Alteţă Să Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României este fiica cea mare a Majestăţilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României. Născută la Lausanne, în Elveţia, pe 26 martie 1949, a copilărit în Danemarca, Elveţia, Grecia şi Marea Britanie. Este a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic. A fost botezată în credința ortodoxă de către principele Filip de Edinburgho rudă a familiei regale elene.
Întâlnirea principesei Margareta cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a avut loc în vara anului 1952 la Castelul Balmoral, pe când avea vârsta de trei ani.
Şi-a încheiat studiile universitare şi masteratul în Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional la Universitatea din Edinburgh, Scoţia. După încheierea studiilor, ASR Principesa Moştenitoare a lucrat în cadrul mai multor universităţi britanice, specializându-se în sociologie medicală şi sănătate publică. A urmat apoi, timp de aproape 10 ani, o carieră la Naţiunile Unite, în cadrul Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi în cadrul Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii.
În tinerețea ei la Universitatea din Edinburgh, principesa Margareta a avut o relație cu Gordon Brown, liderul Partidului Laburist britanic, pe care nu a încetat să-l iubească, deși l-a părăsit: „A fost o poveste de iubire puternică. N-am încetat niciodată să-l iubesc, însă într-o zi nu mi s-a mai părut potrivită, era politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de grijă“.
În săptămânile care au urmat evenimentelor din decembrie 1989, Alteţă Să Regală a vizitat, pentru prima oară, România. Câteva luni după această vizită, ASR a creat, împreună cu Majestatea Să Regele, Fundaţia Principesa Margareta a României, cu scopul de a contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor, vârstnicilor şi familiilor aflate în dificultate. ASR Principesa Moştenitoare este Preşedintele Fundaţiei care are astăzi birouri în şase ţări: România, Elveţia, Marea Britanie, Belgia, Franţa şi Statele Unite.
De-a lungul anilor ’90, ASR Principesa Moştenitoare L-a însoţit pe Majestatea Să Regele în vizitele Sale în Europa, Statele Unite şi Canada. Pe 30 decembrie 1997, Alteţă Să Regală a fost desemnată de către Majestatea Să Regele să-i succeadă în toate drepturile şi prerogativele.
În 1997 şi în 2002, Principesa Moştenitoare a fost alături de Rege în turneele pe care Majestatea Să le-a întreprins în numeroase ţări din Europa, pentru a susţine integrarea României în NATO.
ASR Principesa Moştenitoare a României este căsătorită cu ASR Principele Radu al României, din anul 1996.
S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca „ASR Principe al României”[2], iar din 1999 și ca „principe de Hohenzollern-Veringen“, viitor „principe Consort al României“, și care, începând din 1999, o reprezintă în public pe principesă și pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur. Din iunie 2001, Principesa Moştenitoare şi Principele Radu locuiesc la Palatul Elisabeta din Bucureşti şi îşi desfăşoară angajamentele publice în Capitală, în ţară şi în străinătate, aducându-şi contribuţia la procesul de desăvârşire a modernizării României, a reconcilierii cu trecutul şi la conectarea ţării la familia europeană şi atlantică a naţiunilor.
Principesa Moştenitoare poartă numele Muşatei (Margareta), mama primului Domn al Întregii Moldove, începătoarea dinastiei Muşatinilor.
Margareta (Muşata) a fost strămoaşa celei mai strălucite dinastii a evului mediu moldovenesc – spiţa Muşatinilor, neamul lui Petru I, Roman I, Alexandru I (cel Bun), Ştefan al III-lea (cel Mare), Bogdan al III-lea (cel Chior), Petru al IV-lea (Rareş). Muşata era fiica Bogdan I, voievod al Maramureşului şi apoi primul voievod al Moldovei independente.
Redacția ziarului TIMPUL o felicită cu această ocazie și îi urează noi succese.
Vă prezentăm maii jos ascendenţa până la Ştefan cel Mare a Prinţesei Margareta a României:
Margareta (Musata) – Roman I – Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun, nu a domnit) – Bogdan II – Ştefan cel Mare – Petru Rareş – Maria – Ieremia Movilă – Maria (căsătorită cu Stefan Potocki, voievod polonez) – Anna – Marya – Anna (căsătorită cu Rafael Leszczynski) – Stanislas I (Rege al Poloniei) – Maria Leszczynska (căsătorită cu Regele Franţei, Ludovic al XV-lea) – Louise-Elisabeth de France (căsătorită cu Philippe de Bourbon-Parme, al doilea fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei) – Ferdinand de Bourbon-Parme – Lodovico (Prinţ de Parma) – Carlo Lodovico II (Prinţ de Parma) – Carol al III-lea (Duce de Parma) – Robert I de Bourbon-Parme – René de Bourbon.
sursa: timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
