Astăzi 23 August 2019, Vineri - Ultima actualizare la ora 15:50
Abonamente

Politică 12 Iunie 2015, ora 11:27

Premierii Republicii Moldova. De la Mircea Druc la Chiril Gaburici

Marime Font

Prim-ministrul Republicii Moldova conform Constituției, conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuțiile ce îi revin.

În cazul imposibilității Prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul decesului acestuia, Președintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar pînă la formarea noului Guvern.

Pe parcursul scurtei sale existenţe ca stat independent, istoria Republicii Moldova a fost marcată, în mod cert, și de către cei care au condus cu puterea executivă a țării. Deoarece Guvernul este instituția care asigură realizarea politicii interne şi externe a statului, iar Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia. În acest material ne-am propus să facem o retrospectivă biografică și politică a șefilor Executivului de la 1990 pînă în prezent și a problemelor principale cu care s-au confruntat aceștea în activitatea la Guvern. Astfel am constatat că cel mai longeviv dintre premieri a fost Vasile Tarlev, care a condus Guvernul 7 ani, iar Vitalie Pîrlog a asigurat interimatul funcţiei doar pentru o singură zi.


Mircea Druc a îndeplinit funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldova în perioada 25 mai 1990 – 28 mai 1991.

El s-a născut la 25 iulie 1941 în satul Pociumbăuți, raionul Rîșcani. A studiat la Facultatea de istorie și filologie a Universității de Stat din Chișinău, apoi la Facultatea de Filologie, secția limbi romanice (limba și literatura spaniolă, l. franceză și l. portugheză) din cadrul Universității de Stat din Leningrad. A lucrat ca referent, translator și dispecer la Aeroportul Internațional „Șeremetievo” din Moscova. Urmează apoi studii de doctorat în economie la Institutul Americii Latine al Academiei de Științe din URSS de la Moscova și post-doctoratul la Universitatea de Stat „Lomonosov” din Moscova.

În anul 1970, revine în RSS Moldovenească, unde este numit profesor la Institutul Politehnic din Chișinău. A fost exclus din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și concediat automat de la Institut, fiind acuzat de naționalism. A lucrat apoi ca cercetător la un centru științific al Ministerului Industriei Alimentare din RSSM. Pleacă din nou la Moscova în 1975, lucrînd ca lector, cercetător științific, șef al sectorului de cercetare, redactor științific. În paralel, urmează studii serale la Facultatea de Psihologie a Universității de Stat „Lomonosov” din Moscova.

În anul 1981, Mircea Druc este transferat la Cernăuți. Și aici ocupă diverse funcții: secretar științific, șef de departament în cadrul Combinatului de mobilă și prelucrarea lemnului, translator la editură, lector la Universitatea de Stat din Cernăuți și cercetător științific la Institutul de Stat de Medicină din Cernăuți.

În anul 1988, este fondator al Societății Culturale Române „Mihai Eminescu”. A contribuit la înființarea primei clase cu predare în limba română din Cernăuți.

Guvernul condus de Mircea Druc a promovat un amplu program de reforme politice, economice și sociale care urmăreau desprinderea RSS Moldova de URSS și reducerea dependenței RSSM de instituțiile de la Moscova în scopul obținerii independenței RSSM. În perioada cît a fost Prim-ministru, a fost inaugurată tradiția podurilor de flori peste Prut.

Mircea Druc a fost destituit din funcția de Prim-ministru la 28 mai 1991 de către Președintele Mircea Snegur, după ce a primit un vot de neîncredere din partea Parlamentului.

Mircea Druc a candidat ca independent la Președinția României la alegerile din 27 septembrie 1992, avînd o platformă unionistă, însă a ieșit pe ultimul loc din cei 6 candidați. Ulterior, Mircea Druc a deținut funcția de consilier al Președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României, iar din 2009 este consilier în Senatul României, în cadrul Direcţiei Secretariat General. Mircea Druc are un blog personal pe care plasează articole ale sale, dar și materiale din presă despre el.

Valeriu Muravschi a deținut funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 28 mai 1991 – 1 iulie 1992. Este născut la 31 iulie 1949, în s. Sirota, raionul Orhei. A absolvit Facultatea de Economie a Institutului Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău. La început a activat ca economist superior la Comitetul de Stat pentru Prețuri al R.S.S.M, iar apoi a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului Industriei Materialelor de Construcții al RSSM.

A ocupat funcția de viceprim-ministru, ministru al Finanțelor în cabinetul condus de Mircea Druc. La data de 28 mai 1991, Valeriu Muravschi a fost numit în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. Principala problemă cu care a fost confruntat Valeriu Muravschi în calitate de Prim-ministru a fost conflictul transnistrean.

În anul 1998 a fost ales deputat în Parlament pe lista Blocului „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, condus de Dumitru Diacov. În anul 1999, Valeriu Muravschi a fondat Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat din Republica Moldova (PNȚCD), al cărui Președinte a fost pînă la fuziunea acestuia acestuia în anul 2002 cu Uniunea social-liberală „Forţa Moldovei” şi cu Partidul Renaşterii şi Concilierii.

În prezent, ex-Premierul Valeriu Muravschi este Președintele Asociației Patronale a Importatorilor de Îngrăşăminte Minerale din Republica Moldova „MOLDFERTIL”. Valeriu Muravschi administrează 50 de hectare de plantaţii, livezi şi vii în raioanele Orhei şi Şoldăneşti.

Andrei Sangheli a ocupat funcția de Prim-ministru de la 1 iulie 1992 pînă la 24 ianuarie 1997. S-a născut la data de 20 iulie 1944, în satul Grinăuți, raionul Ocnița. A absolvit Institutul Agricol „Mihail Frunze” din Chișinău și apoi Școala de partid de la Kiev. Inițial a ocupat diferite funcții în mai multe colhozuri și sovhozuri din republică. Ulterior, însă a făcut parte din organele sovietului din orașele Camenca și Dondușeni, în calitate de locțiitor al Președintelui Consiliului republican al colhozurilor. Din anul 1986 este prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și Președinte al Comitetului de Stat pentru complexul agro-industrial. Din anul 1989 este prim-locțiitor al Președintelui Consiliului de Miniștri, iar din anul 1990 a îndeplinit funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.

La data de 1 iulie 1992, Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur îl desemnează pe Andrei Sangheli în funcția de Prim-ministru. Desemnarea lui Andrei Sangheli ca Prim-ministru a fost una dintre condițiile „Convenției Elțîn-Snegur”, care prevedea formarea unui guvern de „conciliere”. Andrei Sangheli este ales în anul 1994 deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova. La 5 aprilie 1994, Andrei Sangheli este reconfirmat în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.

Constituția adoptată de către Republica Moldova la 27 august 1994 consacră „limba moldovenească” drept limbă de stat, iar Premierul Andrei Sangheli declară că România „nu a dat Moldovei nici un creion pe gratis”.

Andrei Sangheli este candidat al Partidului Democrat-Agrar din Moldova la alegerile prezidențiale din 17 noiembrie 1996. Se clasează abia pe locul patru cu un procent de 9,5% dintre voturi. Înfrîngerea reprezentantului PDAM în alegerile prezidențiale a însemnat declinul autorității acestui partid, care a avut ca efect demisia Cabinetului Sangheli la 24 ianuarie 1997. O altă cauză a demisiei Guvernului Sangheli poate fi considerată sciziunea Partidului Democrat Agrar din Moldova, determinată de părăsirea PDAM de către un grup de deputați agrarieni, condus de Dumitru Diacov, vicepreședinte al Parlamentului.

Andrei Sangheli a candidat la alegerile parlamentare din anul 1998 pe listele PDAM, dar acest partid nu a reușit să depășească pragul electoral și să intre în Parlament.

În prezent, Andrei Sangheli este director general al companiei „Limagrain Moldova”. El a lansat proiectul privind construcţia unei centrale electrice în s. Burlăceni, r-l Cahul, însă construcția acesteia întîrzie.

Ion Ciubuc a îndeplinit funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 24 ianuarie 1997 – 1 februarie 1999. S-a născut la 29 mai 1943 în satul Hădărăuți, raionul Ocnița. A absolvit cursurile Institutului Agricol din Odessa, obținînd calificarea de specialist în economie agrară. Ulterior a obținut și titlul științific de doctor în economie.

A lucrat inițial ca economist în colhozul „1 Mai” din satul Hădărăuți, apoi de economist-șef și Președinte de colhoz în satele Hădărăuți și Trebisăuți, iar ulterior de Președinte al Consiliului colhozurilor din raionul Briceni.

După finisarea stagiului de pregătire politică organizat de Academia de Științe Sociale de pe lîngă Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, devine instructor al PCM în orașul Chișinău. Este transferat apoi la Moscova ca auditor la Academia de Științe de pe lîngă CC al PCUS. Revine în RSSM, fiind numit Prim-secretar al Comitetului raional Vulcănești al Partidului Comunist din RSSM (1978–1984).

Între 1984-1986 a fost prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Planificare (Gosplan) din RSSM. Apoi, în perioada 1986-1989, a lucrat în calitate de șef al Departamentului de cercetări agricole din cadrul Institutului de cercetări ştiințifice în domeniul agriculturii din RSSM. Pînă în anul 1990 a deținut funcția de vicepreședinte al Complexului agro-industrial al RSS Moldovenească.

Între anii 1990-1991, Ion Ciubuc este prim-viceministru al economiei naționale al RSSM. Din martie 1991 și pînă în septembrie 1991, îndeplinește funcția de prim-viceprim-ministru și reprezentant permanent al Guvernului Republicii Moldova pe lîngă cabinetul de miniștri al URSS. Din septembrie 1992 și pînă în aprilie 1994 deține funcția de prim-viceministru al afacerilor externe al Republicii Moldova, iar în perioada aprilie – decembrie 1994 este prim-viceministru al Economiei din Republica Moldova. La sfîrșitul anului 1994 este numit în funcția de Președinte al Curții de Conturi.

Între 24 ianuarie 1997 și 1 februarie 1999, Ion Ciubuc a fost prim-ministru al Republicii Moldova în două guverne succesive, a doua numire avînd loc la 22 mai 1998. La 1 februarie 1999, Ion Ciubuc demisionează din funcția de Prim-ministru și astfel pleca de la putere primul Guvern instalat de Coaliția de centru dreapta – Alianța pentru Democrație și Reforme.

