Economie

Preţul petrolului se va prăbuşi violent din nou

Declinul cu 51% al preţului ţiţeiului Brent din iunie anul trecut până în ianuarie s-a tradus pentru unele state europene prin energie mai ieftină, putere de cumpărare mai mare pentru populaţie şi în cele din urmă creştere economică.

Analistul Art Berman de la Oilprice.com crede că este mai probabil ca preţul Brentului, petrol extras din Marea Nordului şi de referinţă pentru piaţa europeană, să se ducă înapoi spre 50 de dolari barilul decât să urce spre 70 de dolari barilul, aceasta deoarece revenirea recentă a avut ca motor doar sentimentul investitorilor, şi nu mecanismele normale ale pieţei, încă aprovizionată în exces. Evoluţia cererii şi ofertei sugerează că preţurile petrolului îşi vor continua căderea şi s-ar putea prăbuşi dur, cel puţin pe termen scurt.

Principalul motiv al scăderii cotaţiilor este surplusul de producţie din partea tuturor marilor producători, SUA, Rusia şi mai ales statele OPEC. Încăpăţânarea membrilor OPEC de a ţine producţia sus şi chiar de a o majora în pofida preţurilor mici a stârnit speculaţii că pe pieţele lumii se duce un război al preţurilor prin care americanii şi saudiţii încearcă să destabilizeze economia rusească, dependentă de veniturile din petrol şi gaze naturale, ori prin care saudiţii atacă firmele producătoare de petrol din şist din SUA şi fondurile şi băncile care au investit în proiectele lor.

Acum, surplusul de pe piaţă este la cel mai ridicat nivel de când a început prăbuşirea preţurilor. Cu alte cuvinte, cauza colapsului cotaţilor s-a agravat.

Cele mai recente date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) arată că surplusul de producţie din primul trimestru al acestui an este la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi mult mai mare decât în cele patru trimestre anterioare.

Analiştii nu pot decât spera că reducerea numărului de puţuri de foraj din SUA va avea ca rezultat scăderea producţiei. SUA nu este decât unul dintre producătorii de petrol ai lumii, iar ceilalţi continuă să-şi majoreze producţia. Supraproducţia va persista atât timp cât livrările cresc mai rapid decât cererea.

Goldman Sachs

Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci americane de investiţii, şi-a redus estimările privind preţul petrolului şi a înrăutăţit perspective asupra sectorului de profil. De asemenea, banca a recomandat vânzarea acţiunilor companiilor petroliere BP, din Marea Britanie, şi Statoil, din Norvegia, din cauza riscurilor financiare.

Analiştii Goldman şi-au redus estimarea de preţ pentru Brent la 60-65 de dolari barilul pentru perioada 2016-2019 şi la 55 de dolari barilul pentru 2020. Brentul se tranzacţiona marţi cu 65,7 dolari pe baril, în scădere cu aproape 1%. În iunie 2014 cotaţiile au stabilit un maxim istoric de aproape 115 dolari barilul.

Exporturile de petrol ale Arabiei Saudite (cel mai mare exportator la nivel mondial) au atins în martie maximul ultimului deceniu în condiţiile în care regatul şi-a majorat producţia la niveluri record, notează Reuters.

“Piaţa petrolului este în general supraaprovizionată,.cu exporturi ridicate ale saudiţilor, iar OPEC nu-şi va diminua probabil producţia”, spune Tamas Varga, analist la PVM Oil Associates.

Viaţa se schimbă în Arabia Saudită

Arabia Suadită, o ţară în care peste 90% din veniturile guvernului provin din ţiţei, nu pare deranjată de prăbuşirea preţurilor petrolului. În capitala Riad sunt decopertate şoselele pentru construirea unui nou sistem de metrou. Cu zgârie-norii lui din sticlă, cu universităţile noi, hotelurile de cinci stele şi cu avanposturile lanţurilor de magazine de lux occidentale, Riad se transformă într-un simbol strălucitor al avuţiei din petrol a Arabiei Saudite.

Oficialii saudiţi insistă că regatul este protejat bine de şocurile petroliere, scrie The Gulf News. Însă Arabia Saudită îşi consumă rapid din uriaşele reserve valutare, care au atins maximul de 800 miliarde dolari la mijlocul anului 2014. Rezervele s-au redus cu 36 de miliarde de dolari doar în martie şi aprilie. Economiştii estimează că dacă nu se schimbă ceva în bine, amortizorul financiar se poate diminua la 500 de miliarde de dolari în doi ani.

Arabia Saudită este mult mai vulnerabilă la preţuri mici ale petrolului decât alţi producători, care au economii mai diversificate. Punctul de break-even, adică preţul petrolului la care bugetul este în echilibru, creşte rapid. Dacă în 2012 indicatorul era de 68 de dolari barilul, în acest an el este de 95-106 dolari barilul. Cum ţiţeiul se tranzacţionează cu mult sub acest nivel, efectul petrolului ieftin asupra bugetului Riadului este îngrijorător.

“Generozitatea” statului a crescut subit când Salman Bin Abdul Aziz, noul rege, a venit la putere în ianuarie şi a anunţat plata unor bonusuri pentru oficiali şi apoi pentru militari. O treime din locurile de muncă din Arabia Saudită sunt în sectorul public.

Campania militară împotriva rebelilor Al Houthi din Yemen creşte greutatea poverii fiscale care apasă pe Riad. Rezultatul este că bugetul pe 2015 presupune un deficit de 40 de miliarde de dolari. Acesta s-ar putea adânci şi mai mult dacă preţurile petrolului rămân mici.

“Oamenii poate că nu simt prăbuşirea preţurilor petrolului, dar pun întrebări despre ceea ce se întâmplă cu bugetul ţării”, spune Aldo Flores-Quiroga, secretar general al Forumului Internaţional pentru Energie din Riad.

Prăbuşirea preţului ţiţeiului încă nu a afectat planurile ambiţioase de cheltuieli ale Riadului. Ebrahim Al Assaf, ministrul saudit al finanţelor, a recunoscut că ieftinirea petrolului reprezintă “o provocare pentru ţările exportatoare” şi că guvernul va trebui să “raţionalizeze” cheltuielile. Însă el a insistat că poziţia financiară a ţării sale este “foarte puternică” şi că guvernul va continua cele aproape 2.600 de proiecte, evaluate la 50 de miliarde de dolari, la care s-a angajat anul trecut.

Semne de încetinire au început deja să apară în unele sectoare. Companii care sunt dependente de contractele cu guvernul prognozează venituri mai mici pentru anul acesta, în timp ce sectorul petrolier deja simte impactul ieftinirii petrolului. “Aramco, companie de stat, şi alte agenţii guvernamentale nu mai dau undă verde tuturor proiectelor”, spune un diplomat occidental. Unele vor fi reduse sau puse în aşteptate pe perioadă nedefinită. Printre acestea sunt proiecte de foraj la mare adâncime în Marea Roşie. Între timp, zeci de contractori străini angajaţi de Aramco pentru construirea de stadioane sportive încă mai aşteaptă ca proiectele lor să primească undă verde de la guvern.

sursa: zf.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *