Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente
 
 
 

Politică 26 Iunie 2015, ora 09:15    Din editia print

Plahotniuc are hotelul „Codru” datorită lui Dodon şi Greceanîi

Marime Font

Cei doi se eschivează să dea explicaţii în această privinţă, deşi îl acuză pe vicepreşedintele PD că ar fi oligarh şi ar fi furat ţara. Singurul concurent electoral la alegerile locale din 2015, care evită cu orice preț să apară în cadrul dezbaterilor publice și se fereşte de presă, este candidatul socialiștilor pentru funcția de primar al Chișinăului, Zinaida Greceanîi.

Inițial, ea își explica această atitudine prin faptul că nu poate vorbi atât de mult ca și contracandidatul său, liberalul Dorin Chirtoacă. Totuşi, numai faptul că ea poate închega cuvintele destul de repede şi bine la evenimentele publice, la care participă doar adepții săi, ne arată că fosta premieriţă ascunde ceva, ca să nu zicem că minte. În timp ce ascunde ceva, Greceanîi fuge de întrebări incomode. Iar în timp ce fuge, ea se teme. De ce se teme această femeie ziua în amiaza mare, vedeţi mai jos…

Răspunsul Zinaidei Greceanîi despre apartamentele copiilor săi

Recent, presa scria că, în 2008, când Zinaida Greceanîi era ministru al Finanțelor, iar soțul ei, Alexei, era membru al consiliului de directori al Fabricii de Vin Cojușna, această întreprindere a luat un credit de la Banca de Economii (BEM) în sumă de 1,63 de milioane de euro și 500 de mii de dolari. Pentru familia Greceanîi nu era o problemă să obțină acest împrumut, cu atât mai mult, cu cât Ministerul Finanțelor era responsabil de pachetul de acțiuni ale statului la BEM. Peste doi ani, în 2010, fabrica de la Cojuşna a intrat în faliment, iar în 2011 o oarecare firmă „Alsvit-print”, fondată de o companie off-shore și controlată de Alexei Greceanîi, ar fi răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit de 40 mln. de lei, contractat tot de la BEM. În acelaşi an, fiica și fiul Zinaidei Greceanîi s-au ales cu câte un apartament spațios în sectorul Râșcani al Chişinăului. Presa nota că aceste imobile ar fi fost cumpărate cu 78 de mii de euro fiecare.
Despre acest caz Zinaida Greceanîi nu a vorbit decât în anturajul susţinătorilor săi, unde, sub zâmbetul mlădios al sălii, i-a făcut cu ou și cu oțet pe jurnaliști, fără a explica, însă, din ce surse, pe neprins de veste, copiii ei s-au ales cu cele două apartamente de elită…

Pentru Plahotniuc, Dodon şi Greceanîi au ignorat ţara

Cu toate acestea, lui Igor Dodon, liderul PSRM, partid din partea căruia Greceanîi candidează la alegeri, nu-i tace gura, atunci când avertizează cu pieptul umflat că va face public adevărul despre furtul de la BEM. Şi aici, dacă analizăm atent comportamentul socialiştilor moldoveni, constatăm lesne că acest partid îşi consideră alegătorii de tâmpiţi bătuţi rău de tot cu leuca în cap. Mai bine zis, Dodon şi Greceanîi mizează pe un electorat extrem de infantil, care nu vede şi refuză să întrevadă ce se întâmplă în jurul său. Un alt exemplu în acest sens este şi privatizarea complexului hotelier „Codru” la un preţ de patru ori mai mic decât cel de pe piața imobiliară, care a adus statului prejudicii de peste 160 mln. lei şi care a avut loc în 2008, când Greceanîi era deja prim-ministru, iar Dodon – ministru al Economiei. Anume cei doi au pus umărul, ignorând cu mult tupeu interesele statului, pentru a transmite acest obiect la un preţ de nimic celui pe care astăzi tot ei îl numesc „oligarhul Plahotniuc”. De aceea, când îl condamnă pe Plahotniuc, Dodon şi Greceanîi îşi pun capul sub ghilotină şi îşi demonstrează neputincioşi, în plină stradă, propria ruşine… Iată de ce şi înstrăinarea din proprietatea statului a hotelului „Codru” a devenit un subiect tabu pentru primele feţe din PSRM.



Pentru cei care au uitat povestea, o amintim pe scurt. Pe 30 octombrie 2008, în urma unei propuneri a majorităţii comuniste, Parlamentul a adoptat în lectură finală excluderea din lista bunurilor nepasibile privatizării a companiei de stat „Air Moldova”, a Cafenelei Parlamentului și a hotelului „Codru”. Peste o lună, guvernul Greceanîi a decis să includă cele trei obiecte în lista întreprinderilor expuse la privatizare. Ulterior, 12 mii 600 de metri pătrați ai complexului hotelier „Codru” au fost vânduţi la preţul derizoriu de 50,3 de mln. de lei firmei off-shore „Daranian Holdings Limited” din Cipru, în condiţiile în care un metru pătrat într-un apartament în cea mai ieftină zonă a Chișinăului ar fi costat mai scump.
Firma din Cipru era reprezentată în RM de Cristina Balan, care a deținut și funcţia de director executiv al Companiei „Prime Management”, la care Plahotniuc, potrivit presei, ar deține 90 la sută din acțiuni. Pestre trei săptămâni după privatizare, „Codru” a fost transferat firmei off-shore „Investment Development Group”, reprezentată de aceeași Balan. În prezent, hotelul este deținut de firma „Codru Hospitality Ltd”, al cărui fondator unic este OTIV Prime Hospitality B.V. Aceeaşi companie este şi fondatorul hotelului „Nobil” şi al clubului de noapte „Drive”, controlate de Vlad Plahotniuc.

De ce Greceanîi nu şi-a dat demisia?

Astfel, hotelul „Codru” a ajuns în mâinile „oligarhului Plahotniuc” datorită lui Greceanîi și Dodon. Se ştie că în acea vreme toate deciziile importante în RM şi, respectiv, toate indicaţiile în acest sens, veneau din partea unui singur om – a preşedintelui Vladimir Voronin. Acest lucru, însă, nu-i absolvă de culpă pe liderii socialişti. Dacă admitem că ei se îngrijorau de soarta ţării, atât Greceanîi, cât şi Dodon, ar fi putut să-şi dea imediat demisia. Însă ei nu doar că nu au făcut-o, ci, mai mult, ulterior Dodon a intrat în partidul comuniştilor.

Evident că Voronin se spală astăzi pe mâini. Întrebat în cadrul unui interviu pentru TIMPUL de ce a permis privatizarea hotelului „Codru” la un preţ de nimic, el ne-a dat de înţeles că de aceasta s-a ocupat Agenţia Proprietăţii Publice (APP), care este subordonată Ministerului Economiei care, din câte am menţionat mai sus, era condus pe atunci de Dodon.

„Totul executa dna Greceanîi şi dl Dodon”

Faptul că, indiferent de comanditar, hotelul nu putea fi privatizat fără acordul Zinaidei Greceanîi şi al lui Igor Dodon îl confirmă mai întâi de toate legea. Astfel, Regulamentul APP, adoptat în 2007, prevede că „Agenţia întocmeşte, de comun acord cu Ministerul Economiei, proiectul listei bunurilor proprietate publică de stat supuse privatizării, pentru prezentare Guvernului”. Dar şi că „Agenţia stabileşte, de comun acord cu Ministerul Economiei, modalitatea de expunere la vânzare a patrimoniului supus privatizării”.

De aceeaşi părere sunt şi alţi foşti prim-miniștri ai RM. Ion Ciubuc susţine că privatizarea unor obiecte de asemenea valoare era imposibilă fără ştirea lui Dodon şi Greceanîi, mai ales dacă în urma tranzacţiei au fost aduse pierderi semnificative statului. Şi Dumitru Braghiş afirmă că abaterea nu putea să aibă loc fără acordul celor doi actuali lideri socialişti. „Din punct de vedere formal sau neoficial, unele lucruri puteau fi coordonate cu şeful statului, dar asta este nescuzabil din punct de vedere legal”, a adăugat Braghiş. „Evident că, în acea perioadă, totul decidea Voronin din poziţia de secretar general al partidului, fără responsabilităţi şi consecinţe legale. Dar, totodată, totul executa dna Greceanîi şi dl Dodon, care îşi asumau responsabilităţile şi consecinţele legale”, este de părere, la rândul său, Ion Sturza.

„Este o scrisoare la timpul potrivit…”

Solicitată de TIMPUL pentru a ne explica de ce şi-a dat acordul în privinţa privatizării hotelului „Codru” în beneficiul „oligarhului Plahotniuc”, Zinaida Greceanîi ne-a dat un răspuns foarte vag. „În privinţa asta este o scrisoare la timpul potrivit, care a fost semnată de către mine în adresa cui trebuie. Şi când o să vină timpul potrivit, o să vedeţi şi scrisoarea respectivă şi am să vă spun de toate. Încă nu este timpul”, ne-a spus aceasta. Deşi am insistat să aflăm mai multe, fosta şefă a cabinetului de miniştri a refuzat categoric să ne dea alte detalii. Menţionăm că ea ne-a dat exact acelaşi răspuns şi în alte cazuri, când i-am pus şi alte întrebări, dar „timpul potrivit” n-a mai venit…

Ex-ministrul Economiei şi liderul PSRM, Igor Dodon, nu a răspuns la niciunul din zecile de telefoane pe care i le-am dat timp de două zile consecutiv.

P.S. Amintim că, potrivit lui Renato Usatîi, Igor Dodon ar fi primit de la oligarhii de la putere trei milioane de dolari SUA pentru a asigura trei voturi, inclusiv cel al Zinaidei Greceanîi, pentru alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al RM. Dacă analizăm comportamentul, averile şi minciunile socialiştilor, am putea admite că Usatîi chiar are dreptate…

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md