În prezent, Ion Ciubuc este director al companiei „Interagroinvest”. El este proprietarul unui teren agricol de 1300 ha în satul natal, Hădărăuţi, din raionul Ocniţa. Întreprinderea se ocupă de creșterea producției agricole și este orientată spre export.

Serafim Urechean a fost Prim-ministru interimar al R. Moldova în perioada 5 – 17 februarie 1999. El este născut la 2 februarie 1950 în satul Larga, raionul Briceni și a fost al doilea primar general al mun. Chișinău(1994-2005). A fost Președinte al partidului Alianța „Moldova Noastră”” (2003 – 2011) și prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009 – 2010). La 5 februarie 1999, Președintele Petru Lucinschi l-a propus drept candidat la funcția de Premier, dar negăsind susținere în Parlament, acesta și-a retras candidatura. În prezent, Serafim Urechean este Președintele Curți de Conturi.

Ion Sturza a exercitat funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 19 februarie 1999 – 1 decembrie 1999.

Ion Sturza s-a născut la data de 9 mai 1960, în satul Pîrjolteni din raionul Călărași. A absolvit cursurile Facultății de Economie din cadrul Universității de Stat „V.I. Lenin” din Chișinău.

După absolvirea facultății, a ocupat diferite funcții în domeniul relațiilor economice și culturale externe. Apoi a lucrat ca referent în cadrul Asociației de prietenie cu ţările străine (1985-1987). În anul 1987 a contribuit la înființarea Asociației de comerț exterior „Moldex” (OCEM), de pe lîngă Guvernul RSSM, fiind numit în funcția de vicedirector general.

În anul 1991 a fondat și a ocupat funcția de Director și Președinte al Consiliului de administrație al SA „Incon” – unul dintre principalele grupuri financiar-industriale din Moldova. A înființat și condus ulterior banca „MoldInconBank”. În anul 1996, Ion Sturza a deținut, în paralel cu activitatea sa de la firma „Incom”, și funcția de Președinte al Consiliului de Observatori al „FinComBank”. A activat de asemenea și în calitate de membru al Comitetului de conducere al Asociației internaționale a producătorilor de sucuri de fructe, cu sediul la Paris, precum și ca membru al Consiliului Economic Suprem de pe lîngă Președintele Republicii Moldova.

Omul de afaceri Ion Sturza a fost viceprim-ministru, ministru al Economiei și Reformelor în Guvernul condus de Ion Ciubuc.

La 19 februarie 1999, Ion Sturza, este desemnat pentru funcția de Premier de către Președintele Petru Lucinschi, în virtutea unor disensiuni interne din ADR.

În perioada Guvernului Sturza, Republica Moldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauza insolvabilității. Criticele la adresa Guvernului Sturza, cabinet care a avut o imagine bună în exterior, au început a se intensifica pe fundalul insistenței de a satisface revendicările minorității bulgare din sud de a-și forma un județ aparte în baza vechiului raion Taraclia, revendicări satisfăcute ulterior de Parlament prin votul celor 40 de deputați comuniști și a parlamentarilor centriști.

La 5 noiembrie 1999, o nouă majoritate parlamentară, constituită din comunisti, creștin-democrați și independenți desprinși de formatiunile de centru-dreapta, votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului și tutunului, contrar condițiilor puse de organismele financiar-bancare internaționale. FMI, Banca Mondială și ceilalți creditori anunță suspendarea finanțării Republicii Moldova. La 9 noiembrie 1999, aceeași nouă majoritate votează cu 58 de voturi pentru demiterea Guvernului Sturza, acţiune sprijinită și de Președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi. Abia la 21 decembrie 1999, noua majoritate parlamentară acordă votul de încredere pentru cel de-al treilea candidat la funcția de Premier, Dumitru Braghiș și Guvernului său, evitîndu-se astfel alegerile parlamentare anticipate.

Ulterior, Ion Sturza a fost numit în funcția de președinte-director general al companiei „Rompetrol Moldova”, ce face parte din cel mai mare grup industrial românesc privat, cu majoritatea operațiunilor și activelor în România și Europa de Sud-Est. În septembrie 2009, părăsește „Rompetrol”, unde deținea funcția de director general adjunct, iar în prezent deține mai multe afaceri în România.

Vladimir Voronin, cel de al 3-lea Președinte al RM, a deținut funcția de Prim-ministru interimar în intervalul 1 decembrie 1999 – 16 decembrie 1999. Voronin s-a născut la 25 mai 1941 în satul Corjova, r-l Dubăsari. El este Președintele Partidului Comuniștilor din RM și deputat în Parlament.

Dumitru Braghiș. A fost Prim-ministru în perioada 21 decembrie 1999 – 19 martie 2001. Dumitru Braghiș s-a născut la data de 28 decembrie 1957 în satul Grătiești mun. Chișinău. A absolvit Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău și este doctor în economie. Activitatea profesională și-a început-o la Uzina de Tractoare din Chișinău, în calitate de inginer-constructor. Din 1981 și pînă în 1992 deține diverse funcții eligibile în cadrul Uniunii Tineretului Comunist-Leninist (Komsomolului) din URSS. Între anii 1987-1988 este instructor în cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova. În perioada 1989-1991, este deputat al poporului din URSS. În anii 1992-1995, deține funcția de vicedirector general al societății FRCE „Moldova Exim”. În perioada 1995-1997, deține funcția de director general al Departamentului relații economice externe al Ministerului Economiei. În februarie 1997 este numit în funcția de viceprim-ministru al Economiei și Reformelor, director general al Departamentului relații economice externe, iar în iulie 1998 – prim viceprim-ministru al Economiei și Reformelor. A fost desemnat candidat la funcția de Premier la 15 decembrie 1999.

La data de 21 decembrie 1999, Dumitru Braghiș este numit în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. În alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001, blocul electoral „Alianța Braghiș”, condus de Dumitru Braghiș, a obținut 13,42% din sufragii. În baza acestor rezultate „Alianța Braghiș” a obţinut 19 mandate de deputat în noul Legislativ. A candidat apoi la funcţia de Președinte al Republicii Moldova, dar a obținut doar 16,85% din voturi (doar 15 deputați votînd pentru alegerea sa), pierzînd în competiția cu Vladimir Voronin. Astfel, partidul lui Dumitru Braghiș a pierdut alegerile, cedînd funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova la 19 aprilie 2001 lui Vasile Tarlev.

La alegerile parlamentare din 2005 a fost ales ca deputat pe listele Blocului „Moldova Democrată””, formațiune al cărei vicepreședinte a fost. În iulie 2005, a fost candidat independent la alegerile pentru funcția de Primar General al municipiului Chișinău, obținînd 20,65% din voturi. A candidat de asemenea și la alegerile din 3 iunie 2007 din partea Partidului Democrației Sociale din Moldova (PDSM). A fost Președinte al Partidului Democrației Sociale și deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2005 – 2009).

Anterior, Dumitru Braghiș a declarat pentru TRIBUNA că „încercă să desfăşoare nişte proiecte”. Ex-Premierul a spus atunci că nu intenţionează să revină în politică.

Vasile Tarlev, Prim-ministru în perioada 19 aprilie 2001 – 19 martie 2008.

S-a născut la data de 9 octombrie 1963, în satul Bașcalia din raionul Basarabeasca. După absolvirea școlii medii, a lucrat ca șofer în sovhozul „Pobeda”. Între anii 1985-1990, urmează studii superioare la Facultatea de Tehnologie din cadrul Institutului Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, secția de mașini și utilaje din industria alimentară. După absolvire este numit în postul de inginer mecanic principal la Asociația de producere „Bucuria”. Din anul 1991 ocupă funcția de inginer principal adjunct și, ulterior, inginer principal la SA „Bucuria”. Apoi, din același an, 1993, este numit în funcția de director general adjunct al aceleiași societăți comerciale. La 25 mai 1995, Vasile Tarlev este ales Președinte al Consiliului de administrație și Director general al S.A. „Bucuria”. În această funcție a activat pînă în anul 2001, cînd a devenit Prim-ministru al Republicii Moldova.

El a deținut și funcțile de Președinte al Asociației naționale a societăților pe acțiuni din Moldova și al Asociației naționale a producătorilor din Moldova.

În anul 1998 la Kiev (Ucraina) și-a susținut teza de doctorat în științe tehnice, realizînd „un studiu al cineticii de uscare a prunelor cu utilizarea curenților de înaltă frecvență”. Vasile Tarlev a publicat peste 83 lucrări științifice, fiind autor al 13 brevete de invenție, pentru care a primit 1 medalie de onoare, 4 de aur, 3 de argint și una de bronz, 7 diplome. Printre invențiile realizate de către echipa de cercetători din care făcea parte și Vasile Tarlev se numără: elaborarea unor procedee de uscare a prunelor prin folosirea curenților de frecvență înaltă, a unui procedeu de uscare a semințelor de bostan, realizarea unei instalații pentru spargerea nucilor, precum și inventarea unui nou procedeu de uscare a nucilor.

Cu ocazia încheierii mandatului de Prim-ministru a fost decorat cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova. El a fost apreciat pentru merite deosebite în dezvoltarea social-economică a țării.

În perioada anilor 1997-2000, Vasile Tarlev a fost membru al Consiliilor economice de pe lîngă Președintele Republicii Moldova și Primul-ministru.

La data de 19 aprilie 2001, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. În urma alegerilor parlamentare din Republica Moldova, la 6 martie 2005 a fost ales deputat în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

La data de 19 aprilie 2005, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales pentru a doua oară Prim-ministru al Republicii Moldova. Desemnarea pentru a doua oară a sa ca Premier a fost justificată prin necesitatea asigurării continuității guvernării Republicii Moldova.

La 10 octombrie 2006 Premierul Vasile Tarlev a declarat că Republica Moldova și-a stabilit clar și ireversibil obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. În timpul ședinței Guvernului de la 19 martie 2008 la care a participat și Președintele Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și-a prezentat demisia din funcția de Prim-ministru, împreună cu cea a întregului cabinet, pentru a permite schimbarea Guvernului.

Ulterior, Vasile Tarlev a fost unul din liderii Uniunii Centriste din Moldova, iar în prezent este co-președintele partidului „Renaștere-Vozrojdenie”.

