Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Artă 17 Decembrie 2014, ora 07:03

Personalitatea zilei. Naum Patlajan

Marime Font

S-a născut la Chișinău în 1888. 

A învățat la Şcoala de desen din Chişinău, atelierul de sculptură, profesor Vladimir Ocuşco (1907). Tatăl lui era un meseriaş evreu care în timpul pogromului a fost orbit. Fiul, neavând dreptul să studieze la Moscova sau la Petersburg, din cauza legii despre oraşele în care au dreptul să locuiască evreii, a plecat în Elveţia. Mai apoi s-a stabilit la Paris, unde a studiat la Academia de Belle Arte, ulterior fiind profesor la Sorbona şi la Weimar.

Lucrarea lui de diplomă la Şcoala de desen din Chişinău a fost bustul lui Vladimir Ocuşco, profesorul său, pentru care toată viaţa a nutrit o stimă deosebită.



La venirea lui în Franţa, a făcut cunoştinţă şi s-a împrietenit cu celebrul sculptor francez Aristide Maillol (1861-1944), care l-a îndrumat cum şi unde să-şi expună operele. În anii primului război mondial a plecat în America, unde s-a şi stabilit cu traiul. În 1920, când a devenit clar cine a învins în război, organizează la Paris prima sa expoziţie personală, ca mai apoi, în 1929, să înfiinţeze alta la New York. Şi dacă în anii de până la Unirea din 1918 prefera să expună la Chişinău ori la Odessa, după 1921 prezenta împreună cu pictorii ruşi din emigraţie. Numele lui se întâlneşte în catalogul expoziţiei care în 1921 a avut loc la Londra, iar mai apoi la New York.
 
În 1912 presa basarabeană a publicat imaginea lui în atelierul său menţionând că este un artist prosper. În 1923 a fost din nou la baştină, devenind pentru tinerii de aici modelul omului care şi-a creat un nume în arta europeană. În anii şaizeci, când K.Rodnin şi R.Ocuşco s-au apucat să scrie o monografie despre Vladimir Ocuşco, adică despre profesorul celor doi mari sculptori A.Plămădeală şi N.Patlajan, ultimul a răspuns apelului şi, în 1961, a trimis din Franţa câteva pagini elogioase despre primul său dascăl de la Şcoala de desen.  

Naum Patlajan s-a stins din viață în orașul Antib, Franța, în 1961.

Sursa: chisinau.blogspot.com
 
 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul