Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 09:53
Abonamente
 
 

Actualitate 15 Decembrie 2015, ora 08:30    Din editia print

Pentru ce postesc ortodocșii, catolicii și baptiștii

Marime Font

Crăciunul este una dintre cele mai îndrăgite sărbători creștine, mai ales în contextul în care acesta este marcat de două ori pe an, spune un sondaj realizat de compania Magenta Consulting.  

Totuși, având o populație preponderent creștin-ortodoxă, în ajun de sărbători, Republica Moldova ar trebui să se afle în plin proces de postire. În ultima perioadă, postul este înțeles, în special în rândurile tinerilor, mai mult ca privare de la anumite bucate. Am discutat cu reprezentanți a trei confesiuni creștine din Republica Moldova, pentru a afla care este, totuși, adevărata semnificație a postului.

Stomac sau suflet

Semnificația și motivația care stă în spatele postului diferă considerabil de la o confesiune la alta, chiar dacă cele ortodoxă, catolică și baptistă sunt confesiuni creștine.

Potrivit masterandului la teologie George Marinescu, „când spunem post, prima dată ne gândim la postul de mâncare, la abţinerea de la bucatele de provenienţă animală, însă Sfinţii Părinţi ne spun că mai important este postul sau înfrânarea tuturor simţurilor, nu doar cel al mâncării, adică la înfrânarea poftelor şi patimilor noastre trupeşti”.



Postul ortodocşilor şi al catolicilor a fost identic secolele trecute, adaugă George Marinescu, însă cu venirea modernităţii şi a secularismului societăţii contemporane, Biserica Catolică a acceptat un post mai uşor, pentru a fi mai pe placul omului modern şi libertin. „Postul creştinătăţii apusene se rezumă doar la abstinenţa de a consuma carne în privinţa postului alimentar, permiţându-li-se să mănânce produse lactate, ouă şi chiar pește. Schimbarea postului la catolici este unul din compromisurile făcute de catolicism, lucru care nu este întâlnit în ortodoxie”, explică masterandul.

În același timp, Olga Monastârscaia, originară dintr-o familie catolică, spune că pentru ea perioada postului este mai mult una de purificare a sufletului, decât a stomacului. „Noi nu înțelegem postul ca abținerea de la carne și alte feluri de mâncare. Postul pentru noi, și mai ales pentru mine, înseamnă: abținerea de la unele lucruri (cuvântul rău, bârfe…), înseamnă caritate și rugăciune. Totuși, în timpul postului, ne abținem și de la carne, doar că nu e așa de strict ca în ritul ortodox. Preotul de obicei ne spune doar să nu mâncăm mult. Bolnavii, copiii, cei bătrâni pot mânca orice și nu este considerat ca un păcat. De obicei, bunica mea spunea că nu e păcat ce intră în gură, e păcat ce iese din ea. Cuvintele ei întotdeauna sunt cu mine”, recunoaște Olga.

Baptiștii, când postesc, potrivit pastorului Vasile Filat, nu împart mâncarea în de frupt și de sec. „Noi ne abținem de la mâncare și de la apă pe parcursul perioadei postului care de obicei este o zi, dar uneori poate fi și două sau trei. Cine are anumite probleme de sănătate este liber să postească în măsura pe care i le permit limitările sale”, afirmă pastorul.

Mărul lui Adam

Vorba din popor „Dragostea trece prin stomac”, cel puțin cea față de Dumnezeu, după cum vedem, se aplică și în religie, în special în confesiunea creștin-ortodoxă, canoanele căreia spun că „înfrânarea de cele rele nu se poate realiza fără înfrânarea pântecelui, deoarece cu pântecele plin nu poţi cugeta la cele dumnezeieşti”.

Așadar, scopul abstinenței de la anumite feluri de mâncare este întărirea sufletului pentru a rezista patimilor şi poftelor trupului. „Ca şi exemplu îl avem pe Însuşi Mântuitorul Hristos care a alungat ispita diavolului după ce a postit patruzeci de zile. Aşa şi noi, prin postul de mâncare putem alunga mai uşor ispitele diavolului spre a împlini adevăratul post duhovnicesc”, afirmă George Marinescu.

Bunăoară, baptiștii nu consideră că postul poate să ne curețe de păcate. „Rostul lui este să intensifice rugăciunile noastre și acestea să fie auzite înaintea lui Dumnezeu, dar aceasta se întâmplă doar atunci când postul precedă o pocăință sinceră și adevărată și o schimbare a atitudinii și purtării în relația cu oamenii și cu Dumnezeu”, concluzionează pastorul Filat.

Pentru ce postim?

Pe lângă felul în care se ține postul, motivul este deseori și el diferit. Olga Monastârscaia, de exemplu, a primit educația religioasă de la bunică-sa, care a învățat-o că „trebuie să fii om întotdeauna, să nu bârfești, să faci caritate, să trăiești o viață corectă - nu numai în timpuri de post, dar permanent”. Astfel, pentru Olga, postul are mai mult o semnificație de purificare a sufletului decât a stomacului, chiar dacă încearcă să se abțină de la carne. Mai mult, în timpul Adventului, perioada postului de Crăciun, catolicii merg în fiecare zi la biserică, la ora 7, unde are loc o liturghie - Rorate. „Este foarte frumos, fiecare vine cu o lumânare, se cântă cântece specifice acestei perioade religioase”, povestește Olga.

Postul Crăciunului, la creștin-ortodocși, este postul de dinaintea Naşterii Domnului. El durează 40 de zile, din 15 noiembrie până în 25 decembrie. Potrivit canoanelor, acesta „este aşezat pentru a ne pregăti pentru cuviincioasa întâmpinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, când Patriarhii şi Drepţii Legii Vechi aşteptau venirea Lui, cu post şi rugăciune”. În această perioadă, ortodocșii își aduc aminte de 40 de zile ale lui Moise în pustie, înainte de primirea Legii. În ultima zi a postului, în ajunul Crăciunului, nu se mănâncă nimic „până la ivirea luceafărului de seară”, după care se permite mâncarea seminţelor, a poamei, a turtelor sau a covrigilor.

Baptiștii, însă, nu au stabilite anumite perioade de post pe parcursul anului, ci totdeauna postesc pentru motive concrete. „Fiecare creștin este îndemnat să se îndeletnicească cu postul și să aibă o disciplină personală în acest sens, să postească cel puțin odată în săptămână și să petreacă acea zi în rugăciune. Posturile la care este chemată toată adunarea de către pastorii ei se face cu motive speciale cum ar fi anumite lucrări importante de misiune, anumite probleme de care se confruntă adunarea sau membrii ei, boală, persecuții, nenorociri etc.”, explică pastorul Vasile Filat. Mai mult, potrivit acestuia, Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova invită enoriașii săi la post pentru situația tensionată politică de acum sau pentru perioada electorală. „Postim ca Dumnezeu să ridice la conducere dregători care să-și facă bine slujba lor și să putem avea un trai pașnic și liniștit cu toată evlavia și cu toată cinstea”, afirmă pastorul. 

Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md