Președintele AȘM: Limba română a fost o armă de luptă pentru independență

publicat în Moldova pe 31 August 2016, 13:23

Pentru Republica Moldova limba română a fost o armă de luptă pentru independență, dreptate, libertate, pentru ca poporul nostru să existe. Declarația aparține președintelui Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca. Potrivit lui, de la 1989 încoace, în afară de schimbarea grafiei latine, revenirea la denumirea corectă a limbii, puține lucruri s-au schimbat în privința vorbirii și funcționalității ei, transmite IPN.

„Cu regret, ca și până în 1990 și după 1990, există o parte de cetățeni care în general nu vorbesc limba de stat. Consider drept o tragedie acest lucru, pentru că printre ei sunt persoane foarte deștepte și talentate, capacitățile cărora ar putea fi utilizate aici, dar, din păcate, nu se pot realiza în țara noastră”, spune președintele AȘM.

Membrul corespondent al Academiei, Nicolae Bilețchi, spune că vorbind despre limba română practicată în Republica Moldova se cuvin operate unele schimbări de accente în abordările de probleme. „În primul rând, se impune stoparea discuțiilor în jurul problemelor ce limbă vorbim, prin ce se deosebește așa-zisa limbă moldovenească de limba română, cu care jonglează până acum cei ce nu vor să studieze limba noastră literară - limba română. Or, o fac, după cum azi a devenit foarte clar, cei ce vor s-o folosească în cu totul alte interese - mercantile, politice sau de altă nuanță”, spune Nicolae Bilețchi.

Doctorul habilitat Ion Gagim, rector al Universității Pedagogice „A. Russo” din Bălți, consideră că revenirea la alfabetul latin a fost o aspirație națională istorică și pentru aceasta s-a dus o adevărată luptă intelectuală, pe alocuri aprigă. „Și iată că alfabetul latin l-am re-obținut, limba română „a revenit la ea acasă” în Republica Moldova. O avem în cărți, o avem în instituțiile de învățământ la orele de limba română, o avem în documentele reglatoare. Dar n-o avem „pe limbă”, adică în vorbire, n-o avem în viața de toate zilele”, afirmă rectorul.

În opinia vicedirectorului Institutului de Filologie, Nina Corcinschi, în ultimii 27 de ani situația lingvistică a Republicii Moldova s-a ameliorat. Cei mai mulți dintre moldovenii cu discernământ și cât de cât alfabetizați nu se mai proptesc azi în dilema: limba e română sau moldovenească? Potrivit ei, actualmente problemele acute țin de exprimarea corectă, de recidivele limbii de lemn și atitudinea indiferentă a conaționalilor față de felul în care vorbesc.

Decanul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova, Adriana Cazacu, a menționat că orice aniversare constituie un prilej de reflecţie în legătură cu soarta limbii române. În opinia lui, tot mai mulţi oameni vorbesc o română corectă, având o exprimare fluentă şi dezinvoltă, o pleiadă de intelectuali mai tineri, specialişti din diferite domenii posedă un limbaj specializat adecvat. Totodată, există tendința de a utiliza mai multe neologisme, cetățenii s-au debarasat într-o oarecare măsură de rusisme. În opinia lui, procesul de redresare decurge lent, dar există progres.

Alexandru Cosmescu, cercetător științific superior al Institutului de Filologie al AȘM, susține că vorbirea în limba română în Republica Moldova devine mai naturală, mai firească pe an ce trece – mai puțin căznită, pe de o parte, și mai puțin temătoare de ce o să zică alții, atât cei care vorbesc alte limbi, cât și cei care o vorbesc firesc pentru că nu au trecut prin ceea ce a trecut societatea după 1812, apoi după 1944. „Avem, desigur, două extreme: hipercorectitudinea și imitarea accentului bucureștean, care o naște pe cealaltă, insistența pe particularitățile regionale; din fericire, majoritatea vorbitorilor cad undeva pe la mijloc”, spune cercetătorul.

În opinia oamenilor de ştiinţă, oficializarea limbii române ca limbă de stat a Republicii Moldova şi revenirea la alfabetul latin a constituit și constituie o mare și reală cucerire, poate cea mai mare, de la 1989 încoace.