Istorie

Personalitatea zilei. Teodor Porucic

Şcoala primară a făcut-o în sat, după care a studiat la Şcoala Duhovnicească de la Edineţ, de unde a trecut să înveţe la Seminarul Teologic din Chişinău, făcând parte din generaţia lui Ion Pelivan. Când era seminarist s-a molipsit de dragostea pentru topografie şi primele expediţii topografice le-a efectuat deja fiind seminarist.

În 1900, după absolvirea Semina­rului Teologic, se decide să-şi continue studiile în România, fiind convins că şi la Bucureşti se pot obţine studii de cali­tate. S-a înscris la Facultatea de fizică şi chimie a Universităţii din Bucureşti, după absolvirea căreia a lucrat la Institutul de Geologie din Bucureşti.   

În România a publicat cca 40 de lucrări ca rezultat al unor studii geologice, hidrografice şi cu zonele petrolifere. Tot în aceeaşi perioadă a participat la cercetarea hidrografică şi topografică a Basarabiei, într-o echipă foarte puternică de savanţi: O. Langhe, A. Krasovski, N. Florov, M. Pokora.

Cercetările au fost întocmite cu atâta minuţiozitate încât prezintă interes ştiinţific şi astăzi, rezultatele fiind valabile pentru savanţii contem­porani. A participat la Congresul al IX-lea mondial al pedologilor, care şi-a ţinut lucrările în anul 1923 la Roma. Şase ani de zile, din 1925 până în 1931, a fost profesor la Academia Agricolă din Cluj-Napoca. Un singur an a fost director al Muzeului de Stu­diere a Ţinutului Natal din Chişinău (1931-1932). După război a fost lector la Institutul Pedagogic din Chişinău, colaborator ştiinţific superior la Fili­ala Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a URSS. Bibliografia lucrărilor semnate de Teodor Porucic cifrează 126 de titluri, dintre care remarcăm: Solurile Basarabiei (1913), Geografia Mării Negre (1914), Geologia Basara­biei (1916), Lacurile sărate din sudul Basarabiei (1926), Relieful între Prut şi Nistru (1929), Regiunile naturale ale Basarabiei (1930), Terminologia geografică în limba română (1932), La izvoarele Lăpuşnei, Nârnovei şi Bâcovăţului (1937) ş.a. Iar bibliografia lucrărilor publicate atestă o fidelitate deosebită a acestui autor pentru cea mai prestigioasă revistă basarabeană – Viaţa Basarabiei.

Profesorul universitar Aurel Marinciuc, în anii lui de studenţie, l-a cunos­cut la cantina universitară. T. Porucic luând masa intra în discuţie cu comese­nii şi când ajungea vorba despre o loca­litate sau alta el punea nişte întrebări- repere care-i uimeau pe participanţii la discuţie.

Cunoştea fiecare sat, fiecare cătun din Basarabia, căci participase la reforma agrară din 1919-1923, fiind unul dintre cei mai importanţi membri ai acelei comisii agrare.

Studentul A. Marinciuc, ajuns în casa lui T. Porucic, a rămas uimit de faptul, că toată casa era plină de cărţi şi colecţii de ziare. După fiecare evacuare, multe biblioteci particulare erau aban­donate de proprietari şi el le salva.

T. Porucic a participat la elaborarea planului general de reconstruire a oraşului Chişinău, fiind unul dintre colaboratorii lui Alexei Şciusev. A decedat în 1954, la Chişinău.

Iar pe str. Şciusev, 69, mai există şi astăzi casa Porucic…

Sursa: chisinaul.blogspot.com

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *