Astăzi 17 Ianuarie 2021, Duminică - Ultima actualizare la ora 15:47
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 16 Ianuarie 2021, ora 01:00    Din editia print

Primii traducători basarabeni din Eminescu

Marime Font

În fiecare an, la mijloc de ianuarie, vorbim mult, spumos şi superficial despre Eminescu. E o tradiţie care sperăm că odată cu scurgerea timpului va deveni şi una profund naţională.

Eminescu trebuie cunoscut în toată splendoarea lui şi mai ales trebuie apreciată preocuparea lui față de Basarabia. Şi în acest context, vreau să afirm că basarabenii s-au preocupat serios de propagarea operei lui poetice chiar începând cu anii `20 ai secolului XX.

Un detaliu curios. Politicianul şi poetul Pan Halippa a fost cercetătorul care a descoperit numele lui Eminescu în registrul pacienţilor Sanatoriului doctorului Iachimovici din Odesa.


Un studiu relevant a publicat în revista Viaţa Basarabiei (nr. 6-12, 1939) juristul şi publicistul R. Marent, intitulându-l Mihai Eminescu şi Basarabia, din care am spicuit un fragment:

„În Basarabia, unde mai există minoritari cari nu ştiu atât de perfect limba românească, Eminescu a fost tradus în ruseşte aproape complet.
Primul traducător pe care l-am găsit este D-l Cheorghe Avachian, care a tradus, în anul 1920, poezia „Glossă”. Al doilea traducător este poetul Iorgu Tudor (El trebuie considerat primul, căci publicase deja Rumânskaia muza (Muza românească, tradu¬ceri din poezia română, 1916) - Iu. C.). Domnia sa a tipărit în revista „Poetul”, care a apărut la Chişinău, cunoscuta poezie „La steaua…” (Anul 1921, nr. 45, aprilie-mai, Chişinău).

În anul 1926, doamna Alla Razu a scos, tot la Chişinău, un volum de versuri ruseşti, intitulat: „Stihi” (Versuri). În acest volum a publicat traducerea poeziei „Mortua est!”.

În 1928,Vasile Laşcu, poet şi dânsul, trecut în lumea cea de veci, a scos un volum: „Antologia poeziei româneşti”, unde a adunat o serie de poezii ale tuturor scriitorilor români, traducându-le cât se poate de bine. Printre poezii găsim şi câteva ale lui Eminescu (V. L. Laşcov: Antologia poeziei româneşti, cu o prefaţă de Şt. N. Ciobanu. Chişinău, 1928). Volumul se deschide chiar cu Eminescu, şi anume: „O, rămâi…”, „Şi dacă…”, „Sonet”, „Din noaptea…”. Volumul a fost bine primit de către toţi cunoscătorii limbii literare ruseşti şi a celei româneşti, având şi o prefaţă din partea domnului Ştefan Ciobanu.

Al cincilea traducător este domnul Alexandru Zisman, din Chişinău. Domnia sa a tradus poeziile: a) „O, mamă…”, b) „Sunt ani la mijloc… ”, c) „Când însuşi glasul”, d) „Kamadeva”, e) „Din noaptea…”, f) „De-or trece anii…”, g) „Venere şi Madona”, h) „S-a stins viaţa… ” şi i) „Peste vârfuri”. Unele din aceste traduceri au fost tipărite, în anii din urmă, în ziarele „Bessarabskoe slovo” (Cuvântul Basarabiei) şi „Molva” (Zvonul).

Al şaselea traducător este domnul doctor B. Oxinoit, din Chişinău. Domnia sa are marele merit că a tradus aproape întregul volum de poezii, având drept criteriu ediţia Titu Maiorescu. Până în prezent, a tradus următoarele poezii: „Lacul”, „Înger şi Demon”, „Epigonii”, „Luceafărul”, „Strigoii”, „Somnoroase păsărele”, „Singurătate”, „Melancolie”, „Împărat şi proletar”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Departe sunt de tine”, „Odă”, „Mai am un singur dor”, „Crăiasa din poveşti”, „Cu mâne zilele-ţi adaogi…”, „De ce nu-mi vii”, „S-a dus amorul…”, „La steaua”, „Glossă” şi „Criticilor mei”. De vreo cincisprezece ani îl aprofundează pe Eminescu, învăţând, special, limba română, ca să-l citească în original, întrucât în altă traducere: germană, franceză sau engleză, poezia lui Eminescu pierde din farmecul ei suav. Domnia sa speră că va găsi la Paris un editor care să tipărească volumul complet al poeziilor, astfel ca lumea slavă de pretutindenea să cunoască opera celui mai mare poet pe care neamul românesc l-a dat, până în prezent, omenirii.

Al şaptelea traducător este domnul V. Catranov, fost profesor, care, de asemenea, a învăţat, special, româneşte, ca să poată, transpune, în mod cât se poate de exact, poeziile lui Eminescu.

În limba franceză, o poetă basarabeană Olga Cruşevan Florescu a tradus, de asemenea, unele poezii, pe care le-a publicat în reviste literare”.
Numele acestor traducători nu spun nimic cititorului contemporan şi de aceea am găsit de cuviinţă să deschid nişte paranteze biografice, care elucidează pasiunea traducătorilor pentru opera eminesciană.

Cheorghe Avachian este un armean de la Cetatea-Albă despre care nu se ştiu prea multe detalii biografice.

Om politic, jurnalist, poet, prozator, traducător Iorgu Tudor (1885, s. Stâncăuţi, jud. Bălţi - 1974, Bucureşti) a fost şi deputat în Sfatul Ţării, iar la 27 martie 1918 a votat Unirea.

A redactat publicaţiile: Făclia Ţării (1912), Soldatul moldovan (1917), Moldova de la Nistru (1920-1923), Poetul, Pagini basarabene (1931), Cuvânt moldovenesc, Pe drumuri noi (1924-1928), Svonul (supli¬ment la ziarul rus Molva) (1931), Itinerar, Basarabia vânătorească (1941-1943) ş.a.

Opera lui originală este una voluminoasă: Haiducul (poem epic, 1904); Nopţi ale iubirii (poezii, 1905); Urme sfinte (poezii biblice 1940 – ?); Pe frontul Manciuriei (ro¬man, 1940, publicat în revista Itinerar); Bezne (poezii, 1940); Nervi şi flăcări (poezii, 1940); Un revelion în pădure (povestire, 1943); Mişcarea culturală, socia¬lă în Basarabia după Unire, 1918-1944 (manuscris) ş.a.

Iar pentru merite deosebite a primit ordinele Steaua României în grad de Ofiţer; Coroana Româ¬niei în grad de Ofiţer, medaliile Regele Ferdinand I, Răsplata Muncii ş.a.

Un nume rămas în epocă este cel al Allei Razu (22.IX.1882, Butov, reg. Tula, Rusia - ?), publicistă şi poetă basarabeană de limbă rusă.
S-a născut în familia nobilului Leonid D. Detîşev.

Căsătorită la Chişinău cu un descendent al familiei de nobili Razu.

Vasile Laşcu (Laşcov) (1.I.1861, Chișinău - 1.VII.1932, Chișinău) era fiul preotului Luca Laşkov, care avea o casă pe str. Şciusev (Leovei). A făcut studii la Şcoala Duhovnicească din Chişinău, apoi la Seminarul Teologic. A fost ales deputat în Sfatul Țării din partea Uniunii Ziariștilor din Basarabia, unde era preşedinte. A votat Unirea. La alegerile pentru Parlamentul României întregite (20.XI.1919) devine senator, avansând până la postul de vicepreședinte al Senatului.

Debutează cu piesa în versuri Naufragiu în chei (Chișinău, 1878). În 1888, la Odesa, editează placheta Versuri. În revista Biblioteca teatrală (Moscova) publică rând pe rând piesele: Foaia agronomică (1893), Struldbrugii (1894), Lebăda neagră (1895), Teoria (1896), Maimuțe literare (1897), Cu ocazia unei întâmplări întâmplătoare (1898).

În 1930 a tipărit ediţia a treia a volumului Simvolî i voploşcenia. A fost ca un preludiu editorial înainte de dispariţia lui fizică.

Despre Alexandru Zisman nu se cunosc detalii, pe când despre Boris Oxinoit (31.03.1887, Chişinău - 1964, Pskov) dispunem din abundenţă. Acest traducător, ajuns azi anonim, a fost medic psihiatru. Studiile medii la Liceul Real din Chişinău, iar superioare medicale – în Elveţia, la Lausanne. A frecventat cursurile de medicină la Universitatea Sorbona din Paris.

