Social

Pericolul nevăzut al ardeziei

În timp ce în statele Uniunii Europene sunt scoase din producere, iar din 2014 va fi interzisă comercializarea lor, în R. Moldova continuă să fie importate și să fie folosite la construcțiile a zeci de case și blocuri de locuit din întreaga țară.

Este vorba de plăcile gri din azbociment care au fost și sunt pe larg întrebuințate ca materiale de construcție la acoperișuri, pardoseli și chiar pereți, întrucât izolează termic.
 
Din cauza sărăciei sau a „tradițiilor” împrumutate din perioada sovietică, în ultimele decenii ne-am obișnuit cu casele acoperite cu plăcile gri ondulate din azbociment sau alte materiale din acest material. Ceea ce este mai grav însă e că, deși specialiștii avertizează că materialele de construcție din azbociment sunt periculoase pentru sănătatea omului, oamenii care se află în nemijlocita apropriere și inhalează praful materialelor din azbociment nu cunosc riscul expunerii la asemenea produse.

De altfel, deși experții în sănătate sunt la curent cu efectele nocive ale substanțelor de azbest din materialele de construcție din azbociment, pericolul la care se expun oamenii rămâne doar pe hârtie, întrucât, deocamdată, „o legislație în acest domeniu, care ar reglementa modalitatea de utilizare a acestor plăci, nu există”, susține Alexandru Trubca, din cadrul Serviciului relații publice și informație de mediu al Ministerului Mediului al RM.

În același timp, în România, prin Hotărârea de Guvern 124/2003, în scopul protecției sănătății populației și a mediului, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise „toate activitățile de comercializare și de utilizare a azbestului și a produselor care conțin azbest. Produsele care conțin azbest, comercializate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viață al acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2006”.

„Plăcile din azbociment – o tragedie națională”

Dumitru Sireţeanu, şeful Secţiei sănătatea mediului din cadrul Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP), confirmă faptul că azbestul, substanța care se conține în materialele de construcție din azbociment, este cancerigenă, iar expunerea la azbest creşte riscul apariţiei cancerului pulmonar de până la şase ori, dar şi al cancerului căilor respiratorii superioare, al esofagului şi al rinichiului.
Totuși, șeful Secției sănătatea mediului al CNSP a menționat că, „dacă aceste plăci din azbociment sau alte produse din azbest sunt fabricate pe teritoriul Uniunii Europene, atunci mai putem vorbi de corespunderea la standardele de calitate, însă, de regulă, fiind fabricate în țările fostei Uniuni Sovietice sau, în prezent, pe teritoriul Ucrainei sau Rusiei, acestea se produc cu conținut de azbest”.
De altfel, datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, până în 2007, plăcile din azbociment ondulate se importau pe lângă Ucraina, Rusia și Belarus, și din Austria, Belgia, Germania sau Turcia. Însă din 2007, plăcile din azbociment sunt importate doar din Ucraina, Rusia și Belarus, cele mai mari cantități fiind aduse din Ucraina.

Pavel Caba, președintele Federației patronale a constructorilor, drumarilor și a producătorilor de construcție („Condrumat”), e de părere că nu poate fi sistată comercializarea acestor produse, deoarece populația e destul de săracă și nu-și poate permite cumpărarea unor materiale mai scumpe, întrucât plăcile din azbociment sunt mai ieftine. Totodată, la momentul actual mai există și anumite contracte încheiate cu Ucraina și Rusia.

Interzise la construcția grădinițelor și școlilor

Președintele „Condrumat” a mai explicat că materialele de construcție care conțin azbest sunt dăunătoare, în special atunci când suportă procesele îngheț-dezgheț sau când sunt expuse direct la razele solare, deoarece praful de azbest, eliminat în atmosferă, este respirat de oameni.

Astfel, Alexandru Trubca a remarcat că plăcile de azbest care sunt depozitate în condiții normale, dosite de soare, ploi și vânt, nu prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și nici pentru mediul înconjurător.

„Un pericol mai mare este praful de azbest, care este eliminat în momentul în care sunt tăiate, șlefuite sau mărunțite aceste materiale din azbociment”, a spus consultantul din cadrul Ministerului Mediului.

În plus, în prezent este interzis ca plăcile din azbociment să fie plasate într-un spațiu închis. „Mai mult, dacă înainte plăcile din azbociment se foloseau la construcția grădinițelor și școlilor, acum nu mai lăsăm să se întâmple asemenea lucruri”, a menționat Pavel Caba, președintele „Condrumat”.

Azbestul este prezent și în conductele de apă ale multor orașe. Totuși, specialiștii ne dau asigurări că nu prezintă niciun pericol pentru sănătate. „Încă nu s-a dovedit științific că prin apă pot fi eliminate substanțele nocive ale azbestului. El se elimină mai mult la acțiunea directă a soarelui”, a explicat Dumitru Sirețeanu.

Utilizarea materialelor din azbociment, în scădere

Tot specialiștii ne spun că în ultimii ani se micșorează numărul de cetățeni care utilizează aceste plăci sau alte materiale din azbociment. „La construcțiile noi, aproape toate acoperișurile sunt din alte materiale, cum ar fi țigla ceramică, metalică și multe alte, mai puțin cele din azbociment. Acum, oamenii preferă să-și mai adune niște bani și să-și cumpere altceva decât să instaleze plăcile de ardezie”, susține Pavel Caba.

Prin urmare, experții susțin că în R. Moldova nu se mai fabrică materiale din azbociment, iar importul s-a redus considerabil. „În timpul puterii sovietice Uzina de la Râbnița producea ciment și plăci de azbest în Moldova, însă acum nu mai deținem controlul asupra Uzinei de ciment și nu putem spune dacă se mai produc astfel de plăci”, conchide Alexandru Trubca.

Mai mult, unii experți își exprimă speranța că în viitorul apropiat, casele din Moldova, acoperite cu țiglă din ceramică, nu vor fi doar frumoase, ci și „sănătoase” pentru cetățenii noștri.

„Ca duritate, plăcile din ardezie servesc în jur de 30 de ani, în timp ce celelalte materiale servesc mult mai mult. Totodată, dacă va fi demarat programul cu privire la eficientizarea energetică a clădirilor și a caselor particulare, vom insista să fie inclusă în aceste programe nu doar renovarea pereților exteriori și a geamurilor, dar și a acoperișurilor”, a menționat Pavel Caba.

Revenind la cadrul legal, Alexandru Trubca, consultant în cadrul Ministerului Mediului, a menționat că, la momentul de față, Legea deșeurilor, care prevede interzicerea importurilor a astfel de plăci, se află la stadiul final de avizare.

„Totuși, întrucât varianta finală a Legii va suporta modificări, în Lege va fi prevăzut cel puțin un control mult mai strict și va necesita un aviz special din partea Secției ecologice pentru importul la astfel de plăci”, a spus Alexandru Trubca.

 
Categoriile de muncitori cele mai expuse la acest factor de risc sunt constructorii, instalatorii, sudorii, metalurgiştii, mecanicii auto, lăcătuşii. De regulă, trec 10-20 de ani de evoluţie fără simptome, până când apar diferitele forme de cancer cauzate de expunerea la aceste materiale.
 
Potrivit unor statistici americane, în următorii ani, 300 de milioane de oameni vor muri de boli cauzate de azbest.
 
Azbociment – material rezistent dintr-un amestec de azbest și ciment, folosit la fabricarea de plăci, tuburi

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *