„Hare Krișna, Hare Krișna. Krișna Krișna, Hare Hare. Hare Rama, Hare Rama. Rama Rama, Hare Hare”. Puțini dintre noi știu, dar acesta este textul piesei pe care îl cântă doi sau mai mulți oameni, plimbându-se pe străzile Chișinăului.

De regulă ei sunt îmbrăcați în haine albe, iar pentru ca interpretarea lor să fie auzită de cât mai multă lume, au microfoane și o boxă. Persoanele respective reprezintă Societatea pentru Conștiința Krișnei – un cult religios înregistrat oficial în R. Moldova – ai cărui adepți sunt numiți și krișnaiți. Pornind de la aceste curiozități am încercat să aflu care sunt principiile lor de viață și cu ce scop organizează acest „spectacol muzical” stradal.

În perioada anilor 1965-1977 filosoful, savantul și misionarul indian A.C. Bhaktivedanta Swami sau cum îl numesc discipolii „Șrila Prahupada”, a adus învățătura Conștiinței Krișnei în marile orașe ale lumii și a fondat o organizație internațională. El a deschis 108 temple pe cinci continente și se zice că a înconjurat pământul de 12 ori pentru a pune la punct activitatea tuturor susținătorilor săi. În literatura de specialitate aflăm că „aceasta nu este o religie oarecare, împărtășită de una din secte, ci o știință despre valorile spirituale, iar scopul cultului nu este de a recruta cât mai mulți membri, ci de a răspândi cunoștințe”.

În R. Moldova mișcarea respectivă a fost înregistrată pentru prima dată în anul 1989, iar odată cu destrămarea Uniunii Sovietice a fost nevoie să repete procedura. Potrivit reprezentanților societății, la începutul anilor ‘90 membrii erau urmăriți, iar unii chiar au fost atacați și bătuți în plină stradă. Din anul 2007 krișnaiții au o clădire pentru rugăciuni în centrul Chișinăului. În timpul săptămânii acolo sunt organizate întâlniri, iar membrii au parte de instruiri. Unii dintre ei petrec acolo 24 din 24 de ore.

„Mereu aveam întrebări, dar nu găseam răspunsuri”

Ivan Secară, membru al Societății pentru Conștiința Krișnei din R. Moldova

El mi-a povestit că a ales să meargă pe această cale acum nouă ani. „Toată viața anterioară a fost o căutare interioară și nu mă consideram o persoană religioasă. Mereu aveam întrebări, dar nu găseam răspunsuri. O perioadă m-am confruntat cu anumite greutăți și atunci am întâlnit câțiva membri din această organizație. După ce am comunicat cu ei, am înțeles că am găsit ceea ce căutam. Din start mama nu înțelegea de ce am făcut această alegere și cerea explicații, dar mai apoi a acceptat situația. Trebuie să recunosc că ulterior s-au schimbat interesele și cercurile de comunicare”, recunoaște moldoveanul.

„Nu folosim cuvântul sex, pentru că nu sună frumos”

Un principiu pe care krișnaiții încearcă să-l respecte cu strictețe este evitarea relațiilor sexuale în afară de cele conjugale. Chiar și în căsătorie sexul este practicat doar pentru a da naștere unui copil. „Noi nici nu folosim cuvântul sex, pentru că este un termen occidental și nu sună foarte frumos. Acest proces are un singur rol și nicidecum nu acela de a primi plăcere. Toate lucrurile au fost făcute cu un anumit scop și nu trebuie să le schimbăm destinația”, comunică interlocutorul meu.

Un alt element curios este faptul că reprezentanții acestui cult religios sunt vegetarieni. Ei nu consumă alimente care ar putea să le dăuneze sănătății. Carnea, ouăle, peștele, ceapa, usturoiul sau ciupercile nu-și au locul pe masa lor. Totodată, sunt evitate atât ceaiul, cafeaua, cât și băuturile alcoolice. „Categoric nu putem accepta produse care au fost obținute în urma omorârii unui animal. Ele tot au suflete și sunt ființe vii. Noi mâncăm diferite salate, lactate, terci sau dulciuri făcute în condiții casnice. Ceapa și usturoiul sunt interzise pentru că se zice că au crescut din cadavrul unei vaci și e la fel cum ai consuma carne, iar ciupercile sunt o formă de mucegai și nu se consideră tocmai sănătoase”, explică Ivan Secară.

„Nu consum alcool și mă alimentez sănătos”

Irina, membră a Societății pentru Conștiința Krișnei din Chișinău 

În prezent ea lucrează educatoare la o grădiniță din Capitală, încă nu este căsătorită, dar speră că-și va găsi un bărbat care s-o aprecieze și s-o înțeleagă.

Bărbieritul pe cap, vestimentația și „spectacolul stradal”

Un alt element distinctiv este un simbol pictat pe frunte, care semnifică „dedicația persoanei față de Dumnezeu”. Semnul respectiv este făcut cu ajutorul lutului sfânt adus din India și trebuie reînnoit zilnic.

Reprezentanții Societății pentru Conștiința Krișnei în timpul „spectacolului stradal” prin centrul capitalei

Diferiți de alte culte religioase îi face și modul în care se îmbracă. Ei spun că acest stil vestimentar este comod pentru activitățile pe care le desfășoară. Bărbații îmbracă o vestimentație numită „dhoti”, iar la femei se numește „sari”. „Rolul de bază al hainelor este de a acoperi corpul. Filosofia noastră spune că din start eu nu sunt corpul, ci sufletul din el”, subliniază Ivan, pe o notă filosofică.

„Noi nu suntem sectă”

Potrivit reprezentanților Societății pentru Conștiința Krișnei din R. Moldova, în țara noastră sunt câteva sute de membri. Ei își desfășoară activitatea din donații. În prezent, la nivel mondial, acest cult religios numără peste un milion de adepți, 300 de temple, numeroase ferme de vaci și o rețea impunătoare de restaurante vegetariene.

Conform celor mai recente date, în R. Moldova numărul total al credincioşilor non-ortodocşi este aproximativ 150 de mii, ceea ce constituie cel puţin 5% din populaţia țării. Cele mai numeroase culte non-ortodoxe sunt: Biserica Catolică, Pentecostalii, Evangheliştii şi Baptiştii, Adventiştii de Ziua a Şaptea, Martorii lui Iehova și Iudeii - fiecare numără 15-30 de mii de adepţi.