Paralel cu medicina, s-a produs apropierea de literatură devenind tălmaci literar, oferind cititorului de limbă rusă scrieri de M. Eminescu (ziarul Bessarabskoe slovo a publicat poemul Luceafărul), C. Pavelescu, T. Arghezi. Din germană, a tradus lucrări de Heinrich Heine.

La 22 iunie 1941, primeşte ordin de evacuare cu destinaţia Krasnodar. În drum, un caucazian foarte „servil” i-a furat valiza cu manuscrise. Norocul i-a surâs în momentul când, la „talcioc”, în Fergana a găsit un volum cu versurile lui Eminescu. După o muncă de cinci ani de zile, a reuşit să restabilească, aproape în întregime, manuscrisele pierdute.

A scris oficialităţilor rugând să i se tipărească scrierile. I s-a răspuns că traduceri din Eminescu au fost făcute până în prezent suficient de multe, şi de altele nu mai este nevoie.

Decepţionat, a aruncat toate manuscrisele pe foc şi, în felul acesta, a murit a doua oară moştenirea literară şi speranţa unui autor de a-şi vedea opera publicată.

Vladimir Katranov (18.01.1876, Petersburg -1961, Bucureşti) a fost profesor de limbi clasice la Orhei şi Chişinău. Licenţiat a universităţii din Odesa, a debutat în literatură în 1899 cu articole publicistice tipărite în „Foiţa Odesei”. A colaborat la publicaţiile periodice: „Basarabia”, „Cuvântul nou”, „Cuvântul Basarabiei”, „Molva”, „Poşta Basarabiei”, ş.a. Dincolo de opera literară originală: „Despre drama malorusă”, „Gogol şi povestirile sale ucrainene”, „Însemnări din literatura universală”, „Crestomaţie literară”, „Din viaţa sufletului şi a naturii”, a tradus din poezia românească, din poezia biblică şi poezia universală tălmăcind din opera poeţilor aparţinând la treizeci de naţiuni.

Poetă, publicistă, traducătoare Olga Cruşevan (5.VI.1896, s. Plosca, jud. Orhei - 1974, Bucureşti) a fost una dintre figurile luminoase ale culturii interbelice.

Rudă directă cu cunoscutul scriitor şi publicist Pavel Cruşevan. Un alt ram al arborelui genealogic era legat cu familia Lazo. Studii: Gimnaziul Mariinsk din Odesa, Facultatea de Litere a Universităţii din Odesa, doctoratul la Lausanne şi Bucureşti. Tema de studiu: Clasele sociale în Rusia. Din unele surse aflăm că a fost premiată de Academia Franceză pentru traducerea în versuri a operei lui Shelley şi de Academia Engleză pentru traducerea operei lui Baudelaire. A tradus în franceză opera poetică a 14 scriitori români: Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, Vlahuţă, Goga, Minulescu, Arghezi ş.a. A colaborat la publicaţii pariziene, evocând motive pitoreşti basarabene. Cunoscătoare a unsprezece limbi străine, a fost societara Teatrului Odeon din Paris. A colaborat la publicaţiile basarabene: Viaţa Basarabiei, Pagini basarabene ş.a. După cel de-al Doilea Război Mondial, a locuit la Bucureşti unde, spre apusul vieţii, a tipărit la Editura Litera două suite bucolice: Crugul anului (1970) şi Roata anului (1973).

Ar fi fost bine ca în consistentul dicţionar enciclopedic „Mihai Eminescu” (Chişinău, 2012), întocmit de Mihai Cimpoi, să se regăsească şi acest capitol - Primii traducători basarabeni…

Un articol de: Iurie Colesnic
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

ROMÂNIA 17 Ianuarie 2021, ora: 09:16

Topul celor mai BUNE filme românești din ultimii 10 ani

Topul celor mai BUNE filme românești din ultimii 10 ani

Filmul românesc a cunoscut o evoluție în ultimii ani, după ce a fost marcat la începuturi de bariere politice și financiare. Astăzi, producțiile autohtone au început să fie apreciate, mai cu seamă pentru că prezintă teme cu care societatea noastră se confruntă,...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 17 Ianuarie 2021, ora: 09:04

Horoscop DUMINICĂ 17 IANUARIE 2021. Eliberează-ți mintea!

