Astăzi 20 Februarie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 19 Februarie 2018
Abonamente

Editorial 15 Iunie 2017, ora 09:28    Din editia print

Marime Font

Poluarea mediului nu este un mit

Omenirea va ajunge în curând la cifra de opt miliarde de oameni. O mare parte din aceste opt miliarde circulă cu maşini, folosesc prafuri de spălat, beau cafea din pahare de plastic, aruncă deşeurile laolaltă, scurg murdăria de la întreprinderi în râuri, lacuri ş.a.m.d. Se întreabă un cititor de rând, ce treabă am eu cu asta?

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

La prima vedere ar părea că Moldova, aşa mică şi neînsemnată cum este, n-are nicio treabă cu poluare a mediului. Însă are, pentru că poluarea începe de la fiecare, de la un om care aruncă un ambalaj de la îngheţată în parc, până la un antreprenor care scurge apa murdară în râul Bâc după ce şi-a spălat maşina. Nu este un secret pentru nimeni, că râul Bâc capătă o culoare verde aprinsă odată la câteva luni. Nu este un secret, că în codrii Moldovei avem deja mai multe pungi de plastic decât copaci. Nu este un secret că lacurile şi râurile din ţară sunt atât de poluate, încât abia dacă au rămas ceva vietăţi acolo.

În fiecare an, pe 4 iunie, omenirea sărbătoreşte Ziua Mondială a Mediului. Evenimentul s-a desfăşurat şi în Moldova, însă am impresia că mediul ambiant şi poluarea sunt nişte teme care ar trebui discutate frecvent (la toate nivelele), nu doar o dată pe an. Cu siguranţă că poluarea planetei se întâmplă în mare parte din cauza corporaţiilor multi-naţionale, însă şi noi, muritorii de rând ne aducem aportul la distrugerea mediului ambiant.
Următoarea dată când veţi ieşi la un picnic în pădure, număraţi pungile cu gunoi lăsate de petrecăreţi. Cu siguranţă aceşti petrecăreţi au şi copii, însă nu înţeleg că peste câteva decenii copiii lor nu vor mai putea ieşi la natură, pentru că vor vedea doar mormane de gunoi. O viaţă sănătoasă începe de la respectul pentru natură şi mediul ambiant. Opiniile de genul „după mine şi potopul” nu sunt doar imorale în acest secol, sunt periculoase. Cu astfel de atitudini „potopul” ar putea să vină mai repede decât ne aşteptăm.



Planeta nu va muri, are numeroase resurse ca să supravieţuiască. Însă dacă omenirea va deveni un pericol iminent pentru planetă, civilizaţia umană ar putea să dispară. Pentru că noi suntem unica specie de pe acest Pământ care distruge mediul în care locuieşte, şi nu se ştie cât o vom mai ţine în acest ritm.

 

Un articol de: Marin Basarab
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul