi primit invitația din partea militarului rus în cadrul documentării pentru o investigație jurnalistică.





Crudu: Este altceva decât se face aici, la noi, sau în România

În luarea sa de cuvânt, dramaturgul, prozatorul și poetul Dumitru Crudu a spus că Pavel Păduraru este un scriitor foarte apreciat și dincolo de Prut, gloria sa începând odată cu romanul „Karlik”, care a apărut la Editura „Pontica”, condusă la acea vreme de cunoscutul critic literar Marin Mincu. Potrivit lui Crudu, autorul s-a impus ca un scriitor care continuă, într-un fel, tradiția prozei noi rusești, dar nu se limitează la aceasta. „Pavel Păduraru reușește, și în acest roman, să plece de la realitate, pentru a o caricaturiza. Nu îl interesează, în cele din urmă, să descopere miliardul furat, dar să facă din asta un pretext pentru a se amuza, pentru a râde, pentru a-și smulge, până la urmă, și părul din cap. Este un scriitor de cursă lungă și proza lui este complet aparte, este altceva decât se face aici, la noi, sau în România”, a adăugat Crudu.

Beșleagă: E o carte de rezistență, o inovație, e ceva absolut bizar

La rândul său, decanul de vârstă al prozei românești în Basarabia, Vladimir Beșleagă, a atras mai întâi atenția la faptul că această carte se citește greu, până când cititorul reușește să intre în esența lucrurilor. Apoi, ne asigură scriitorul, romanul devine extrem de captivant, pentru că are un stil foarte concentrat, iar fiecare capitol este ca o nuvelă separată, cu unele bizarerii în construcție, având la sfârșit câte o poantă ce nu are absolut nicio legătură cu acest capitol. „Eu ziceam că e o inovație, e ceva absolut bizar. Deoarece Păduraru, ca ziarist, vrea ca tot ce se produce în cadrul unui capitol să aibă ecou în realitatea imediată”, s-a dat cu părerea Beșleagă.

În afară de aceasta, prozatorul a rămas surprins atât de faptul că Pavel Păduraru este personaj cooptant în narațiune, de limbajul viu și argourile rusificate, cât și de sarcasmul utilizat. „Vreau să vă spun că e un nihilist mare. El îi rade pe toți, nu se uită la nimeni: și pe politicieni, și pe scriitori - pe toți. Și folosește un limbaj care o să vă zgârie urechile. Eu, până m-am obișnuit cu el, am zis: ce dracu’ bagă el atâtea pașol tuda, siuda, po russki, din limbajul pușcăriașilor. Dar nu, el taie și taie! Așa că fetele o să trebuiască să-și astupe urechile când o să citească, dacă nu sunt obișnuite cu asta”, a mai spus, cu zâmbetul pe buze, autorul „Zborului frânt”.

În opinia lui Vladimir Beșleagă, romanul „Moartea lui Igor Alexandrovici” ar putea fi, în perspectivă, cartea vieții lui Pavel Păduraru, deoarece biografia unui scriitor este rezervorul din care acesta își extrage substanța pentru operele sale. Iar autorul, a subliniat Beșleagă, este în acest roman foarte sincer, curat și frumos. „El visează să meargă în America. Zice: măi, ce bine mi-ar prinde acest miliard, că aș merge la americani, care sunt foarte buni maeștri la chirurgie. Că în America sunt așa specialiști mari, că, dacă s-a întâmplat un accident rutier și te-a făcut chiseliță, ei știu să te adune la loc, să te coase, să te lipească și să te facă la loc... „Moartea lui Igor Alexandrovici” este o carte de rezistență, scrisă într-un stil foarte neobișnuit”, a conchis renumitul prozator.

Galaicu-Păun: Este un roman trăsnit

Întrebat de Radio Europa Liberă dacă jurnalistul de investigație și scriitorul Pavel Păduraru sunt doi autori diferiți, Emilian Galaicu-Păun a spus că e vorba de același autor. Cu toate acestea, el consideră că „Moartea lui Igor Alexandrovici” e un „roman trăsnit”, pentru că, în calitate de cititor, nu-ți dai seama când autorul trece din planul realității în unul absolut trăsnit și ficțional, care face miza acestei cărți. Însă consecvența adecvată fiecărui plan l-a convins pe Galaicu-Păun că este o carte bună. „Apar planuri confuze, suprapuse, care trec unul în altul fără să marcheze exact o distanță. Deci, nu-ți dai seama la un moment dat când ai trecut pe celălalt trotuar și te-ai pomenit dintr-o realitate într-o halucinație. Asta face parte din miza acestei cărți. Pavel Păduraru are suficient umor, ca să curețe cumva acest morbid, să existe niște dușuri în care cel care citește se simte cumva purificat. Am remarcat și eu unele prezențe foarte luminoase, inclusiv Tămâioara, care scot acest roman din spectrul morbidului, dacă vreți, al strigătului mut”, a conchis Emilian Galaicu-Păun.



Corcinschi: Un amestec de violență și tandrețe

Și criticul literar Nina Corcinschi consideră că „Moartea lui Igor Alexandrovici” nu e nici pe departe un roman pur. „E o impuritate pe toate planurile, un amestec de violență, dar și de tandrețe pe undeva, de sublim și grotesc, unde viii merg mână în mână cu morții, iar morții vorbesc într-un limbaj al viilor. Cititorul permanent este pândit de tehnica răsturnărilor de situație. Nu mai știi la ce să te aștepți. Autorul este jurnalist de investigație, cunoaște foarte bine culisele murdare ale puterii și ce se întâmplă când vorbim de spălări de bani masive sau despre furtul miliardului – iată o idee care devine personaj central aici, când vorbim de manipulări în masă”, a menționat criticul.
Pe de altă parte, ea a ținut să acorde și bile negre romanului. „La un moment dat, se creează o tensiune a detaliilor fantastice, care te sugrumă. Chiar dacă există o bună doză de umor, care relativizează și face bine romanului, există și o tensiune a detaliilor morbide. Probabil, în viziunea lui Pavel Păduraru, suprarealitatea este cea care face să sucombe realitatea”, consideră Nina Corcinschi.

Păduraru: Legea fundamentală a lumii acesteia e minciuna

Când i-a venit rândul să vorbească, Pavel Păduraru a povestit istoria acestei cărți. A început s-o scrie, acum zece ani, încercând să exerseze un alt stil decât în romanul său precedent, „Karlik”. Pentru că nu i-a ieșit, a renunțat la gândul de a scrie o nouă carte și folosea manuscrisul respectiv ca pe un jurnal. „Când nu eram mulțumit de ce se întâmplă în societate sau în viața mea, mă mărturiseam manuscrisului ăsta. Când nu aveam pe cine să înjur, veneam acasă, scriam și mă simțeam mai bine, dar nu mă gândeam să editez ceva”, a precizat colegul nostru. Potrivit lui, schimbarea s-a produs în 2015, după întâlnirea sa cu soldatul rus, când a hotărât că trebuie totuși să scrie acest roman.

„E o carte despre minciună și manipulare. De fapt, legea fundamentală a lumii acesteia nu e nicio constituție, ci e anume minciuna. Cel mai grav e că noi ne lăsăm manipulați și ne mințim zi de zi. Noi nu putem lupta cu sistemul, dar, pentru a ne salva, trebuie să nu ne mințim unii pe alții. Și atunci vom fi mai frumoși și lumea va fi mai frumoasă”, a punctat Păduraru.

Romanul „Moartea lui Igor Alexandrovici” de Pavel Păduraru a apărut la finele anului trecut, la Editura „Paralela 45” din România. Menționăm că printre personajele cărții figurează și nume asemănătoare cu cele ale unor politicieni din R. Moldova, cum ar fi: Plai, Fileu, Godon, Shnur, Palton și altele. Autorul numește R. Moldova „țarc”, iar Chișinăul – „târg”. El mai scrie că, în fața Parlamentului, este ascuns mormântul unui copil ucis și că pe acest caz nu a fost intentat până în prezent niciun dosar penal. Nu știm dacă e adevăr sau ficțiune, cu atât mai mult, cu cât criticii ne asigură că trecerea de la realitate la halucinație, deseori, nu se face observată în paginile acestei cărți.

FOTO: Restart.blog

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md