Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Atitudini 4 Noiembrie 2011, ora 05:33    Din editia print

Marime Font

Poate fi literatura patriotică?

Recent, am fost întrebat ce cred despre literatura patriotică? Încerc să dau un răspuns sau, mai degrabă, încerc să-mi dau un răspuns. 

 
 
 

 Arta, literatura nu pot fi patriotice. Nu există un astfel de gen artistic: patriotismul. Când devin patriotice, nu mai sunt artă sau literatură. Literatura care se vrea patriotică, naţională este orice altceva, numai literatură nu. Care este sensul central al literaturii? Literatura are o funcţie estetică şi socială, înainte de toate. Ea încearcă să te scoată din banalitatea cotidiană, să te salveze de „omul mic” din tine.

Literatura, ca orice gen artistic, este prin excelenţă universalistă. Naţionalismul, însă, nu este universalist. E la fel de adevărat însă că literatura se scrie într-o limbă care poate fi naţională, limba fiind definitorie pentru literatură. Însă această limbă particulară tratează probleme universale. Identitatea naţională, specificul lingvistic şi particularismele trebuie să fie un element de diferenţiere care să îmbogăţească literatura universală şi în niciun caz să nu devină o formă de închidere, de ieşire din universalismul culturii. În acest sens, ceea ce numim tradiţional patriotism se poate regăsi post-factum, însă nu poate fi un scop în sine pentru literatură.



Obsesia tot mai vizibilă a patriotismului, a unui naţionalism tâmp, din R. Moldova este contraproductivă pentru cultură. Paradoxul face că ultima mare renaştere culturală din Basarabia a avut loc în anii ’60-’70, în plină epocă sovietică. De ce? E o temă fascinantă, lungă şi complicată care trebuie analizată fără obsesii şi fobii. Atunci s-au întâmplat fenomene culturale de o importanţă majoră pentru noi în muzică, în film, în teatru, în dans şi în literatură. Din păcate, mai nimeni nu vrea să discute despre acest subiect. Însă, într-o zi, va trebui să o facem. Atunci am avut în literatură o explozie fără precedent: Vladimir Beşleagă, Serafim Saka, Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache sunt doar câteva nume aleatorii. Trebuie să rediscutăm această epocă şi aceşti scriitori. O merită din plin.

Ce s-a întâmplat însă odată cu perestroika e o altă poveste. Au ieşit în prim-plan „patrioţii literaturii”. Din punct de vedere literar şi cultural a fost un regres faţă de anii ’60-’70. Ştiu că nu voi fi aplaudat pentru astfel de idei, dar sunt gata oricând să le susţin cu un şir de argumente dezvoltate. E adevărat, la fel, că „patrioţii literaturii” au avut o funcţie socială deloc de neglijat. Însă din punct de vedere cultural a fost un regres şi o ieşire dintr-un anumit tip de universalism pe care-l deprinsesem în anii precedenţi. Lucrurile s-au echilibrat puţin odată cu apariţia noului val (anii 2000) de scriitori care au ignorat total „fiorul patriotic”. În ultimii ani, mi se pare că există tendinţa apariţiei unui soi de al doilea val de „scriitori patrioţi”. Ar fi un dezastru. Ar fi o revenire la secolul XIX într-un context total diferit. Un scriitor nu-şi poate ignora limba şi spaţiul din care vine, însă nu trebuie să se lase în niciun caz sedus de „fiorul patriotic”.

Un articol de: Vasile Ernu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md