Horoscop DUMINICĂ 17 IANUARIE 2021. Eliberează-ți mintea!

 Berbec Anumite transformări se întâmplă în viața ta și în sufletul tău, iar tu trebuie să te adaptezi lor. Cei din jur te susțin, iar Venus are un impact pozitiv asupra energiei tale creatoare.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 17 Ianuarie 2021, ora: 08:54

Fructele uscate - cât sunt de sănătoase?

Fructele uscate - cât sunt de sănătoase?

Fructele uscate sunt ideale ca gustare, dar cât sunt ele de sănătoase, când ar trebui să le evităm și cum pot înlocui fructele proaspete? Auzim deseori că este foarte important să mâncăm fructe și legume, iar în acest context o să vorbim despre fructele...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 17 Ianuarie 2021, ora: 08:45

COD GALBEN de ninsori și temperaturi de îngheț

COD GALBEN de ninsori și temperaturi de îngheț

Maximele termice ale zilei vor fi -7..-10 grade Celsius în nord, -6..-9 grade în centru și -5..-8 grade în raioanele de sud. Precipitații nu se prevăd. Soarele se va arăta destul de mult de după nori.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 16 Ianuarie 2021, ora: 08:15

Cum alegem corect bananele din supermarket și piață. Detaliile la care să fim atenți

Cum alegem corect bananele din supermarket și piață. Detaliile la care să fim atenți

Părerile sunt împărţite atunci când vine vorba de aspectul bananelor. Unii le preferă pe cele verzi, iar alţii le preferă pe cele negre, foarte coapte. Regula este destul de simplă cele verzi sunt mai crude, iar cele negre sunt coapte deja. Oricum ar fi bananele sunt bogate...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 16 Ianuarie 2021, ora: 08:10

Ce înseamnă când visezi foc. E de bine sau de rău?

Ce înseamnă când visezi foc. E de bine sau de rău?

 Ceea ce visăm poate avea o anumită semnificaţie asupra realităţii pe care o trăim zi de zi. Simbolurile şi semnificaţiile viselor sunt destul de complexe, iar ca să ne dăm seama dacă au impact asupra vieţii noastre trebuie să le descifrăm, scrie stiridinlume.ro.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 16 Ianuarie 2021, ora: 07:46

Horoscop SÂMBĂTĂ 16 IANUARIE 2021. Folosește timpul productiv!

Horoscop SÂMBĂTĂ 16 IANUARIE 2021. Folosește timpul productiv!

Berbec Începi să-ți găsești acea parte din optimism pe care ai mai pierdut-o în ultimul timp. Ai noroc că în jurul tău sunt oameni care te susțin și cumva te ajută să treci prin tot procesul cu care ai de-a face în evoluția ta.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 16 Ianuarie 2021, ora: 02:28

Dieta cu MURĂTURI: Te ajută să scapi de 5 kilograme în doar 6 zile

Dieta cu MURĂTURI: Te ajută să scapi de 5 kilograme în doar 6 zile

In primul rand, pentru a va da seama de ce muraturile va pot ajuta sa slabiti, este bine de cunoscut faptul ca au foarte putine calorii. Mai precis, un castravete murat de peste 140 de grame nu are decat 17 calorii, 200 de grame de varza murata nu au decat 25 de calorii si o gogonea medie are...

( ) Citeşte tot articolul

Cultură 15 Ianuarie 2021, ora: 15:08

(FOTO) Cum arăta cu adevărat Mihai Eminescu

(FOTO) Cum arăta cu adevărat Mihai Eminescu Foto: zch.ro

Astăzi se împlinesc 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, unul dintre cei mai importanţi poeţi din istoria României. Fotografiile cu el pot fi numărate pe degetele unei singure mâini.

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 15 Ianuarie 2021, ora: 08:50

Sărbătoare MARE 15 ianuarie - Doi mari sfinți sunt pomeniți astăzi

Sărbătoare MARE 15 ianuarie - Doi mari sfinți sunt pomeniți astăzi

 Sfinţii Cuvioşi Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşu sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă la 15 ianuarie, transmite realitatea.ro. Sfântul Pavel a trăit în timpul împăraţilor romani Deciu (250-253) şi Valerian (253-260), prigonitori ai creştinilor.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)