„Hare Krișna, Hare Krișna. Krișna Krișna, Hare Hare. Hare Rama, Hare Rama. Rama Rama, Hare Hare”. Puțini dintre noi știu, dar acesta este textul piesei pe care îl cântă doi sau mai mulți oameni, plimbându-se pe străzile Chișinăului.

De regulă ei sunt îmbrăcați în haine albe, iar pentru ca interpretarea lor să fie auzită de cât mai multă lume, au microfoane și o boxă. Persoanele respective reprezintă Societatea pentru Conștiința Krișnei – un cult religios înregistrat oficial în R. Moldova – ai cărui adepți sunt numiți și krișnaiți. Pornind de la aceste curiozități am încercat să aflu care sunt principiile lor de viață și cu ce scop organizează acest „spectacol muzical” stradal.

În perioada anilor 1965-1977 filosoful, savantul și misionarul indian A.C. Bhaktivedanta Swami sau cum îl numesc discipolii „Șrila Prahupada”, a adus învățătura Conștiinței Krișnei în marile orașe ale lumii și a fondat o organizație internațională. El a deschis 108 temple pe cinci continente și se zice că a înconjurat pământul de 12 ori pentru a pune la punct activitatea tuturor susținătorilor săi. În literatura de specialitate aflăm că „aceasta nu este o religie oarecare, împărtășită de una din secte, ci o știință despre valorile spirituale, iar scopul cultului nu este de a recruta cât mai mulți membri, ci de a răspândi cunoștințe”.

În R. Moldova mișcarea respectivă a fost înregistrată pentru prima dată în anul 1989, iar odată cu destrămarea Uniunii Sovietice a fost nevoie să repete procedura. Potrivit reprezentanților societății, la începutul anilor ‘90 membrii erau urmăriți, iar unii chiar au fost atacați și bătuți în plină stradă. Din anul 2007 krișnaiții au o clădire pentru rugăciuni în centrul Chișinăului. În timpul săptămânii acolo sunt organizate întâlniri, iar membrii au parte de instruiri. Unii dintre ei petrec acolo 24 din 24 de ore.

„Mereu aveam întrebări, dar nu găseam răspunsuri”

Unul dintre locatarii permanenți ai lăcașului este Ivan Secară, un bărbat de 40 de ani, care m-a întâmpinat la intrare. Îmbrăcat în straiele lor tradiționale și pictat cu lut alb pe frunte, Ivan avea capul ras și o coamă subțire la ceafă. M-a invitat în încăperea unde au loc întrunirile lor. Am fost nevoit să descalț adidașii în hol, să încalț o pereche de șlapi până la ușa altarului, iar acolo să intru desculț. Discuția a avut loc într-o încăpere puternic „parfumată”, amenajată într-un stil indian și îngrijită cu sfințenie.

Ivan Secară, membru al Societății pentru Conștiința Krișnei din R. Moldova

El mi-a povestit că a ales să meargă pe această cale acum nouă ani. „Toată viața anterioară a fost o căutare interioară și nu mă consideram o persoană religioasă. Mereu aveam întrebări, dar nu găseam răspunsuri. O perioadă m-am confruntat cu anumite greutăți și atunci am întâlnit câțiva membri din această organizație. După ce am comunicat cu ei, am înțeles că am găsit ceea ce căutam. Din start mama nu înțelegea de ce am făcut această alegere și cerea explicații, dar mai apoi a acceptat situația. Trebuie să recunosc că ulterior s-au schimbat interesele și cercurile de comunicare”, recunoaște moldoveanul.

„Nu folosim cuvântul sex, pentru că nu sună frumos”

Ivan nu este căsătorit și nici nu are copii. El trăiește în casa de rugăciuni a cultului și recunoaște că duce o viață monahală. „Cultura noastră prevede ca la 50 de ani să te îndepărtezi de viața socială, inclusiv de familie și te dedici vieții spirituale. Prin urmare, trebuie să te căsătorești mai degrabă, ca să reușești să aduci pe lume copii, să-i crești, să le oferi studii și să-i pui pe picioare. În cazul meu cred că deja e prea târziu să mă gândesc la căsnicie”.

Un principiu pe care krișnaiții încearcă să-l respecte cu strictețe este evitarea relațiilor sexuale în afară de cele conjugale. Chiar și în căsătorie sexul este practicat doar pentru a da naștere unui copil. „Noi nici nu folosim cuvântul sex, pentru că este un termen occidental și nu sună foarte frumos. Acest proces are un singur rol și nicidecum nu acela de a primi plăcere. Toate lucrurile au fost făcute cu un anumit scop și nu trebuie să le schimbăm destinația”, comunică interlocutorul meu.

