Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Editorial 23 Octombrie 2017, ora 19:00    Din editia print

Marime Font

Politica Rusiei de susținere a separatismului global: o armă cu 2 fețe

În ultimii ani, despre Federația Rusă s-a vehiculat în presa internațională ca despre cel mai mare susținător al mișcărilor secesioniste din Europa și nu numai.

 
 
 

Nu ne referim aici doar la acțiunile fățișe din vecinătatea apropiată a Rusiei, care au loc în Transnistria, Lugansk, Donbas sau Osetia, ci la acțiuni întreprinse la nivel global. Să nu uităm că, în toamna anului trecut, Moscova a găzduit timp de două zile o conferință axată pe susținerea mișcărilor separatiste, la care au participat susținători și promotori ai unor astfel de ideologii din Texas, California, Catalonia sau Irlanda de Nord. În acelaşi timp, grupuri de hackeri care sprijină secesionismul din SUA, Italia, Marea Britanie sau Spania au fost identificate ca având sediul central în Federația Rusă.

Asistăm astfel la o strategie a Rusiei de a submina spațiul euroatlantic prin fructificarea unor vulnerabilități cauzate de divergențe etnice, economice și istorice, însă ceea ce Federația Rusă nu trebuie să uite este faptul că ea însăși reprezintă un mozaic etno-religios, fiind de altfel un stat federal împărțit în 80 de regiuni și 21 de republici etnice. Iată de ce susținerea separatismului la nivel internațional este o politică riscantă. Acest lucru este confirmat inclusiv de legislația rusă, care interzice orice acțiune ce ar putea afecta integritatea teritorială, ceea ce creează o disfuncție între poziționarea Rusiei pe plan intern și extern în această chestiune.



Amintirea anilor ‘90 este totuși departe de a fi uitată, atunci când Moscova a avut de înfruntat situația din Cecenia, Caucazul de Nord, precum și ideologii ca naționalismul siberian sau încercarea de a-și proclama independența Republicii Tatarstan, care a reușit să obțină în cele din urmă o autonomie sporită în cadrul Federației.

În prezent, elitele politice din aceste regiuni cu potențial secesionist sunt mult prea slabe și corupte, fiind astfel apropiate intereselor Kremlinului, însă această situație se poate schimba pe termen lung, dacă problemele economice ale Moscovei se vor adânci. Rusia este totuși o putere a cărei vulnerabilitate se bazează pe faptul că fundamentul său economic se axează cu precădere pe exportul de hidrocarburi și armament. Cu toate acestea, o accentuare a embargoului impus asupra sa, concomitent cu menținerea unui preț redus al barilului de petrol, ar slăbi capacitatea Kremlinului de a-și menține fidele aceste elite, ar crește tensiunile sociale și ar conduce către o situație de criză care, în mod sigur, ar realimenta mișcările separatiste. Ramzan Kadîrov își manifestă zilnic sprijinul pentru Kremlin, însă în realitate el este un fost separatist care acum se bucură de fonduri nelimitate, care i-au cumpărat loialitatea. Va mai face acest lucru, dacă situația economică se va deteriora sau, dimpotrivă, atunci Kadîrov va începe să își descopere latura islamistă?

Și pentru că tot vorbim despre islamism, într-un context în care Federația Rusă va cunoaște o adâncire a crizei economice, concomitent cu reîntoarcerea în Caucazul de Nord a jihadiștilor ruși care acum acționează în Orientul Mijlociu și care vor promova mișcări iredentiste, care va fi legitimitatea discursului moscovit la adresa posibilului val de separatism intern?

Pe fondul vechiului proverb „Cine seamănă vânt culege furtună”, sprijinul pentru separatism la nivel global pe care Rusia îl manifestă în prezent se poate întoarce, în timp, împotriva sa ca un efect de bumerang, motiv pentru care Moscova ar trebui să fie mult mai precaută în astfel de acțiuni. 

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md