La rândul său, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad al-Hussein, a solicitat autorităţilor Republicii Moldova să dea un răspuns imediat la revendicările înaintate de protestatarii din Piața Marii Adunări Naționale. Iar organizatorii protestului non-stop au anunțat extinderea manifestațiilor anti-corupție în întreaga țară și pichetarea tuturor instituțiilor de stat aflate în captivitatea guvernării oligarhice.
Au scandat „La pușcărie!” în fața Procuraturii Generale
Luni, manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale au venit în fața Procuraturii Generale și au cerut demisia procurorului general Corneliu Gurin. Aceasta după ce s-a anunțat că Procuratura ar fi inițiat dosare penale pe numele liderilor protestatari, pentru a le putea intercepta convorbirile telefonice. Un grup de protestatari a reușit să-i înmâneze oficial procurorului Gurin solicitarea de demisie, iar potrivit unuia dintre organizatorii manifestației, Vasile Năstase, procurorul general l-a anunțat că nu va demisiona de bună voie, ci doar „când acest lucru va fi decis de Parlament”.
Într-un comunicat oficial, Transparency International – Moldova constată că securitatea statului este afectată și cere autorităților de la Chișinău anchetarea conducerii CNA, CNI, PG și BNM, precum și modificarea Constituției în partea care se referă la procedura de alegere a șefului statului, pentru a îndepărta riscul apariției unui vid în actul de guvernare. „Numeroasele scandaluri de corupție și neluarea unei atitudini prompte față de acestea de către organele de drept au provocat dezaprobare și proteste motivate în masă ale populației, creând riscul unui vid în actul de guvernare și afectând securitatea statului”, se arată în comunicatul citat.
Transparency International – Moldova propune și câteva măsuri pentru depășirea situației critice actuale. Între acestea se regăsește și inițierea necondiționată a procedurilor de demitere a conducătorilor instituțiilor abilitate de combaterea corupției și asigurarea stabilităţii sistemului bancar (CNA, Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei), „stabilind data concretă pentru fiecare și asigurând interimatul necesar pentru activitatea acestor instituții”. Solicitarea de demitere a șefilor celor patru instituții se regăsește și în lista de revendicări a protestatarilor.
A reacționat un comisar ONU
Prezent la Geneva, la sesiunea Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, comisarul ONU, Zeid Ra’ad al-Hussein, a menționat că autoritățile Republicii Moldova „trebuie să dea un răspuns imediat la revendicările înaintate de protestatari”: „În Republica Moldova, se cer răspunsuri imediate și fundamentate în domeniul drepturilor omului, care să răspundă revendicărilor poporului privind gravele greşeli admise la gestionarea fondurilor publice, lipsa de transparenţă etc. Dacă nu vor fi tratate cu responsabilitate, aceste îngrijorări ar putea duce la polarizarea societăţii, deteriorarea drepturilor omului şi la instabilitate politică şi economică”, a menționat Ra’ad al-Hussein.
Premierul moldovean Valeriu Streleț a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că este posibilă convocarea unei ședințe extraordinare a Parlamentului la care să fie examinate revendicările protestatarilor, dar s-a referit doar la două dintre ele: demisia guvernatorului BNM și a procurorului general nu și a întregii conduceri a țării. „Anticipatele sunt cel mai prost scenariu posibil. Ele trebuie evitate. Având un Guvern votat de o majoritate parlamentară, având o atitudine pozitivă a partenerilor europeni și o discuție clară cu FMI – ar fi un act de suicid public”, a menționat Streleț, adăugând că „cei care animă acum această furtună, s-ar putea, peste 6-7 luni, să-și muște coatele”. „Eu nu mă țin de funcţie. Mi-a luat ceva timp ca să accept această postură. Mă voi conduce de Programul de guvernare și voi rezista atâta timp cât voi avea susținerea Parlamentului”, a conchis premierul.
Răspuns de premier: „Cetățenilor le e profund în cot…”
Iar în privința revendicării protestatarilor despre schimbarea modalității de alegere a șefului statului (solicitare care se regăsește și în comunicatul Transparency International – Moldova), prim ministrul a menționat: „Cred că cetățenilor le e profund în cot de modul de alegere a președintelui”. El a spus că pledează pentru o „republică parlamentară”: „Un președinte ales direct de populație poate aduce la tendințe de totalitarism”, consideră premierul moldovean, în timp ce organizatorii protestelor acuză guvernarea că a ales, în Parlament, cu patru ani în urmă, un șef de stat în baza unor înțelegeri obscure între oligarhi. Protestatarii îl acuză pe șeful statului de „complicitate prin neimplicare la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar” și-i cer demisia.
Luni, premierul Streleț a chemat protestatarii să elibereze Piața Marii Adunări Naționale pentru a putea fi organizată Ziua Națională a Vinului. Potrivit lui, ar fi „extrem de dureros și umilitor ca să trecem în acest an fără Sărbătoarea Vinului care a reușit deja să se afirme ca una frumoasă, națională și care se desfășura în Piața Marii Adunări Naționale”. Numai că vinificatorii au anunțat că refuză anul acesta să vină la sărbătoare în semn de solidaritate cu protestatarii. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Dumitru Munteanu, a confirmat pentru „Agora.md” că vinificatorii au votat (în cadrul unei ședințe la Ministerul Agriculturii) pentru anularea, în 2015, a Zilei Naționale a Vinului.
Semnal periculos
Nimeni nu poate spune deocamdată cum se vor încheia manifestațiile de protest din centrul Chișinăului. Cert este că atât autoritățile, cât și organizatorii se tem că acestea ar putea fi deturnate și s-ar putea transforma în confruntări. Alexandru Slusari, unul dintre membrii consiliului constituit de protestatari pentru negocierile cu guvernanții, a menționat în cadrul unei emisiuni la TV-7 că organizatorii „încearcă să ţină situaţia sub control, dar nimeni nu poate garanta că spiritul paşnic va dura la nesfârşit”, iar fostul judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi, și el lider-protestatar, a menționat într-un interviu acordat „Europei Libere”: "Nimeni nu poate prevedea până la ce nivel de revoltă ar putea ajunge oamenii în situaţia în care revendicările n-ar fi îndeplinite. Nu uitaţi că Moldova a trecut prin conflictul transnistrean. Avem foarte mulţi oameni, combatanţi, foşti militari, care au deprinderi de lupte reale, nu copiii care stau lângă Guvern şi guvernarea crede că aceşti polițişti de 18 ani, sărmanii, vor fi în stare…, care nici nu sunt hrăniţi…".
sursa: dw.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
