Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 22 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 9 Octombrie 2017, ora 11:10    Din editia print

Marime Font

Președintele conduce un partid extremist

Se vorbește mult despre polarizarea societății din R. Moldova, fără a se spune explicit care sunt subiectele care o divizează.

 
 
 

Spectrul politic „tradițional” este împărțit între stânga (formată din adepții pro-ruși) și dreapta (din susținătorii pro-UE). Putem ușor constata: partidele își aleg doctrina în funcție de poziționarea lor față de problema rusească (ocuparea teritoriului R. Moldova de armata F. Ruse, ocupația sovietică, divizarea în două a Moldovei lui Ștefan cel Mare, tentativa de deznaționalizare, etnocidul lingvistic etc.) și atitudinea față de România (acordul de asociere cu UE, limba română, istoria română, NATO etc.). Dacă un politician este gata să treacă cu vederea armata rusă din Transnistria și este deranjat de limba română - presa și societatea îl face „de stânga”, dacă cere ca limba română să fie studiată în școli și vorbește despre crimele sovietice - este automat numit „de dreapta”. S-a mers până la absurd, dacă o anumită grupare cere democrație este numită de dreapta și dacă militează pentru un regim autoritar este numit de stânga.

Paradoxul

În Europa și în statele dezvoltate, subiectele doctrinelor politice care divizează societatea în stânga și în dreapta sunt cu totul altele. Un partid precum PSRM care militează pentru drepturile Bisericii (Ortodoxe) și pentru un „naționalism” autohton - ar fi catalogate, în orice stat civilizat, ca partide de dreapta sau chiar extremiste. O dovadă în plus, este concertul din 24 august, dedicat începutului ocupației bolșevice (care a închis biserici și a persecutat preoții), unde va participa și un cor de preoți (evident din Biserica lui Cantarean care se supune Moscovei)!
Un alt subiect delicat, care a stârnit multe discuții aprinse în RM, a fost legea antidiscriminare. Tradițional, partidele de extremă dreaptă sunt cele care militează agresiv împotriva acestor tipuri de legi, iar în R. Moldova rolul de extremă dreapta l-a ocupat PSRM, dar și grupările tradițional proruse (PCRM, PN).

Sărăcia

Sărăcia și problema țărănească este o temă veritabilă, care ne arată cum se poziționează un partid pe spectrul doctrinelor. R. Moldova nu are deocamdată o grupare adevărată de stânga. Unica entitate care pare apropiată de stânga este Partidul DA, atitudinea lor vehementă împotriva bogaților de la putere arată că ei cred în existența a două clase care sunt în conflict - a săracilor (din PMAN) și a îmbogățiților (de la putere).
Dacă atitudinea față de problema sărăciei este un filtru, evident că PLDM, PDM, PCRM, PSRM, PN și chiar PL sunt partide de extremă dreapta. Liderii lor s-au îmbogățit atât de mult de pe seama legăturilor cu statul, încât problema sărăciei este pentru ei o temă abstractă, ei fiind preocupați exclusiv de afacerile cu statul și n-au nicio treabă cu doctrinele politice.

Dacă ignorăm divizarea falsă a doctrinelor (nu a societății), în funcție de atitudinea față de armata rusească și limba română, avem o serie de partide de extremă dreaptă și care sunt dezinteresate în problemele sociale și se preocupă exclusiv de interesele de business ale marilor afaceriști. În același timp, forțele, care par a fi de stânga și par a fi preocupate de problemele sociale, nu sunt interesate să schimbe nimic în mentalitatea veche a cetățenilor care votează. Planul lor este, că prin „dezamăgirea” votantului tradițional de „dreapta” (adică proeuropean), să capteze voturile lor.



E timpul ca lucrurile să fie repuse la locul lor. R. Moldova are nevoie, în primul rând, ca puterea să ajungă la un veritabil partid de stânga (adică problema socială a sărăciei să fie prioritară) cu viziuni proeuropene. Doar un asemenea pol ar putea împinge extremiștii de dreapta (socialiști, comuniști, proruși) acolo unde le este locul.

Partid proromânesc de stânga?

Deocamdată, toate partidele proromânești, prin forța logicii primitive de pe Bâc au fost împinse „automat” spre dreapta. De ce nu poate exista un partid prounionist, proromânesc de stânga? Evident că, deși „nișa” de stânga pare a fi liberă la o analiză formală, realitatea din teren arată că electoratul proromânesc este probabil la fel de conservator și tradiționalist ca și cel prorusesc și ar primi cu scepticism un partid roșu, proromânsc care să nu pomenească de NATO și Unire, dar să insiste pe dreptate socială, pe echitate, pe protecția și susținerea celor defavorizați. Cu certitudine că anume impunerea pe arena publică a problemelor sociale grave, cu care se confruntă acesta, ar putea permite unei grupări proromânești să smulgă voturi și din „centru-dreapta”.

Mai există partide doar proeuropene?

Odată cu protestele comune organizate de Maia Sandu, Năstase, Usatîi și Dodon, dar și de celebra deja „batistă pe țambalul geopolitic” - consider că nu mai putem vorbi de partide proeuropene în antiteză cu cele prorusești. Sigur, că partidul lui Dodon rămâne profund prorusesc, românofob și evident antieuropean, dar adversarii săi și-au pierdut „ideologia” sau poate că nici că ar fi avut-o vreodată. Liderii lor sunt convinși că prin mesaje violente anti-Plahotniuc vor reuși să câștige voturi multe. S-ar putea să strângă suficiente voturi încât să ajungă în Parlament. Dar oare va fi asta de ajuns pentru rămânerea RM pe un curs ireversibil spre integrare europeană?

Provocarea

R. Moldova stagnează de prea mult timp și are nevoie urgentă de modernizare. Această modernizare este imposibilă fără a aranja la locul lor doctrinele, pe care le aleg oamenii. Atâta timp cât vom vota partide pretinse de stânga (în realitate, partide proruse, românofobe, tradiționaliste de extremă dreapta) este greu de imaginat o revoluție socială în RM. În același timp, este și mai puțin probabil, o modernizare din partea unor partide pretinse de dreapta (în realitate, partide fără doctrine veritabile, dar cu viziuni pretinse proeuropene).

Problema majoră a oricărui partid (nou sau vechi), care dorește să schimbe radical RMoldova, este să obțină voturile cetățenilor (tradiționaliști și paternaliști), având, în același timp, o agendă de modernizare. Cine va reuși să câștige electoratul, să-i spunem „învechit”, cu o agendă radicală de modernizare, nu de polarizare, acuzare și minciună, va intra în istoria acestui pământ, altfel decât fanariot, lipitoare sau „Papură-vodă”.

Un articol de: Silviu Tănase Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul