Pe cine ajută retragerea sancţiunilor pentru Rusia? Europa, pe punctul de a face o mare greşeală

Principalul argument al liderilor din cele 3 state este cel al pierderilor economice suferite de diverse sectoare în urmă întreruperii relaţiilor cu tradiţionalul partener din est, dar în mare parte acestea ar putea fi false, argumentează Vladislav L. Inozemtsev, într-un editorial din Atlantic Council.

Argumente false

Problema sancţiunilor economice impuse Rusiei şi cea a embargoului adoptat de Moscova ca răspuns la acestea au stârnit dezbateri aprinse în ultimele luni. Cu toate acestea, profesorul Inozemtsev de la Şcoală de Înalte Studii Economice din Moscova crede că premisele de la care pleacă susţinătorii ideii de retragere a sancţiunilor sunt false.

Moscova a precizat că embargoul impus produselor alimentare din UE este posibil să fi creat pierderi de 20 de miliarde de euro numai în 2015 în rândul producătorilor europeni.

Lucrurile s-ar putea să nu stea tocmai aşa, crede economistul rus. Contra-sancţiunile ruseşti au afectat 41% din exporturile agricole ale Lituaniei şi 18-19 procente din cele ale Estoniei, Finlandei şi Poloniei, dar producătorii din aceste ţări au găsit între timp alte pieţe de desfacere.

În plus, produsele agricole contează în proporţie de 30% din volumul total al exporturilor din aceste ţări, pierderile rezumându-se la doar 2 miliarde de euro, în vreme ce exporturile de produse agro-alimentare din UE au înregistrat anul trecut o creştere cu 7,3 miliarde euro.

Reluarea comerţului cu Rusia nu va fi în stare să schimbe radical peisajul economic din UE, iar alţi factori s-ar putea dovedi mult mai importanţi, susţine Inozemtsev.

Sărăcie lucie

În primul rând, Rusia este scufundată într-o criză economică care a redus dramatic puterea de cumpărare a populaţiei.

În 2015, veniturile reale ale ruşilor de rând s-au diminuat cu 10%, ceea ce îi face pe aceştia să caute cele mai ieftine mărfuri din piaţă, o caracteristică care nu poate fi atribuită produselor agro-alimentare din Europa.

Reintrodusă pe piaţa din Rusia, mâncarea produsă în UE ar fi necompetitivă din pricina preţului, iar cota de piaţă deţinută de produsele europene înainte de 2014 s-ar putea să nu mai fie atinsă aşa curând.

Aceasta şi pentru că Moscova a înlocuit mărfurile importate din UE cu produse similare livrate de ţări din America Latină sau de China, ceea ce face ca, pe această nişă, competiţia se fie acerbă.

Pe scurt, ridicarea sancţiunilor ar putea creşte nivelul exporturilor Europene în Rusia cu 15-20 de procente, dar câştigul ar fi prea neînsemnat pentru a justifică o schimbare radicală de atitudine faţă de Moscova.

Investiţii amânate

Un alt sector vizat de sancţiuni este cel al hi-tech, cu aplicaţii în industria petrolieră, apărare şi industria aerospaţială.

Sancţiunile au avut efect, unele proiecte de comunicaţii prin satelit fiind amânate de către ruşi ca urmare lipsei componentelor necesare pentru derularea investiţiilor. Dar sancţiunile nu sunt responsabile în totalitate pentru scăderea cu 45% a exportului de tehnologie din Europa pe piaţă rusească înregistrat între 2013-2015.

Unele companii petroliere din Rusia au pus la sertar multe investiţii în exploatarea resurselor offshore care se dovedeau prea puţin profitabile.

În plus, guvernul de la Moscova încearcă acum să stroarca cât mai mulţi bani de la companiile din sectorul gaze/petrol pentru a acoperi deficitul bugetar, aşa că reluarea exporturilor de tehnologie ar avea prea puţine şanse să crească cererea pentru astfel de echipamente.

Investiţiile în mijloace fixe din Rusia au scăzut cu 8 procente în cursul anului trecut, iar prognoza pentru anul acesta indică o reducere a acestora cu încă 10%, ceea ce nu lasă loc de prea multe speranţe pentru companiile hi-tech din Europa.

Mai mult, prăbuşirea preţului petrolului a provocat şi o scădere îngrijorătoare a vânzărilor de echipamente tehnologice, automobile sau bunuri de consum.

Din noiembrie 2015, ruşii alocă cel puţin 30% din salarii numai pentru asigurarea hranei, reducând de asemenea speranţele în privinţa creşterii vânzărilor unor mărfuri europene (unele dintre acestea fiind oricum neafectate de regimul de sancţiuni sau de embargoul dictat de Moscova).

O ţară în genunchi

O altă măsură restrictivă care a avut un efect dureros entru economia Rusiei a fost blocajul impus băncilor şi corporaţiilor ruseşti pe piaţă financiară internaţională.

Companiile ruseşti, atât cele financiare, cât şi cele nefinanciare, au fost nevoite să achite credite de 160 de miliarde dolari în perioada 2014-2015, fapt ce a redus considerabil nivelul investiţiilor derulate de acestea. Lovitura a fost cu adevărat dureroasă, dacă este să ţinem cont că, înainte de anexarea Crimeii, multe firme din Rusia apelau mai des la creditele oferite de băncile occidentale decât la cele din sistemul bancar intern.

Retragerea sancţiunilor economice ar putea reprezenta, din acest punct de vedere, o veste bună pentru ruşi, contribuind la o îmbunătăţire a soldului de cont curent al ţării.

Numai că modificările intervenite în ultimii ani afectează şansele unei reveniri în forţă a Rusiei pe pieţele financiare internaţionale.

În urmă cu 2 ani, Rusia era o ţară cu o creştere economică de 1,3%, indicele RTS al pieţei de capital era situat la 1450 de puncta, iar preţul barilului de petrol de 107 dolari oferea destule oportunităţi de investiţii. Astăzi, Rusia este o ţară marcată de un declin economic de 3,7% înregistrat în 2015, indicele RTS a pierdut 650 de puncta din valoare, iar preţul petrolului este de aproximativ 30 de dolari/baril, elemente care fac ca multe companii străine să se retragă de pe această piaţă.

Nivelul creditelor neperformante a crescut îngrijorător de mult, iar băncile din Europa nu vor acordă prea multe credite populaţiei sau unor companii care deja figurează în lista rău platnicilor.

Chiar şi ridicarea sancţiunilor nu ar avea efect în redresarea pieţei financiare din Rusia pentru câţiva ani de acum încolo.

Washingtonul dictează

Nu în ultimul rând, dacă liderii ţărilor europene discuta o dată la 6 luni problema menţinerii sau a retragerii sancţiunilor aplicate Moscovei, Washingtonul nu aplică acelaşi calendar. Astfel, chiar dacă Bruxellesul va permite băncilor europene să acorde din nou credite pe piaţă din Rusia, acestea ar viola regimul sancţiunilor menţinut de Washington.

Aceasta le-ar expune la sancţiuni dictate de instituţiile americane, afectând operaţiunile lor denominate în dolari, ceea ce reprezintă o parte crucială în activitatea oricărei instituţii financiare globale.

Prin urmare, nu sunt mari şanse că băncile europene să acorde credite unor bănci şi companii din Rusia prezente pe lista neagră a Washingtonului, care oricum este mai bogată decât cea întocmită de liderii UE.

Ridicarea sancţiunilor economice pentru Rusia pare lipsită de sens din punct de vedere economic: un astfel de gest nu va restaura cooperarea dintre UE şi Rusia la nivelul anterior. Singurul lucru care ar justifică o astfel de decizie este reluarea creşterii economice a Rusiei, care ar putea face din Moscova un partener util încă odată pentru europeni.

Dar, că europenii să fie induşi în eroare şi să-şi subjuge principiile politice de dragul unor iluzorii beneficii economice ar fi o greşeală prea mare şi impardonabilă, conchide profesorul Inozemtsev.

sursa: paginaderusia.ro