Un alt element curios este faptul că reprezentanții acestui cult religios sunt vegetarieni. Ei nu consumă alimente care ar putea să le dăuneze sănătății. Carnea, ouăle, peștele, ceapa, usturoiul sau ciupercile nu-și au locul pe masa lor. Totodată, sunt evitate atât ceaiul, cafeaua, cât și băuturile alcoolice. „Categoric nu putem accepta produse care au fost obținute în urma omorârii unui animal. Ele tot au suflete și sunt ființe vii. Noi mâncăm diferite salate, lactate, terci sau dulciuri făcute în condiții casnice. Ceapa și usturoiul sunt interzise pentru că se zice că au crescut din cadavrul unei vaci și e la fel cum ai consuma carne, iar ciupercile sunt o formă de mucegai și nu se consideră tocmai sănătoase”, explică Ivan Secară.

„Nu consum alcool și mă alimentez sănătos”

Studiile superioare ale adepților sunt printre prioritățile acestei mișcări în toată lumea. Prin urmare, cei care ajung în rândurile lor sunt îndemnați să meargă la universitate. Acest sfat l-a urmat și Irina, o femeie de 35 de ani din Capitală, pe care am găsit-o în incinta altarului, în timp ce înșira petale de trandafir pe o sfoară. „Prima dată am venit aici la recomandarea unei prietene și mi-a plăcut ce am văzut. După asta mi-am făcut studiile la pedagogie și deja de șapte ani mi-am schimbat radical viața. Nu mai consum alcool și mă alimentez sănătos. Membrii familiei au apreciat schimbările mele și mi-au respectat alegerea. La început prietenii mei erau nedumeriți, dar pe urmă m-au acceptat așa cum sunt”, își amintește moldoveanca.

Irina, membră a Societății pentru Conștiința Krișnei din Chișinău 

În prezent ea lucrează educatoare la o grădiniță din Capitală, încă nu este căsătorită, dar speră că-și va găsi un bărbat care s-o aprecieze și s-o înțeleagă.

Bărbieritul pe cap, vestimentația și „spectacolul stradal”

Bărbații care fac parte din Societatea pentru Conștiința Krișnei se bărbieresc pe cap, dar își lasă o coamă la ceafă. Pe lângă aceasta, ei nu-și cresc barbă sau mustăți. Potrivit lor, membrii trebuie să respecte un anumit etalon al curățeniei și acesta prevede rasul pe cap, cu excepția cosiței de la ceafă. Totodată ei recunosc că acest stil îi diferențiază de restul oamenilor și îi scoate în evidență.

Un alt element distinctiv este un simbol pictat pe frunte, care semnifică „dedicația persoanei față de Dumnezeu”. Semnul respectiv este făcut cu ajutorul lutului sfânt adus din India și trebuie reînnoit zilnic.

Reprezentanții Societății pentru Conștiința Krișnei în timpul „spectacolului stradal” prin centrul capitalei

Diferiți de alte culte religioase îi face și modul în care se îmbracă. Ei spun că acest stil vestimentar este comod pentru activitățile pe care le desfășoară. Bărbații îmbracă o vestimentație numită „dhoti”, iar la femei se numește „sari”. „Rolul de bază al hainelor este de a acoperi corpul. Filosofia noastră spune că din start eu nu sunt corpul, ci sufletul din el”, subliniază Ivan, pe o notă filosofică.

„Noi nu suntem sectă”

Mantra (n.red.: formulă sacră cu valoare magică și educativă, în unele practici și religii orientale) pe care o cântă krișnaiții pe stradă se numește „Hare Krișna” și este formată din 16 cuvinte. Potrivit lor, prin intermediul ritualului dat „ei cer permisiunea lui Dumnezeu să-l slujească cu devotament”. Membrii consideră că repetând această formă de rugăciune „vin în contact cu forțele supreme”. „Noi nu suntem o sectă, dar suntem o mișcare spirituală. Nu avem nicio legătură cu politica și, în general, aș putea spune că suntem în afara religiei”, a punctat interlocutorul meu.

Potrivit reprezentanților Societății pentru Conștiința Krișnei din R. Moldova, în țara noastră sunt câteva sute de membri. Ei își desfășoară activitatea din donații. În prezent, la nivel mondial, acest cult religios numără peste un milion de adepți, 300 de temple, numeroase ferme de vaci și o rețea impunătoare de restaurante vegetariene.

Conform celor mai recente date, în R. Moldova numărul total al credincioşilor non-ortodocşi este aproximativ 150 de mii, ceea ce constituie cel puţin 5% din populaţia țării. Cele mai numeroase culte non-ortodoxe sunt: Biserica Catolică, Pentecostalii, Evangheliştii şi Baptiştii, Adventiştii de Ziua a Şaptea, Martorii lui Iehova și Iudeii - fiecare numără 15-30 de mii de adepţi.