Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 08:31
Abonamente

Actualitate 1 Noiembrie 2017, ora 08:20    Din editia print

„Președintele de carton”, Dodon, poate fi suspendat la nesfârșit

Marime Font

 
 
 

Experții constituționaliști consideră că Igor Dodon va fi suspendat din funcție ori de câte ori nu-și va îndeplini obligațiunile.

Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a decis instituirea interimatului funcţiei de președinte al R. Moldova, în urma unei sesizări depuse de către Guvern privind refuzul repetat al lui Igor Dodon de a semna decretul de numire în funcție a ministrului Apărării, Eugen Sturza. Astfel, șeful statului s-a pomenit pentru câteva ore fără fotoliul, din care ne-a promis tot felul de vrăjitorii irealizabile, începând din campania prezidențială de anul trecut și până în prezent. TIMPUL a încercat să afle de la experții constituționaliști și analiștii politici cum a devenit Igor Dodon un președinte de carton, dacă el va fi suspendat din funcție de fiece dată când va încălca Legea Fundamentală sau există vreo cale pentru a fi suspendat o dată și pentru totdeauna, dar și în care alte țări s-au întâmplat situații similare.

Vitalie Catană, expert în drept constituţional:

„Nu are dreptul să refuze a doua oară candidatura la o funcție de ministru”

- În R. Moldova au mai avut loc situații asemănătoare. Au mai existat conflicte între Președinte și Guvern în cazul unor remanieri, dar în momentul în care Curtea Constituțională a propus soluții, menționând că Președintele, conform procedurii, nu are dreptul să refuze a doua oară aceeași candidatură la o funcție de ministru, șeful statului s-a conformat. În acest caz însă Președintele nu s-a conformat și a fost nevoie de intervenția Curții, care a constatat că șeful statului nu și-a exercitat funcțiile stabilite prin Constituție, respectiv au fost numite condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 91, privind interimatul temporar. Nu știu dacă în alte state s-au întâmplat asemenea cazuri. Probabil să fi fost, dar acolo președinții sunt mai adecvați și nu a fost nevoie de astfel de soluții. Însă atâta timp cât normele invocate de Curtea Constituțională sunt foarte clare, iar situația juridică este rezolvată în conformitate cu prevederile constituționale, nu văd de ce am căuta justificări în analogii sau comparații. Oricum, Guvernul nu poate suspenda definitiv președintele. Acestea sunt două proceduri distincte. Una este interimatul, iar Constituția prevede situațiile în care acesta poate interveni, inclusiv în cazul imposibilității președintelui de a-și exercita atribuțiile, și altceva e procedura suspendării definitive. În cel de-al doilea caz, intervine suspendarea dispusă de Parlament și, respectiv, obligația de a organiza în termen de 30 de zile un referendum privind destituirea Președintelui.

Alexandru Tănase, ex-președinte al Curții Constituționale:



„Mingea este pe terenul Parlamentului”

- Hotărârea Curții Constituționale reprezintă în sine o soluție extremă pentru o situație extremă, provocată de Igor Dodon. Nu cunosc cazuri în Europa când președintele unei țări ar refuza, deschis și ostentativ, respectarea Constituției propriei țări. Nu cred că vom găsi un asemenea precedent. În condițiile date, o țară întreagă nu poate fi ostatica blocajelor create de o sigură persoană. Prin urmare, Curtea a fost pusă în situația de a da o soluție adecvată crizei pe care a provocat-o Igor Dodon. Ori de câte ori Dodon va refuza să respecte Constituția, el va fi înlăturat de la exercitarea atribuțiilor constituționale pe care nu vrea să le execute. Dacă va refuza să promulge o lege, când este obligat să o facă, va fi suspendat pentru această acțiune. Dacă va bloca anumite remanieri guvernamentale, când nu va avea dreptul să o facă, va fi iarăși suspendat. Dacă va refuza semnarea decretelor de numire în funcție a diplomaților și magistraților, când legea îl obligă să o facă, tot va fi suspendat. Nimănui nu-i este permis să încalce legea fundamentală, nici președintelui țării. Potrivit aceleiași hotărâri, Parlamentul este obligat să instituie răspunderea penală pentru neexecutarea hotărârilor Curții. După această modificare legislativă, cred că Igor Dodon va fi mult mai prudent când va decide să nu să conformeze deciziilor Curții Constituționale. În privința suspendării definitive, Curtea a constatat că „refuzul deliberat al Președintelui țării de a-şi îndeplini obligația constituțională de numire a propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului, circumstanță ce justifică inițierea de către Parlament a procedurii de suspendare a Președintelui, în conformitate cu art. 89 din Constituție.” Prin urmare, mingea este pe terenul Parlamentului.

