Copiii preferă școlile profesionale și colegiile în detrimentul liceelor. Dacă după prima etapă de admitere opt instituții și-au completat locurile pentru anul de studii 2016-2017 integral, atunci unele licee nu au format nici măcar o clasă de elevi. Cu toate acestea, numărul de candidați în toate instituțiile de învățământ este mai mic în comparație cu anii trecuți.

Conform Ministerului Educației, în unele Centre de Excelență, chiar după primele cinci zile de admitere, s-a înregistrat un număr record de dosare la studii. Centrul de Excelență în Informatică și TIC din Chișinău a primit 526 de dosare, cu 101 mai mult decât oferta Planului de admitere. Pentru Colegiul Tehnic Feroviar din Bălți au optat cu 34 de candidați mai mult decât numărul de locuri disponibile.

De cealaltă parte, liceele pustiesc. 7 378 de elevi au fost înmatriculați după primul tur de admitere, adică 46,77% din totalul locurilor planificate. La ședința operativă a Primăriei Chișinău din 8 august, șefa Direcției educație, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb a declarat că, după prima etapă de admitere, doar 10 instituții de învățământ liceal din municipiul Chișinău au înregistrat un număr suficient de elevi pentru a fi formată cel puțin o clasă de a X-a. „În alte 18 licee numărul celor înscriși este insuficient. Cele mai problematice licee, la acest capitol, sunt cele din localitățile Trușeni și Budești unde s-au înregistrat câte aproximativ patru elevi”, susține șefa Direcției educație.

Licee fără liceeni

Contactată de ziarul TIMPUL, directoarea Liceului Teoretic „Trușeni”, Nineli Apostol a spus că în liceu nu mai vin elevi. „De trei ani nu mai iau clasa a X-a, reieșind din faptul că se formează doar o singură clasă, dar regulamentul cere cel puțin 50 de persoane. Noi vrem reorganizarea liceului și primirea unui alt statut, astfel, conform Codului Educației, mizăm pentru grădiniță-gimnaziu”, a declarat Nineli Apostol.
Directoarea liceului crede că liceele nu oferă imediat o profesie și au de pierdut în fața colegiilor. „Elevii preferă liceele din oraș, colegiile, școlile profesionale. Liceul este o cale deschisă spre o instituție superioară de învățământ, dar o profesie este necesară, pentru că este mai practică și realitatea demonstrează că, având o meserie, este mai ușor să te încadrezi în viață”, mărturisește directoarea liceului din satul Trușeni.

În acest sens, școlile care nu au suficienți elevi pentru a deschide cel puțin o clasă de a X-a sunt ca și „moarte”, potrivit lui Valentin Crudu, șef al Direcției învățământ preuniversitar de la Ministerul Educației. Din cele 392 de instituții existente cu statut de liceu, 355 au anunțat admiterea. Cele 54 rămase au refuzat admiterea întrucât nu se adună numărul necesar de elevi.

În cadrul unei emisiuni televizate, șeful Direcției învățământ preuniversitar a declarat că „din cele 355 de licee, în 175 admiterea s-a finalizat întrucât s-au completat toate locurile, la alte 126 s-a demarat a doua etapă a înscrierilor pentru că nu au numărul suficient pentru a completa cele două clase conform Codului Educației. Din cauza lipsei de elevi, 26 de instituții își vor schimba statutul și se vor transforma în gimnazii”, susține Valentin Crudu.

Reprezentantul Ministerului Educației, Valentin Crudu crede că studiile liceale nu mai sunt atractive și asta din cauza bacalaureatului care îi sperie pe elevi. Mai mult, funcționarul susține că „există un interes sporit din partea copiilor pe anumite specialități pe care le propune atât școala profesională tehnică care este în plină reformă, cât și colegiile”.

Design vestimentar vs. inginerie mecanică

Conform Ministerului Educației, instituțiile care au completat locurile integral sunt: CE Informatică și Tehnologii Informaționale, CE Servicii și Prelucrarea Alimentelor, Colegiul de Ecologie, Colegiul Național de Comerț, Colegiul Tehnic Feroviar din Bălți, Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi, Colegiul de Muzică și Pedagogie din Bălți și Colegiul Național al Poliției de Frontieră.

Cele mai solicitate specialități sunt din domeniul IT, Medicină, Auto și Finanțe. Astfel „în TOP 5 al celor mai solicitate specialități se regăsesc Medicina și îngrijirea bolnavilor, Programare și analiza produselor de program, Diagnostica Transportului Auto, Contabilitate, Finanțe și Bănci”, susține ministerul de resort într-un comunicat oficial.

La universități, situația este asemănătoare. Dacă la Academia „Ştefan cel Mare” MAI; Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”.și la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” toate locurile s-au suplinit, atunci la Universitatea Tehnică au rămas aproape 250 de locuri bugetare libere și alte 600 cu taxă. La Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi sunt peste 100 de locuri bugetare disponibile, însă la arhitectură, la design vestimentar s-a ocupat totul.

La Academia de Studii Economice sunt disponibile aproape 50 de locuri bugetare. Printre cele mai nepopulare specialități sunt „Asistență Socială”, „Statistică și previziune economică”, „Demografie” și altele.

Studiile de licență în România, atractive pentru basarabeni

Cei care nu și-au găsit un domeniu pe plac în Moldova, au depus actele la instituțiile de învățământ din România. Ministerul Educației și Cercetării Științifice, precum și Ministerul Afacerilor Externe ale României au oferit anul acesta 5650 de locuri subvenționate de statul român alocate studenților basarabeni. S-au acordat 1500 de locuri pentru învățământul preuniversitar, 2800 de locuri pentru studii superioare de licență, 1200 de locuri la masterat, cu bursă sau fără, precum și 25 burse de locuri subvenționate pentru rezidențiat și 125 de locuri pentru programele doctorale.

Potrivit reprezentanților Ambasadei României la Chișinău, pentru studiile de licență au fost depuse 2677 de dosare. În afară de acestea, 770 de dosare au fost depuse de candidații ce au terminat studiile liceale în România. Alte 770 de persoane au depus dosarele la instituțiile de învățământ liceal. Cifra depunerilor de la masterat și doctorat lipsește întrucât candidații au predat personal documentele la universități și datele încă nu sunt centralizate.

Numărul elevilor și situația demografică

Numărul mic de candidați la studii este din cauza descreșterii populației. Sociologa Diana Cheianu-Andrei de la Centrul „Sociopolis” susține că „în prezent asistăm la o descreștere stabilă a populației care în următorii ani va fi și mai profundă. Foarte multe persoane de vârstă reproductivă emigrează și în loc să participe la creșterea efectivului populației în țara de origine, o fac în țara în care pleacă. Descreșterea nu e de anul trecut, ci poate de 10 ani în urmă. Astfel, numărul elevilor descrește de la an la an”, spune sociologa.

Specialista spune că reforma școlilor de circumscripție inițiată de fostul ministru al Educației Maia Sandu, este una bună, doar că târziu lansată. „Școlile mici au fost închise și au fost create școli de circumscripție pentru a optimiza numărul de elevi, de cadre didactice, cheltuielile și pentru a crește calitatea învățământului. Însă reforma trebuia de făcut 5-10 ani mai devreme pentru că deja atunci exista tendința de reducere a numărului copiilor în localitățile Moldovei. În satele de mărime medie se nasc 10-12 copii pe parcursul anului școlar, dar numărul deceselor este mult mai mare” susține Diana.

Problema numărului de elevi în ultimii ani este cauzată nu doar de migrație, ci și de tendința de a naște câte un copil în cuplu. „În trecut, conform Biroului Național de statistică, o familie avea, în medie, doi copii.. Astăzi avem doar un copil. Cu alte cuvinte, pentru menținerea generației, un cuplu trebuie să aibă cel puțin doi copii. Demografia a calculat că familiile trebuie să respecte o medie de 2,1 copii pentru că avem și mortalitatea înaltă și nu permite unor tineri să ajungă la maturitate ca să se reproducă. La ora actuală avem 1,3 copii și acest număr nu e de anul trecut, ci această tendință s-a stabilit acum 10 ani”, afirmă sociologa Diana Cheianu-Andrei.