Spre deosebire de jihadiştii germani care au plecat să lupte alături de gruparea teroristă Statul Islamic (ŞI) în Siria, cetăţenii germani care iau parte la conflictul din estul Ucrainei nu au a se teme că ar putea să dea socoteală în justiţie după ce revin acasă. Însă acest lucru s-ar putea schimbă în curând.
"Atunci când germanii participa în asemenea conflicte, ei trebuie să fie pedepsiţi pentru organizarea unor activităţi teroriste", a declarat pentru Welt am Sonntag Stephan Meyer, un expert în afaceri interne din cadrul coaliţiei aflate la putere în Germania. El a cerut că celor care participa în conflicte separatiste şi au dublă cetăţenie să le fie retrasă cetăţenia germană, scrie Mediafax.
În Letonia, spre exemplu, militari care lupta pentru trupe străine riscă până la zece ani de închisoare. Însă legea se aplică tuturor cetăţenilor letoni care lupta împotriva suveranităţii unui stat internaţional recunoscut, scrie săptămânalul german în ediţia de duminică. – Kievul, îngrijorat
Pe de altă parte, Ucraina şi-a exprimat îngrijorarea faţă de "turismul de război" din Germania. Ambasadorul ucrainean la Berlin Andrei Melnik a declarat pentru Welt am Sonntag că a cerut Guvernului german să se asigure că cetăţenii germani "nu pleacă în estul (Ucrainei) sau participa la crime şi omoruri".
Guvernul german s-a declarat surprins de afirmaţiile Kievului potrivit cărora cetăţeni germani pleacă să lupte în conflictul din Ucraina. Procurorul general nu are suficiente dovezi în acest sens, precizează Berlinul într-un comunicat. Însă Ministerul german de Interne a anunţat că există dovezi că cetăţeni germani participa "individual" la conflictul ucrainean, dar că nu deţine indicii despre motivaţiile acestora. "În cazul în care există vreo informaţie despre posibile călătorii ale unor persoane cu scopul de a participa la conflictul din Ucraina, acestea vor fi folosite pentru împiedicarea călătoriilor sau îngreunarea lor", a declarat ministerul citat de Welt am Sonntag. Numeroşi tineri germani postează pe Internet fotografii în care apar purtând arme şi uniforme, lăudându-se cu participarea lor la conflictul din Ucraina. Un german a murit luptând pentru separatiştii proruşi, pe 12 februarie, potrivit unei cercetări efectuate de către săptămânalul german. Cel puţin 6.000 de persoane au murit în conflictul din estul Ucrainei, o regiune în care insurgenţi proruşi încearcă să obţină autonomia faţă de Kiev. Un armistiţiu, semnat în februarie la Minsk, se află în vigoare, dar părţile se acuză reciproc de încălcarea lui.
O treime dintre ucraineni, pregătiţi pentru concesii în vederea încheierii războiului
O treime dintre ucraineni cred că Guvernul ar trebui să facă concesii pentru încetarea războiului în Donbas, iar 21% cred că este necesar că regiunea să fie luată înapoi prin mijloace militare, potrivit unui sondaj realizat în februarie de către GfK Ucraina, relatează Ukrinform. "O treime dintre respondenţii cu vârstă peste 16 ani (32%) au declarat că autorităţile ar trebui să facă toate concesiile necesare pentru oprirea vărsării de sânge. Alţi aproximativ 29% dintre respondenţi cred că negocierile sunt posibile, iar anumite concesii pot fi făcute dacă este adecvat", anunţă compania într-un comunicat.
În schimb, 21% dintre cei intervievaţi sunt de părere că Guvernul nu ar trebui să facă nicio concesie şi că este necesară mobilizarea populaţiei în vederea obţinerii ajutorului Occidentului şi eliberării Donbasului prin mijloace militare. Aproximativ 18% dintre persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare.