Anatol Țăranu, analist politic:

„Președintele poate fi demis doar printr-un referendum”

- Există un singur caz similar, dar nu e vorba despre un președinte, ci despre regele Belgiei. S-a întâmplat atunci când regele Baudouin a refuzat să promulge legea despre avorturi din considerente etice. El, fiind catolic, nu a putut să accepte legalizarea avorturilor și și-a depus benevol împuternicirea de rege, adică de persoană care semnează legile pentru spicherul parlamentului belgian. Însă în acest caz a existat o înțelegere reciprocă între rege și președintele parlamentului, pe când situația noastră este una conflictuală. Astfel, prin decizia de a-l suspenda temporar pe Igor Dodon, Curtea a creat un precedent care-i va permite Guvernului ori de câte ori va fi nevoie să procedeze similar. Cu o singură remarcă, și anume că acest drept al Guvernului nu intervine automat, ci de fiecare dată când va intra în conflict cu șeful statului. Numai atunci Guvernul sau majoritatea parlamentară vor fi nevoiți să ceară un aviz special Curții Constituționale. Executivul nu poate să-l suspende definitiv pe Președinte. În cazul în care acesta încalcă o lege sau Constituția, se formează o comisie parlamentară care examinează cazul, după care trimite un aviz special către Curtea Constituțională, care trebuie să confirme deciziile comisiei. După decizia Curții, Parlamentul votează suspendarea președintelui pentru 30 de zile, timp în care se organizează un referendum cu privire la demiterea președintelui, la care majoritatea cetățenilor trebuie să se pronunțe. Deci, președintele poate fi demis doar printr-un referendum.

Alexandru Arseni, expert în drept constituţional:


„Curtea i-a intrat o dată în voie domnului președinte”

- Președinte are obligații strict determinate de Constituție și atunci când o persoană accede în această funcție, din start își asumă toată responsabilitatea. Dar domnul Dodon, de când este președinte, tot timpul încalcă Constituția. Curtea Constituțională i-a intrat o dată în voie, când el a refuzat prima dată să semneze decretul de numire a ministrului Apărării. Deși Constituția nu prevede alte variante, Curtea i-a făcut un fel de favor, iar pe Dodon l-a luat valul și a început să se joace cu Constituția. De aceea, a doua oară, când Dodon a continuat să încalce Legea Supremă în mod conștient și subiectiv, Curtea a adoptat hotărârea despre imposibilitatea temporară de exercițiu al funcției. În articolul 2 al hotărârii sale, Curtea a menționat că va examina în continuare în mod separat fiecare caz de încălcare a Constituției. Prin urmare, ori de câte ori președintele o va încălca, va putea fi suspendat temporar.

Nicolae Osmochescu, fost judecător al Curţii Constituţionale:

„Temeiuri ca el să fie suspendat definitiv există o mulțime”

- Nu cunosc situații similare în alte țări, dar este vorba de o normă absolut constituțională, legală și corectă. Atâta timp cât președintele se eschivează conștient de la exercitarea atribuțiilor, competențelor și obligațiunilor sale, pe care le are conform Constituției, el poate fi suspendat. Temeiuri ca el să fie suspendat definitiv există o mulțime, dar totul depinde de Parlament. Există o normă constituțională, conform căreia suspendarea se face la propunerea unei treimi din numărul deputaților. Astfel, Parlamentul votează pentru suspendare și pune problema demiterii președintelui prin referendum. Or, Parlamentul decide inițierea procedurii de suspendare, însă retragerea mandatului o decid cetățenii.  

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul