Moldova

Pericol nuclear în apropierea R. Moldova

Reactoarele nr. 3 și 4 de la această centrală nucleară au fost începute încă în anul 1980, dar, după catastrofa de la Cernobîl, construcția a fost abandonată, fără a fi conservată. Mai bine de un sfert de secol, fundațiile și subsolurile s-au aflat în aer liber, inundate de ape. Deoarece reactorul 3 este realizat în proporție de 75% încă de acum trei decenii, iar celălalt reactor – în proporție de 28%, specialiștii în domeniu au mari îndoieli referitor la calitatea cimentului și asupra gradului de uzură acumulată în timp. Cercetătorii împreună cu organizațiile de mediu bat alarma și spun că finalizarea construcției pe fundamentul pus acum 30 de ani crește riscul producerii unui accident nuclear.

Reactoare noi, pe fundație veche

Solicitat de TIMPUL, expertul rus în fizică nucleară Andrei Ojarovski a declarat: „Desigur că această construcție prezintă numeroase riscuri. Sunt îndoielnice nu doar tipurile de reactoare pe care intenționează ucrainenii să le construiască, dar și faptul că fundația lor a fost pusă încă în anii 80 și au fost abandonate până acum, fără a fi protejate. Dacă, totuși, aceste reactoare vor fi pornite, în primul rând, va crește semnificativ cantitatea de deșeuri radioactive. În al doilea rând, riscul producerii unei avarii la cele două reactoare este destul de mare. Iar dacă este să luăm în considerare rezultatele fizicienilor austrieci, atunci Moldova ar putea să aibă de suferit. Desigur că vântul nu bate întotdeauna spre Moldova, dar, dacă asemenea condiții meteo ar fi, în cazul unei avarii, Moldova ar fi contaminată cu substanța radioactivă Cesiu-137”. Potrivit fizicianului nuclear, avariile de la centralele atomoelectrice au impact asupra a sute şi mii de km. Acesta este de părere că proiectul votat de Rada ucraineană prezintă un pericol economic, tehnologic și ecologic. „Nordul Moldovei şi până astăzi este poluat din cauza Cernobîlului şi fiecare centrală din apropierea ţării prezintă un pericol”, a subliniat Andrei Ojarovski.

Organizațiile de mediu se pronunță împotrivă

Potrivit surselor media rusești, construcția celor două reactoare ale centralei atomice de la Hmelniţki este o afacere ruso-ucraineană pentru care premierul de atunci și actualul șef de la Kremlin, Vladimir Putin, a promis președintelui ucrainean Viktor Iușcenko, în iunie 2010, că Rusia va investi nu mai puțin de 5-6 miliarde dolari. Afacerea s-a concretizat prin semnarea unui acord interguvernamental ruso-ucrainean prin care compania energetică ucraineană „Energoatom” și cea rusă „Atomstroyexport” s-au angajat să înceapă construcția celor două reactoare. Semnarea acestui angajament a venit la numai două luni distanță după semnarea înțelegerii dintre Moscova și Kiev privind staționarea pentru încă 25 de ani a flotei ruse la Marea Neagră în portul de la Sevastopol.

Și organizațiile de mediu din Ucraina, Moldova, dar și ONG-uri internaționale au reacționat dur la inițiativa Ucrainei de a finaliza construcția reactoarelor 3 și 4 de la centrala atomoelectrică. „Proiectul de reconstrucție a celor două reactoare în forma în care există acum prezintă riscuri semnificative economice și ecologice. Ucraina este în măsură să se descurce și fără construcția lor și asta pentru că în țară există un exces de capacitate de generare a energiei, ceea ce ar fi suficient pentru a satisface nevoile țării până în 2030”, a declarat pentru TIMPUL Artur Denisenco, coordonator de programe la Centrul Ecologic Național al Ucrainei. Acesta consideră că autoritățile ucrainene sunt gata, „pentru niște economii discutabile să facă speculații pe probleme de securitate”.

În așteptarea răspunsului de la vecinii ucraineni

De aceeași opinie este și Natalia Kravciuk, președinta Centrului republican pentru copii și tineret „Gutta-Club” din Moldova, care a făcut numeroase demersuri către Ministerul Ecologiei și președintele Ucrainei pentru a stopa construcția celor două reactoare. „Acest proiect este periculos pentru sănătatea cetățenilor care trăiesc în apropierea centralei, mai ales că lumea încă nu și-a revenit după catastrofa de la Cernobîl. Mai mult decât atât, Ucraina a încălcat prevederile Convenției de la Espoo, care prevede faptul că, înainte de efectuarea unor construcții care ar putea afecta și țările vecine, trebuie acordul tuturor părților implicate. Ar trebui făcută o expertiză a construcției pentru a stabili care este gradul de uzură”, a subliniat Natalia Kravciuk.


Fizicienii austrieci au estimat care va fi traiectoria norului radioactiv în cazul unei avarii la Hmelnițki

Pe de altă parte, se pare că țara vecină ignoră demersurile organizațiilor de mediu, dar și a funcționarilor R. Moldova. Viceministrul Mediului, Lazăr Chirică, a declarat că mai bine de jumătate de an în urmă, Ministerul Mediului a expediat în acest sens o serie de scrisori către omologul ucrainean, însă nici până în prezent nu a fost trimis niciun răspuns privind evaluarea impactului asupra mediului luând în considerare și eventualele efecte transfrontaliere, unde ar fi vizată și R. Moldova. „Până la momentul actual nu a fost nicio reacție. În prezent, așteptăm și un răspuns de la Comitetul Convenției Espoo. În funcție de răspunsul Ucrainei, vom întreprinde și noi acțiuni. Am trimis aceste scrisori prin Ministerul de Externe, nu direct lor, cu doleanțele noastre”, a menționat Lazăr Chirică. Mai mult, acesta a remarcat faptul că și Romania a sesizat Comitetul Convenției de la Espoo, apoi Belarusul și Austria au înaintat unele pretenții față de Ucraina. „Nu putem evalua riscurile în timp ce nu avem acces la obiectul dat”, a adăugat viceministrul.

Totodată, menționăm că Ministerul român de Externe a emis o declarație în care se spune că autorităţile ucrainene nu pot trece la construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Hmelniţki fără a lua în considerare observaţiile părţii române cu privire la posibilul impact de mediu asupra teritoriului acesteia.

De asemenea, organizaţia ecologistă europeană CEE Bankwatch Network a lansat un apel către guvernul ucrainean „de a stopa construcția celor două noi unităţi nucleare la centrala nucleară Hmelnițki”. Potrivit lor, energia atomică reprezintă ziua de ieri, viitorul îl constituie sursele alternative de energie.

Cesiul metalic este foarte reactiv și foarte piroforic. În plus, se aprinde în mod spontan în aer și reacționează cu apa la temperaturi reduse, în urma reacției având loc explozii relativ periculoase. Din cauza reactivității sale ridicate, este clasificat ca fiind un material periculos și nu poate fi transportat, Deși elementul nu este foarte toxic, este periculos și exploziv, iar izotopii săi prezintă un risc ridicat în caz de scurgere radioactivă. Caesiu-137 este un radioizotop comun al cesiului folosit ca sursă de raze gama în industrie. Acesta este avantajos datorită timpului de înjumătățire de aproximativ 30 de ani și pentru că poate fi fabricat în urma unui ciclu nuclear. Cesium-137 a fost printre substanţele radioactive eliberate la Fukushima și este mai periculoasă, întrucât are o durată de viaţă de 30 ani.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *