Papirusul datează din secolul IV î.Hr. A fost descoperit de-abia în anul 1959, iar imediat după descoperire a fost trimis la Moscova, pentru restaurare şi conservare, unde însă i s-a pierdut urma şi a rămas până zilele trecute. A fost recuperat după ce, timp de doi ani, directorul Muzeului de Arheologie Callatis, Sorin Marcel Colesniuc, a dus o adevărată muncă de investigator şi o ofensivă diplomatică pe toate planurile posibile, reuşind să găsească documentul şi, mai mult, să convingă partea rusă să îl predea. Acesta mărturiseşte că ruşii au făcut un eveniment din predarea documentului şi că relaţia profesională cu specialiştii din Moscova a fost excelentă.
De pe vremea lui Alexandru cel Mare
„Papirusul a fost datat de noi în secolul IV î.Hr. după monedele descoperite în zona mormântului, monede care sunt emise de Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare, în perioada în care cetatea Callatis era sub stăpânirea macedoneană", a declarat Sorin Colesniuc. Deşi data a fost estimată, papirusul ascunde încă secrete, el nefiind „citit" încă de arheologi. „Sperăm să aflăm după descifrare informaţii privind viaţa din cetatea Callatis. Acum putem doar bănui ce scrie în papirus. Poate fi un mesaj religios, respectivul defunct poate să fi fost un om de cultură sau poate să fi fost un conducător al cetăţii Callatis", a spus Colesniuc. Doi specialişti, unul din Ucraina şi unul din România (prof. univ. dr. Alexandru Avram, care predă în Franţa), se vor ocupa de descifrarea tainelor textului. Acesta este în stare foarte bună, după ce a fost restaurat timp de trei ani de Mihail A. Alexandrovski, un renumit specialist din Moscova, care a primit, pentru munca sa, din partea statului rus, o înaltă distincţie.
Semn despre începuturile Mangaliei
Faptul că este datat în secolul IV î.Hr. face papirusul din Mangalia extrem de valoros şi pentru că este una dintre dovezile care vorbesc despre apariţia civilizaţiei pe aceste meleaguri. Directorul muzeului spune că toate documentele istorice scrise, adică lucrările unor istorici antici ca Ptolemeu, Strabon, Ovidiu, Pliniu cel Bătrân, Demetrios din Callatis, menţionează întemeierea cetăţii Callatis la sfârşitul secolului VI î.Hr. Toate descoperirile din Mangalia nu datează însă decât din secolul IV î.Hr., ceea ce pentru istorici este o dovadă că cetatea a început să funcţioneze la acea dată. „Atunci s-a ridicat zidul de apărare al cetăţii, atunci s-au construit ateliere meşteşugăreşti, atunci Callatisul începe să bată monedă, deci viaţa în Callatis începe în secolul IV", a declarat Sorin Colesniuc.
Unic în Europa
Papirusul este, cum spuneam, unic în Europa. Sorin Colesniuc spune că în întreaga Europă mai există un papirus asemănător, într-un muzeu din Salonic, Grecia, dar este numai un fragment. Cel din România constă din 154 de bucăţi, ale căror dimensiuni variază între câţiva milimetri şi bucăţi de 3-4 centimetri.
Un brand al Mangaliei
Primarul Mangaliei, Claudiu Tusac, şi directorul muzeului, Sorin Colesniuc, speră ca acest papirus să devină un adevărat brand al Mangaliei şi să atragă un număr cât mai mare de turişti. Deococamdată, el nu va putea fi vizitat, pentru că specialiştii nu pot risca deteriorarea. Cu ajutorul primăriei însă, se va achiziţiona o vitrină specială, din Rusia, unde papirusul va putea sta în siguranţă.
Sursa: RomaniaLibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
