Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 21 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Moldova 31 August 2016, ora 13:23

Președintele AȘM: Limba română a fost o armă de luptă pentru independență

Marime Font

Pentru Republica Moldova limba română a fost o armă de luptă pentru independență, dreptate, libertate, pentru ca poporul nostru să existe. Declarația aparține președintelui Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca. Potrivit lui, de la 1989 încoace, în afară de schimbarea grafiei latine, revenirea la denumirea corectă a limbii, puține lucruri s-au schimbat în privința vorbirii și funcționalității ei, transmite IPN.

„Cu regret, ca și până în 1990 și după 1990, există o parte de cetățeni care în general nu vorbesc limba de stat. Consider drept o tragedie acest lucru, pentru că printre ei sunt persoane foarte deștepte și talentate, capacitățile cărora ar putea fi utilizate aici, dar, din păcate, nu se pot realiza în țara noastră”, spune președintele AȘM.

Membrul corespondent al Academiei, Nicolae Bilețchi, spune că vorbind despre limba română practicată în Republica Moldova se cuvin operate unele schimbări de accente în abordările de probleme. „În primul rând, se impune stoparea discuțiilor în jurul problemelor ce limbă vorbim, prin ce se deosebește așa-zisa limbă moldovenească de limba română, cu care jonglează până acum cei ce nu vor să studieze limba noastră literară - limba română. Or, o fac, după cum azi a devenit foarte clar, cei ce vor s-o folosească în cu totul alte interese - mercantile, politice sau de altă nuanță”, spune Nicolae Bilețchi.



Doctorul habilitat Ion Gagim, rector al Universității Pedagogice „A. Russo” din Bălți, consideră că revenirea la alfabetul latin a fost o aspirație națională istorică și pentru aceasta s-a dus o adevărată luptă intelectuală, pe alocuri aprigă. „Și iată că alfabetul latin l-am re-obținut, limba română „a revenit la ea acasă” în Republica Moldova. O avem în cărți, o avem în instituțiile de învățământ la orele de limba română, o avem în documentele reglatoare. Dar n-o avem „pe limbă”, adică în vorbire, n-o avem în viața de toate zilele”, afirmă rectorul.

În opinia vicedirectorului Institutului de Filologie, Nina Corcinschi, în ultimii 27 de ani situația lingvistică a Republicii Moldova s-a ameliorat. Cei mai mulți dintre moldovenii cu discernământ și cât de cât alfabetizați nu se mai proptesc azi în dilema: limba e română sau moldovenească? Potrivit ei, actualmente problemele acute țin de exprimarea corectă, de recidivele limbii de lemn și atitudinea indiferentă a conaționalilor față de felul în care vorbesc.

Decanul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova, Adriana Cazacu, a menționat că orice aniversare constituie un prilej de reflecţie în legătură cu soarta limbii române. În opinia lui, tot mai mulţi oameni vorbesc o română corectă, având o exprimare fluentă şi dezinvoltă, o pleiadă de intelectuali mai tineri, specialişti din diferite domenii posedă un limbaj specializat adecvat. Totodată, există tendința de a utiliza mai multe neologisme, cetățenii s-au debarasat într-o oarecare măsură de rusisme. În opinia lui, procesul de redresare decurge lent, dar există progres.

Alexandru Cosmescu, cercetător științific superior al Institutului de Filologie al AȘM, susține că vorbirea în limba română în Republica Moldova devine mai naturală, mai firească pe an ce trece – mai puțin căznită, pe de o parte, și mai puțin temătoare de ce o să zică alții, atât cei care vorbesc alte limbi, cât și cei care o vorbesc firesc pentru că nu au trecut prin ceea ce a trecut societatea după 1812, apoi după 1944. „Avem, desigur, două extreme: hipercorectitudinea și imitarea accentului bucureștean, care o naște pe cealaltă, insistența pe particularitățile regionale; din fericire, majoritatea vorbitorilor cad undeva pe la mijloc”, spune cercetătorul.

În opinia oamenilor de ştiinţă, oficializarea limbii române ca limbă de stat a Republicii Moldova şi revenirea la alfabetul latin a constituit și constituie o mare și reală cucerire, poate cea mai mare, de la 1989 încoace.


 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul