Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 08:51
Abonamente

Editorial 9 Octombrie 2017, ora 11:10    Din editia print

Marime Font

Președintele conduce un partid extremist

Se vorbește mult despre polarizarea societății din R. Moldova, fără a se spune explicit care sunt subiectele care o divizează.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Spectrul politic „tradițional” este împărțit între stânga (formată din adepții pro-ruși) și dreapta (din susținătorii pro-UE). Putem ușor constata: partidele își aleg doctrina în funcție de poziționarea lor față de problema rusească (ocuparea teritoriului R. Moldova de armata F. Ruse, ocupația sovietică, divizarea în două a Moldovei lui Ștefan cel Mare, tentativa de deznaționalizare, etnocidul lingvistic etc.) și atitudinea față de România (acordul de asociere cu UE, limba română, istoria română, NATO etc.). Dacă un politician este gata să treacă cu vederea armata rusă din Transnistria și este deranjat de limba română - presa și societatea îl face „de stânga”, dacă cere ca limba română să fie studiată în școli și vorbește despre crimele sovietice - este automat numit „de dreapta”. S-a mers până la absurd, dacă o anumită grupare cere democrație este numită de dreapta și dacă militează pentru un regim autoritar este numit de stânga.

Paradoxul

În Europa și în statele dezvoltate, subiectele doctrinelor politice care divizează societatea în stânga și în dreapta sunt cu totul altele. Un partid precum PSRM care militează pentru drepturile Bisericii (Ortodoxe) și pentru un „naționalism” autohton - ar fi catalogate, în orice stat civilizat, ca partide de dreapta sau chiar extremiste. O dovadă în plus, este concertul din 24 august, dedicat începutului ocupației bolșevice (care a închis biserici și a persecutat preoții), unde va participa și un cor de preoți (evident din Biserica lui Cantarean care se supune Moscovei)!
Un alt subiect delicat, care a stârnit multe discuții aprinse în RM, a fost legea antidiscriminare. Tradițional, partidele de extremă dreaptă sunt cele care militează agresiv împotriva acestor tipuri de legi, iar în R. Moldova rolul de extremă dreapta l-a ocupat PSRM, dar și grupările tradițional proruse (PCRM, PN).

Sărăcia

Sărăcia și problema țărănească este o temă veritabilă, care ne arată cum se poziționează un partid pe spectrul doctrinelor. R. Moldova nu are deocamdată o grupare adevărată de stânga. Unica entitate care pare apropiată de stânga este Partidul DA, atitudinea lor vehementă împotriva bogaților de la putere arată că ei cred în existența a două clase care sunt în conflict - a săracilor (din PMAN) și a îmbogățiților (de la putere).
Dacă atitudinea față de problema sărăciei este un filtru, evident că PLDM, PDM, PCRM, PSRM, PN și chiar PL sunt partide de extremă dreapta. Liderii lor s-au îmbogățit atât de mult de pe seama legăturilor cu statul, încât problema sărăciei este pentru ei o temă abstractă, ei fiind preocupați exclusiv de afacerile cu statul și n-au nicio treabă cu doctrinele politice.

Dacă ignorăm divizarea falsă a doctrinelor (nu a societății), în funcție de atitudinea față de armata rusească și limba română, avem o serie de partide de extremă dreaptă și care sunt dezinteresate în problemele sociale și se preocupă exclusiv de interesele de business ale marilor afaceriști. În același timp, forțele, care par a fi de stânga și par a fi preocupate de problemele sociale, nu sunt interesate să schimbe nimic în mentalitatea veche a cetățenilor care votează. Planul lor este, că prin „dezamăgirea” votantului tradițional de „dreapta” (adică proeuropean), să capteze voturile lor.



E timpul ca lucrurile să fie repuse la locul lor. R. Moldova are nevoie, în primul rând, ca puterea să ajungă la un veritabil partid de stânga (adică problema socială a sărăciei să fie prioritară) cu viziuni proeuropene. Doar un asemenea pol ar putea împinge extremiștii de dreapta (socialiști, comuniști, proruși) acolo unde le este locul.

Partid proromânesc de stânga?

Deocamdată, toate partidele proromânești, prin forța logicii primitive de pe Bâc au fost împinse „automat” spre dreapta. De ce nu poate exista un partid prounionist, proromânesc de stânga? Evident că, deși „nișa” de stânga pare a fi liberă la o analiză formală, realitatea din teren arată că electoratul proromânesc este probabil la fel de conservator și tradiționalist ca și cel prorusesc și ar primi cu scepticism un partid roșu, proromânsc care să nu pomenească de NATO și Unire, dar să insiste pe dreptate socială, pe echitate, pe protecția și susținerea celor defavorizați. Cu certitudine că anume impunerea pe arena publică a problemelor sociale grave, cu care se confruntă acesta, ar putea permite unei grupări proromânești să smulgă voturi și din „centru-dreapta”.

Mai există partide doar proeuropene?

Odată cu protestele comune organizate de Maia Sandu, Năstase, Usatîi și Dodon, dar și de celebra deja „batistă pe țambalul geopolitic” - consider că nu mai putem vorbi de partide proeuropene în antiteză cu cele prorusești. Sigur, că partidul lui Dodon rămâne profund prorusesc, românofob și evident antieuropean, dar adversarii săi și-au pierdut „ideologia” sau poate că nici că ar fi avut-o vreodată. Liderii lor sunt convinși că prin mesaje violente anti-Plahotniuc vor reuși să câștige voturi multe. S-ar putea să strângă suficiente voturi încât să ajungă în Parlament. Dar oare va fi asta de ajuns pentru rămânerea RM pe un curs ireversibil spre integrare europeană?

Provocarea

R. Moldova stagnează de prea mult timp și are nevoie urgentă de modernizare. Această modernizare este imposibilă fără a aranja la locul lor doctrinele, pe care le aleg oamenii. Atâta timp cât vom vota partide pretinse de stânga (în realitate, partide proruse, românofobe, tradiționaliste de extremă dreapta) este greu de imaginat o revoluție socială în RM. În același timp, este și mai puțin probabil, o modernizare din partea unor partide pretinse de dreapta (în realitate, partide fără doctrine veritabile, dar cu viziuni pretinse proeuropene).

Problema majoră a oricărui partid (nou sau vechi), care dorește să schimbe radical RMoldova, este să obțină voturile cetățenilor (tradiționaliști și paternaliști), având, în același timp, o agendă de modernizare. Cine va reuși să câștige electoratul, să-i spunem „învechit”, cu o agendă radicală de modernizare, nu de polarizare, acuzare și minciună, va intra în istoria acestui pământ, altfel decât fanariot, lipitoare sau „Papură-vodă”.

Un articol de: Silviu Tănase Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:45

Omul pentru om e lup

Omul pentru om e lup Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:38

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md