Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente

Atitudini 17 Februarie 2014, ora 08:00    Din editia print

Marime Font

Presa de limbă română, la următorul nivel

Recent, la Chişinău a avut loc Forumul „Presa românească din afara graniţelor – element de consolidare şi promovare identitară”.

 
 
 

Evenimentul a fost organizat de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi a reunit jurnalişti, bloggeri şi oameni din cele mai importante instituţii de presă de limbă română din Republica Moldova şi Ucraina. Mai multe detalii despre eveniment pot fi regăsite pe pagina oficială a DPRRP, www.dprp.gov.ro.

Dar nu despre evenimentul în sine mi-am propus să vorbesc, ci despre anumite idei care indică asupra unor schimbări majore produse în discursul jurnaliştilor. Fiind un proces treptat, cei mai mulţi dintre noi riscăm să nu observăm aceste schimbări, dar asta nu le opreşte să se manifeste.
Numărându-mă, încă din studenţie, printre participanţii activi la acţiunile publice legate de mass-media şi societatea civilă, observasem de-a lungul anilor că orice discuţie dintre reprezentanţii presei şi cei ai statului presupunea o parte care cere, iar alta care niciodată nu dă destul. Sigur, formularea este simplificată până la brutal, dar uneori aşa este mai bine. Evident, toată lumea spera că va veni într-o bună zi momentul, când presa românofonă din republică va putea funcţiona independent, iar publicul, beneficiarul final, va fi cel care va asigura resursele principale pentru ca aceasta să se întâmple. Că se întâmplă datorită publicităţii, abonamentelor plătite, sau în virtutea altor mecanisme, contează mai puţin. Ceea ce este cu adevărat, important, este că în sfârşit, putem vorbi despre o presă de limba română care funcţionează în primul rând pentru că există cerere, respectiv necesitate. Suntem martori ai transformării mediului de presă într-un spaţiu comercial, sau într-o piaţă media.



E greu de spus dacă e bine sau rău, pentru că ţine mai curând de valorile fiecărui individ în parte. Ceea ce putem afirma, însă, este că ne modernizăm, iar presa din Republica Moldova are din ce în ce mai puţină nevoie de susţinerea statului. Mai mult, experienţa oamenilor de presă de la noi, le permite să-şi seteze propriile agende şi priorităţi, în funcţie de interesele populaţiei majoritare. Atât.

O altă schimbare importantă, derivată din discursurile celor prezenţi la eveniment, ţine de raportarea jurnaliştilor şi patronilor din presa de limba română, faţă de omologii lor care operează în spaţiul rusofon. Aceştia vorbesc despre problemele curente caracteristice tuturor mediilor din statele civilizate. Independenţa editorială faţă de actorii politici, superficialitatea conţinutului, sau setarea unor agende de interes public false, au devenit de ceva vreme marile teme ale mass-mediei noastre.

Chiar dacă sursele media ruseşti de orice fel se menţin în topul preferinţelor moldovenilor, dezvoltarea presei româneşti de după primăvara lui 2009 a atins în acest moment un nou nivel. Oamenii de presă nu se mai simt copleşiţi de ofensiva rusească. Instituţiile de presă ale acestora au învăţat să stea pe propriile picioare, lucru văzut şi în cifrele rapoartelor de audienţă. Există în acest moment un public românofon, care şi-a format aşteptări, şi-a elaborat standarde şi şi-au format anumite exigenţe. Iar toate acestea arată că presa de limba română de la noi a trecut la următorul nivel.

Un articol de: Tudor Cojocariu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md