"În rândul locuitorilor Kievului (44%) şi regiunii centrale (36%) există opinia potrivit căreia negocierile sunt posibile şi că pot fi făcute anumite concesii, în anumite condiţii. Însă aproximativ tot atâţia – 42%, respectiv 34% – se opun oricărei concesii din partea Guvernului, susţinând continuarea mobilizării populaţiei şi asistenţei din partea Occidentului în vederea eliberării regiunii Donbas cu mijloace militare", se arată în comunicat. "De asemenea, locuitorii din sudul (44%) şi estul ţării (54%) afirmă că autorităţile ar trebui să facă toate concesiile necesare pentru a opri baia de sânge", mai precizează GfK Ucraina.
Invitaţi să spună care sunt concesiile pe care să le facă autorităţile ucrainene pentru a opri războiul din estul ţării, 21% dintre respondenţi au afirmat că susţin acordarrea unui statut special teritoriilor controlate de către "republicile populare" de la Doneţk (DNR) şi de la Lugansk (LNR) pentru o anumită perioada de timp, sub controlul parţial al Kievului – aşa cum prevăd înţelegerile de la Minsk. Alt răspuns frecvent la această întrebare este, potrivit sondajului, recunoaşterea limbii ruse că a două limba oficială pe teritoriul Ucrainei (12%) şi refuzul aderării la NATO odată cu garantarea neutralităţii Ucrainei prin Constituţie (11%).
Creditorii Ucrainei se pregătesc pentru negocieri dure cu Kievul
Creditorii Ucrainei, în frunte cu Franklin Templeton, s-au asociat şi au angajat consultanţi, pentru a fi pregătiţi de negocieri dure cu autorităţile de la Kiev care au propus vineri restructurarea drastică a unor datorii externe de 17 miliarde de dolari, relatează Financial Times. Potrivit unei persoane apropiate situaţiei, divizia de consultanţă a Blackstone a fost angajată de grupul format de creditori care deţin circa 50% din obligaţiunile internaţionale ale Ucrainei, având capacitatea de a permite sau nu restructurarea. Grupul este condus de compania Franklin Templeton, care este cel mai mare creditor al Ucrainei, fiind deţinătorul unor obligaţiuni de circa 7 miliarde de dolari, majoritatea cumpărate înainte de izbucnirea violenţelor din estul ţării, potrivit unei alte surse.
Blackstone a reprezentat creditorii Greciei în 2012 şi va întâlni din nou Lazard, banca de investiţii care a acordat consultanţă autorităţilor de la Atena şi care acum acţionează în numele guvernului Ucrainean. Restructurarea face parte din noul plan de susţinere a Ucrainei, în valoare de 40 de miliarde de dolari, condus de Fondul Monetar Internaţional. Ministrul ucrainean de Finanţe, Natalie Jaresko, a organizat în această săptămâna o conferinţă cu creditorii la care a spus că autorităţile ucrainene doresc reducerea obligaţiilor financiare ale Ucrainei cu 15 miliarde de dolari. Restructurarea ar putea include reducerea dobânzilor, prelungirea scadentelor, precum şi scăderea nivelului cupoanelor pentru obligaţiunile guvernamentale. Negocierile ar putea fi dificile. O persoană apropiată situaţiei a spus că grupul format de creditori nu vrea să accepte reducerea directă a datoriilor Ucrainei şi consideră că ţintă restructurării este prea mare.
Rusia ar putea fi o altă problema. Ucraina datorează Rusiei 3 miliarde de dolari, în urmă unei emisiuni de obligaţiuni efectuată în cadrul unui acord de sprijin convenit cu guvernul rus anul trecut. Rusia a indicat deja că nu doreşte restructurarea acestei datorii. Jaresko a îndemnat Rusia să participe la discuţiile pentru renegocierea datoriilor, dar Moscova poate refuză restructurarea. Vineri, Ucraina a primit 5 miliarde de dolari de la Fondul Internaţional Monetar, reprezentând prima tranşă dintr-un împrumut de 17,5 miliarde de dolari aprobat miercuri. Acordul, cu o durata de patru ani, va ajută statul să evite intrarea în incapacitate de plata, în contextul în care economia ucrainiană este grav afectată de conflictele armate cu rebelii pro-ruşi. Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite şi al Uniunii Europene şi economii de 15 miliarde de dolari din restructurarea datoriilor. Economia Ucrainei va scădea în acest an cu 5,5%, după o contracţie de 6,9% anul trecut, potrivit estimărilor oficiale.
sursa: www.wall-street.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