Zinaida Greceanîi a ocupat funcția de Prim-ministru în perioada 31 martie 2008 – 14 septembrie 2009. Zinaida Greceanîi s-a născut la data de 7 februarie 1956, în regiunea Tomsk din Federația Rusă. Părinții ei proveneau din satul Cotiujeni (raionul Briceni) și fuseseră deportați de către regimul sovietic în lagărul din regiunea Tomsk (Siberia) din motive confesionale. Greceanîi a absolvit Colegiul financiar-bancar din Chișinău și Universitatea de Stat din Chișinău, unde s-a specializat în domeniul economic și financiar. După absolvirea Colegiului, în perioada 1974-1991, lucrează în cadrul Direcției financiare Briceni în funcția de contabil superior, inspector superior, inspector-revizor superior și apoi șeful secției bugetare. Din anul 1991 și pînă în anul 1994 este șef al secției bugetare, șef adjunct al Direcției economico-financiare Briceni, vicepreședinte-interimar al Comitetului executiv al raionului Briceni, șef-interimar al Direcției raionale financiar-economice. Din anul 1994, lucrează în cadrul Ministerului Finanțelor în calitate de șef adjunct al Direcției generale pentru elaborarea și analiza bugetului și șef al secției bugetelor locale a Departamentului bugetului, apoi în funcția de șef al Direcției generale pentru elaborarea și sinteza bugetului și director al Departamentului bugetului (1996-2000). În anul 2000, a fost numită în funcția de viceministru al Finanțelor, iar apoi în anul 2001 devine prim-viceministru al Finanțelor. La data de 8 februarie 2002, prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, este numită în funcția de ministru-interimar al Finanțelor, iar la 26 februarie 2002 devine ministru al Finanțelor. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la data de 19 aprilie 2005, Zinaida Greceanîi este numită din nou în funcția de ministru al finanțelor în al doilea guvern format de către Vasile Tarlev.

A candidat, în calitate de reprezentantă a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, la funcția de Primar General al municipiului Chișinău la alegerile municipale anticipate din 10 iulie și 24 iulie 2005, dar ambele alegeri nu au fost validate din cauza prezenței scăzute la vot.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, la data de 10 octombrie 2005, Zinaida Greceanîi este eliberată din funcția de ministru al Finanțelor și numită în funcția de prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova. În această calitate, ea a purtat negocieri cu Gazprom.

După demisia Guvernului condus de Vasile Tarlev, Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat la data de 21 martie 2008 un decret privind desemnarea doamnei Zinaida Greceanîi în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. La data de 31 martie 2008, noul Guvern primește votul de încredere acordat de Parlament prin voturile celor 56 de deputați comuniști. Guvernul condus de Zinaida Greceanîi și-a înaintat demisia la 4 mai 2009, dar fostul Premier a fost din nou nominalizată la 3 iunie 2009 pentru postul de Prim-ministru. Noul Guvern, condus de Zinada Greceanîi, a fost votat de Parlament la 10 iunie 2009 cu 59 voturi ale deputaților comuniști. În iunie 2010, ea a candidat şi la funcţia de Preşedinte al ţării, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Pe 4 noiembrie 2011 Zinaida Greceanîi, împreună cu Igor Dodon și Veronica Abramciuc, a părăsit fracțiunea PCRM. Actualmente ei activează în cadrul Partidului Socialiștilor.

Vitalie Pîrlog. La 24 – 25 septembrie 2009 a deținut pentru o zi interimatul șefiei Cabinetului de miniștri, înainte ca guvernarea să fie transferată de la comuniști la Alianța pentru Integrare Europeană. Vitalie Pîrlog s-a născut la 28 iulie 1974, în orașul Nisporeni. A studiat dreptul la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. În perioada anilor 1997-2001 activează în funcția de consultant principal în cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Din anul 2001 este Reprezentantul Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Director al Direcției Generale Relații Internaționale și Integrare Europeană a Ministerului Justiției. La data de 20 septembrie 2006, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Vitalie Pîrlog este numit în funcția de ministru al justiției. În prezent, activează în sectorul privat.

Vlad Filat. Este Prim-ministrul Republicii Moldova începînd cu 25 septembrie 2009. S-a născut la data de 6 mai 1969 în satul Lăpușna, raionul Hîncești. După absolvirea școlii medii, și-a satisfăcut stagiul militar obligatoriu în cadrul Armatei URSS (1987–1989). A studiat apoi la Tehnicumul cooperatist din Republica Moldova (1989–1990) și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept (1990–1994).

Între anii 1994-1998, Vlad Filat inițiază și conduce mai multe afaceri în România, fiind Director general al „RoMold Trading” SRL din Iași (1994–1997) și Președinte al Consiliului administrativ al Societății „Dosoftei” din Iași (1997–1998). Revine în Republica Moldova în anul 1998, fiind numit în funcția de Director general al Departamentului Privatizare și Administrare a Proprietății de Stat.

În perioada 12 martie–12 noiembrie 1999, a îndeplinit funcția de ministru de Stat în Guvernul Republicii Moldova. În anul 2000, a fost ales vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova și a revenit în afaceri.

În urma alegerilor din martie 2005, Vlad Filat a obținut mandatul de parlamentar pe listele Blocului „Moldova Democrată”. A candidat pentru funcția de Primar general al municipiului Chișinău la alegerile din 3 iunie 2007, acumulînd 8,3% voturi.

În septembrie 2007 părăsește rîndurile Partidului Democrat și creează Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Congresul de constituire a PLDM a avut loc la 8 decembrie 2007, Vlad Filat fiind ales în funcția de Președinte al formațiunii.

PLDM a participat la constituirea coaliţiei de guvernare după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, Vlad Filat devenind Prim-ministru. De asemenea, PLDM participă la crearea coaliţiei de guvernare şi după alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, Vlad Filat păstrîndu-şi funcţia de Premier.

În perioada 28 decembrie – 30 decembrie 2010, Vlad Filat a îndeplinit funcția de Președinte interimar al Republicii Moldova.

În perioada 30 mai 2013 până în 10 decembrie 2014, Iurie Leancă a îndeplinit funcția de premier al R. Moldova (în exercițiu până în februarie 2015).

La 23 aprilie 2013 a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui Nicolae Timofti. Inițial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier interimar. A fost propus de PLDM pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la 15 mai 2013 a fost desemnat prim-ministru. Pe 10 decembrie 2014 Guvernul Leancă și-a dat demisia, aceasta fiind de fapt o procedură tehnică, în conformitate cu articolul 103 din Constituția Republicii Moldova și articolul 6 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care îl obgligă să demizioneze odată cu validarea alegerilor noului parlament. Cabinetul Leancă a fost în exercițiu până în februarie 2015.

Pe 28 ianuarie 2015, Iurie Leancă a fost desemnat de Nicolae Timofti prem-ministru al viitorului guvern al Republicii Moldova, fiind însărcinat cu funcția de a forma un nou cabinet. La 12 februarie 2015, guvernul premierului desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al parlamentului Republicii Moldova, pentru învestirea guvernului votând doar 42 de deputați (membrii Alianței Politice pentru Moldova Europeană), în timp ce numărul minim de voturi necesare era de 51.

Drept consecință, la 26 februarie (2015), Iurie Leancă a anunțat că se retrage din Partidul Liberal Democrat din Moldova. Menționând că chiar dacă nu are banii necesari pentru a crea un partid nou, acesta a decis că în viitorul apropiat își va crea un proiect politic nou: ”Am luat decizia de a ma retrage din PLDM și a renunța la mandatul de deputat începând cu ziua de astăzi. În perioada următoare voi anunța cu cine mă pornesc în acest nou proiect și care va fi platforma partidului”.

Chiril Gaburici este un economist, om de afaceri și politician din Republica Moldova, care din 18 februarie 2015 îndeplinește funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, până astăzi, 12 iunie când și-a dat demisia

La 14 februarie 2015 președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat un decret prin care Chiril Gaburici a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Pe 18 februarie 2015 guvernul format sub conducerea sa, a primit votul de încredere al deputaților din parlament, decizia fiind susținută de 60 de parlamentari. Chiril Gaburici nu este membru de partid. El a ajuns premier fiind susținut de PLDM, PDM și PCRM. Conform acordului Alianței pentru o Moldovă Europeană funcția de prim-ministru i-a fost repartizată PLDM-ului.

Pe 4 iunie 2015 Chiril Gaburici a prezentat raportul de activitate a Guvernului pentru primele 100 de zile.

Peste două zile, în data de 6 iunie, Chiril Gaburici a cerut demisia întregii conduceri a Procuraturii Generale, a Băncii Naționale și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) printr-o scrisoare adresată către președintele țării, președintele parlamentului și către toții deputații, făcută publică pe facebook, amenințând că își va da demisia dacă în termen de 100 de zile cerința nu-i este satisfăcută. În motivația cererii se spune că „[...] Moldova este sugrumată de corupție, sistemul financiar al acesteia sângerează. Iar prețul este plătit de fiecare cetățean, mai puțin de către cei vinovați. În urma ședinței de ieri a Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, am realizat că întregul sistem financiar al Republicii Moldova este sub asediu și mai multe instituții financiare sunt în pericol. Guvernul este lipsit de pârghii, iar instituțiile abilitate ezită să soluționeze aceste probleme[...] Nu vreau să privesc pasiv cum grupuri de interese distrug țara. Eu nu negociez cu nimeni bunăstarea și viitorul copiilor noștri.”

sursa: timpul.md/tribuna.md

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 August 2019, ora: 15:50

Ilan Șor despre majorarea tarifelor la energie: aceasta este răsplata pentru încrederea acordată de cetățeni

Ilan Șor despre majorarea tarifelor la energie: aceasta este răsplata pentru încrederea acordată de cetățeni

Liderul Partidului Politic ȘOR, deputatul Ilan Șor, critică dur într-o intervenție pe rețelele de socializare majorarea tarifului la energia electrică, intrată de astăzi în vigoare și amintește că actuala guvernare promitea în campania electorală reducerea acestora....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 15:47

OPINIE / S-a ratat o ocazie unică de a se forma o Curte Constituțională profesionistă

OPINIE / S-a ratat o ocazie unică de a se forma o Curte Constituțională profesionistă

Lucrurile sunt foarte proaste. Doar naivii nu văd asta. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 14:52

Gorbunțov prins de presa rusă cum răspândește știri false despre Usatîi

Gorbunțov prins de presa rusă cum răspândește știri false despre Usatîi

În spatele atacurilor mediatice din ultimul timp la adresa liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi, stă „bancherul negru” Gherman Gorbunțov, au descoperit jurnaliștii ruși.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 14:24

Octavian Țîcu: Nu în zadar a fost arsă Declarația de Independență, mulți ar vrea ca acest document să dispară, pentru că stipulează foarte clar Unirea cu România

Octavian Țîcu: Nu în zadar a fost arsă Declarația de Independență, mulți ar vrea ca acest document să dispară, pentru că stipulează foarte clar Unirea cu România

Pactul Ribbentrop - Molotov este denunțat în Declarația de Independență a Republicii Moldova, iar aceasta stipulează necesitatea de reîntregire, susține istoricul și deputatul Octavian Țîcu, într-un interviu pentru Radio Chișinău:

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 13:58

FOTO fără COMENTARII / Monitorul Oficial al R. Moldova - Sărbătoarea națională LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ

FOTO fără COMENTARII / Monitorul Oficial al R. Moldova - Sărbătoarea națională LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ

În contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii). În...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 13:41

Descinderi la Aeroportul Internațional Chișinău. Angajații SPIA surprinși în timp ce intră in zona

Descinderi la Aeroportul Internațional Chișinău. Angajații SPIA surprinși în timp ce intră in zona Din editia print

Au loc descinderi in aceste momente la Aeroportul International Chisinau. Angajatii Serviciului protectie interna si anticoruptie au fost surprinsi in timp ce intrau in zona VIP, informează protv.md

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 13:22

John Bolton, consilierul lui TRUMP pentru securitate națională vine în R. Moldova pe 29 august / Maia Sandu și alți membri ai Guvernului merg în SUA săptămâna viitoare

John Bolton, consilierul lui TRUMP pentru securitate națională vine în R. Moldova pe 29 august / Maia Sandu și alți membri ai Guvernului merg în SUA săptămâna viitoare

Guvernării i se închidea ușa în față în marile capitale ale lumii: Washington, Bruxelles, Berlin și alte capitale importante, iar țara se afla într-o autoizolare oligarhică.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 13:16

Incident în tabăra de la Sulina: Tinerii din R. Moldova nu sunt lăsați să comemoreze ziua semnării Pactului Ribbentrop-Molotov

Incident în tabăra de la Sulina: Tinerii din R. Moldova nu sunt lăsați să comemoreze ziua semnării Pactului Ribbentrop-Molotov

Tinerii din Republica Moldova aflați la odihnă în tabăra de vară ,,ARC-2019”, desfășurată la Centrul de agrement din Sulina, județul Tulcea, nu sunt lăsați să coboare drapelul în bernă și să țină un moment de reculegere în contextul împlinirii a 80...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 12:17

Creşte numărul victimelor în urma exploziei nucleare din Rusia

Creşte numărul victimelor în urma exploziei nucleare din Rusia

Încă două persoane afectate de explozia unei rachete cu propulsie nucleară din Rusia au murit, anunţă surse medicale citate de presa locală.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 12:05

Apropiat al lui Iurie Luncaşu critică presa care răspândește zvonuri: Nu există nici un grad de rudenie între soţia lui Iurie şi Vlad Plahotniuc

Apropiat al lui Iurie Luncaşu critică presa care răspândește zvonuri: Nu există nici un grad de rudenie între soţia lui Iurie şi Vlad Plahotniuc

Igor Fraiman, care spune că este prieten apropiat al omolui de afaceri Iurie Luncaşu, susţine că nu există nici un grad de rudenie între soţia businessmanului şi fostul lider PDM Vlad Plahotniuc.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 11:32 de George Mârzencu

exclusiv URSS a jefuit Basarabia, cărând din ea zeci de mii de vagoane. Premiera unor documente din ARHIVĂ!

URSS a jefuit Basarabia, cărând din ea zeci de mii de vagoane. Premiera unor documente din ARHIVĂ! Foto: foto simbol

Propaganda sovietică a bârfit zeci de ani la rând, precum că, Administrația Românească, în retragere din Basarabia, de două ori, în 1940 și 1944, ar fi luat cu sine și multe bunuri de ale basarabenilor. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 11:00

FOTO / Dodon și Vlah nu dau DOI BANI pe Maia Sandu și au SFIDAT DESCHIS ziua de DOLIU decretată pe 23 august și NU au arborat drapelul în BERNĂ

FOTO / Dodon și Vlah nu dau DOI BANI pe Maia Sandu și au SFIDAT DESCHIS ziua de DOLIU decretată pe 23 august și NU au arborat drapelul în BERNĂ Foto: Dodon o ignoră deschis pe Maia Sandu

„Șefii” din UTAG au ignorat faptul că Guvernul Maiei Sandu a declarat ziua de 23 august zi de doliu național, Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Bașcanul Vlah, care este și membru al Guvernului, nu s-a conformat deciziei de a arbora...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 10:42

Argumente „beton” oferite de „juristul” socialist Țurcan care ar „confirma” că alegerea sa în funcția de Președinte al CC este corectă

Argumente „beton” oferite de „juristul” socialist Țurcan care ar „confirma” că alegerea sa în funcția de Președinte al CC este corectă

Președintele Curții Constituționale (CCM), Vladimir Țurcan, „nu vede oportun ca să-și dea demisia”, chiar dacă acest lucru i-a fost cerut de către mai mulți deputați, din motiv că „CCM s-a expus asupra legalității alegerii președintelui Înaltei Curți, precum...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 10:17

Ce avere are Serghei Cataranciuc - noul deputat din partea PPDA

Ce avere are Serghei Cataranciuc - noul deputat din partea PPDA

Serghei Cataranciuc este membru al biroului politic al PPDA.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 09:53

LIVE VIDEO / Evenimentul de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare / Drapelul de stat, arborat în bernă

LIVE VIDEO / Evenimentul de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare / Drapelul de stat, arborat în bernă

Ziua de 23 august a fost declarată de Guvern drept Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Astăzi este zi de doliu. Drapelul de stat va fi arborat în bernă. La ora 10:00, se va ţine un moment de reculegere, iar între 10:10 – 10:30...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 09:51

Piața oaselor umane de pe Instagram de care n-aveai habar

Piața oaselor umane de pe Instagram de care n-aveai habar

Oamenii vând și cumpără cam orice pe internet, iar fragmentele umane nu sunt nici ele o excepție, mai ales dacă te uiți la acest cont de Instagram.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 09:47

Liviu Dragnea – viața după gratii! Detalii incredibile și neștiute din închisoare

Liviu Dragnea – viața după gratii! Detalii incredibile și neștiute din închisoare

Liviu Dragnea s-a adaptat noului regim închis pe care l-a primit la condamnarea de 3 ani și 6 luni de închisoare și face tot posibilul să aibă un comportament exemplar. Cum se desfășoară cu adevărat viața după gratii a fostului politician și ce cum s-a adaptat acesta...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 09:42

Trei deputați noi în Parlament. Curtea a validat mandatele noilor parlamentari

Trei deputați noi în Parlament. Curtea a validat mandatele noilor parlamentari

Curtea Constituțională  a validat astăzi trei mandate noi de deputați în parlamentul Republicii Moldova. Este vorba despre deputata democrată, Ruxanda Glavan, deputatul din partea Blocului ACUM, Cataranciuc Serghei și Igor Himici de pe lista Partidului Șor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 09:33

Oleg Brega vrea să candideze din nou la alegerile parlamentare în circumscripția ce include suburbiile Codru, Durlești, Sîngera, Băcioi și Trușeni

Oleg Brega vrea să candideze din nou la alegerile parlamentare în circumscripția ce include suburbiile Codru, Durlești, Sîngera, Băcioi și Trușeni

Activistul civic Oleg Brega a anunțat că intenționează să candideze independent la alegerile parlamentare noi pentru circumscripția nr. 33 - include suburbiile Codru, Durlești, Sîngera, Băcioi și Trușeni din municipiul Chișinău. Această circumscripție a devenit vacantă după...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 08:58

Ex-secretar de Stat al Apărării: Vizita la Chișinău și discuția lui Șoigu cu Voicu ar putea fi calificate ca TRĂDARE de Patrie

Ex-secretar de Stat al Apărării: Vizita la Chișinău și discuția lui Șoigu cu Voicu ar putea fi calificate ca TRĂDARE de Patrie

Fostul Secretar de Stat al Ministerului Apărării, pe domeniul Politici Publice, Dumitru Minzarari, susține că întâlnirea ministrului Apărării, Pavel Voicu cu omologul său rus Serghei Şoigu, „este contrar politicii externe determinate de Guvern, iar conform Constituției,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 08:56

Vitalie Ciobanu: Azi justiția trece sub controlul socialiștilor, bucată cu bucată. Diferența dintre ei și PD e că PSRM imprimă avidității sale de putere și o amprentă străină, rusească

Vitalie Ciobanu: Azi justiția trece sub controlul socialiștilor, bucată cu bucată. Diferența dintre ei și PD e că PSRM imprimă avidității sale de putere și o amprentă străină, rusească

Mai poate fi oprită ascensiunea lui Dodon și a socialiștilor? – se întreabă Vitalie Ciobanu într-un editorial pe cotidianul.md. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 08:47

Experiment șocant al Rusiei: un reactor nuclear plutitor în Oceanul Arctic. Un nou Cernobîl?

Experiment șocant al Rusiei: un reactor nuclear plutitor în Oceanul Arctic. Un nou Cernobîl?

Rusia lansează vineri la apă, în premieră mondială, un reactor nuclear plutitor! Reactorul va pleca din portul Murmansk și va călători pe apele Oceanului Arctic 5000 de km, până în Nord-estul Siberiei, a anunțat Agenția Nucleară de stat Rosatom, citată de AFP,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 August 2019, ora: 08:07

ATENȚIE /// De astăzi, consumatorii VOR PLĂTI MAI MULT pentru energia electrică

ATENȚIE /// De astăzi, consumatorii VOR PLĂTI MAI MULT pentru energia electrică

Decizia cu privire la majorarea tarifelor la energia electrică pentru consumatorii casnici va intra în vigoare de vineri, 23 august, când va fi publicată în Monitorul Oficial.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)