Astăzi 28 Octombrie 2020, Miercuri - Ultima actualizare la 27 Octombrie 2020
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Economie 11 Martie 2011, ora 08:10    Din editia print

Problemă: Când vor reveni „creierii” acasă?

Marime Font

Unde ne sunt „creierii”? Răspunsul este simplu: în Italia, Germania, SUA, Franţa şi lista ar putea continua. De ce moldovenii realizează performanţe, în special, peste hotarele ţării? Răspunsul, de asemenea, e simplu: pentru că, în timp ce investitorii străini creează cât mai multe oportunităţi pentru a-i atrage pe specialiştii noştri, autorităţile moldoveneşti mizează mai mult pe responsabilitatea civică a tinerilor dotaţi şi speră că patriotismul o să-i facă să revină în ţară. Ce propun specialiştii pentru menţinerea tinerilor talentaţi şi cum văd realitatea nemijlocit tinerii, cei care au ales să profite de oportunităţile de peste hotare? Ce i-ar face să se întoarcă în ţară? Sunt întrebările la care am aflat răspunsuri de la patru tineri talentaţi: Vitalie Patrânica (Germania), Corneliu Margine (Italia), Liubomir Chiriac (SUA) şi Dorin Grecu (R. Moldova). 

Problema numărul unu: un salariu decent

Medaliat cu bronz în 2006 la Olimpiada Internaţională de Matematică şi deţinător a două distincţii la Balcaniadele din 2004 şi 2006, Vitalie Patrânica, un moldovean de 23 de ani, locuieşte de aproape cinci ani în Germania. Tânărul a plecat să-şi facă studiile la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, „Jacobs University” din Bremen, unde, după finisarea studiilor, s-a angajat şi munceşte până la acest moment.

Ceea ce a învăţat de la germani este atitudinea serioasă şi responsabilitatea cu care realizează orice activitate. Punctualitatea şi responsabilitatea sunt calităţi preluate de la germani. „A fi punctual este minimul de respect pe care poţi să îl arăţi persoanei cu care te întâlneşti”, spune olimpicul.

Loading...


Vitalie a învăţat două specialităţi - matematică şi inginerie electrică şi informatică - şi a început să muncească chiar din primul an de facultate. „Am muncit în mai multe domenii de cercetare, în dezvoltarea de soft, programare, robotică sau comunicaţii”, povesteşte tânărul. După terminarea studiilor s-a angajat la o companie de consultanţă în domeniul IT.


Vitalie împreună cu fratele Artiom (olimpic la fizică), în munţii Alpi

Referitor la revenirea acasă, în R. Moldova, tânărul specialist recunoaşte că nici nu se gândeşte. „Îmi place cum gândeşte lumea aici, îmi plac valorile lor, cum se gestionează o situaţie de criză”, argumentează Vitalie, adăugând că nu se mai simte ca acasă în Moldova. „Nu cred că ar fi o problemă să îmi găsesc un job în Moldova, dar problema este în remunerare. Nimeni de acolo nu o să-mi poată oferi un salariu echivalent cu cel de aici. Dacă un tânăr are părinţi care îl ajută cu bani, se poate descurca şi acolo, dar dacă nu, atunci este mai greu”, spune Vitalie Patrânica, un tânăr visător care îşi doreşte să călătorească pe ocean în jurul lumii.

Italia - ţara tuturor posibilităţilor şi pentru moldoveni

La cei 26 de ani, Corneliu Margine a obţinut medalia de bronz la Olimpiada Internaţională de Informatică din Tampere, Finlanda, şi argintul la Balcaniada din Iaşi, România, a absolvit renumita „Jacobs University” din Bremen, iar la moment munceşte în regiunea Venezia, la o companie producătoare de soft.


Corneliu Margine, la Londra

„În vara anului 2005 am făcut practica la o companie din Venezia, Italia, unde am fost recomandat de un profesor universitar, iar după absolvirea universităţii am şi revenit în Venezia pentru a munci”, povesteşte Corneliu.

La moment este liderul unei echipe care elaborează tehnologii mobile, în particular aplicaţiile financiare. „Acestea reprezintă un teren relativ nou pentru companie, având în vedere că până recent ne-am concentrat pe tehnologiile web”, subliniază Corneliu, care în prezent se ocupă cu planificarea şi gestionarea activităţilor legate de aplicaţiile mobile, începând cu colecţionarea cerinţelor, analiza funcţională, arhitectura tehnică, supervizarea implementării, cât şi controlul calităţii şi eventualul suport necesar clienţilor care utilizează produsele în cauză.
Tânărul povesteşte că s-a integrat destul de uşor în societatea italiană şi că italienii sunt de obicei foarte deschişi şi primitori. Corneliu Margine mai spune că a rămas impresionat de patrimoniul cultural şi arhitectural al Italiei, ţară care „ascunde comori care merită văzute şi apreciate”.

„Suntem apreciaţi, indiferent de valoarea contului din bancă!”

Liubomir Chiriac este născut la Tiraspol şi a obţinut, pe când era elev, trei medalii de bronz la Olimpiadele Internaţionale de Matematică - în anii 2004, 2005 şi 2006 -, precum şi bronzul şi argintul la Balcaniadele din 2005 şi 2006. La 18 ani, Liubomir a obţinut o bursă în valoare de circa 50 mii dolari anual pentru studii la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, Universitatea „Princeton” din New Jersey, SUA.
„În cei patru ani de facultate, am avut privilegiul să fiu instruit de distinşi profesori şi iluştri savanţi cu renume mondial şi să muncesc cot la cot cu cei mai talentaţi studenţi din lume. Indubitabil, experienţa unică acumulată la „Princeton” mi-a format în mare măsură personalitatea şi mi-a călit caracterul prin muncă”, spune tânărul savant.


Liubomir în faţa Capitoliului din Washington DC

Anul trecut, Liubomir a început programul de doctorat în matematică la Institutul Tehnologic din California, situat printre primele cinci instituţii similare din lume. Pe lângă activitatea de cercetare pe care o desfăşoară în calitate de doctorand, tânărul munceşte ca asistent de profesor. „Este un job care impune un anumit grad de efort şi pregătire sistematică, însă mie îmi face plăcere să pot continua frumoasa tradiţie instituită la noi în familie - cea de a instrui noi generaţii”, spune entuziasmat tânărul. El a ţinut să remarce că în SUA „oamenii sunt apreciaţi nemijlocit pentru meritele lor, indiferent de ce cont au în bancă sau de gradul de rudenie cu persoanele influente, de aceea sistemul educaţional universitar din SUA atrage foarte mulţi oameni capabili, dornici să se afirme pe plan profesional”. Potrivit lui Liubomir, bugetul Universităţii „Princeton” este de 14,4 miliarde de dolari, „sumă care din păcate este străină pentru Moldova, unde sistemul educaţional nu este la moment pe agenda priorităţilor organelor de conducere”, consideră tânărul.

Aplicaţii pentru Ipad, made in Moldova

Dorin Grecu este unul dintre tinerii olimpici care după ce a făcut studiile la Bucureşti s-a întors în R. Moldova. La moment, Dorin este fondatorul unei firme IT care elaborează diverse programe, pagini web şi aplicaţii pentru Ipad. Spre deosebire de cei trei semeni ai săi, Dorin este un bun familist şi spune că nu şi-ar dori un business mai mare pentru că asta ar însemna să îşi vadă mai rar familia. El susţine că s-a întors în ţară pentru că nu este deloc carierist şi nici nu vedea rostul să facă studii undeva mai departe.

„IT-ul nu e foarte bine dezvoltat în R. Moldova, dar pentru că munca mea este legată nemijlocit de internet, am mână liberă să mă dezvolt şi nu am anumite limite geopolitice. Actualmente, am clienţi din SUA şi Europa. Distanţa nu este o problemă chiar atât de mare. Poate în alte domenii ar fi o problemă, nu şi în IT”, consideră tânărul tătic. El este de părere că o problemă majoră cu care se confruntă Moldova este sistemul de învăţământ, întrucât se predă prea multă teorie şi se face prea puţină practică. „Când vrei să angajezi un absolvent, chiar dacă a terminat studiile cu zece pe linie, trebuie să îl înveţi de la zero, pentru că nu cunoaşte aplicaţiile practice. M-am confruntat cu această problemă chiar eu, când am vrut să angajez personal pentru firmă”, adaugă Dorin.
La fel ca şi ceilalţi tineri, Dorin crede că în Moldova de azi este cel mai uşor de dezvoltat domeniul IT.


Dorin Grecu, la Paris

O societate alergică la salarii mari

Nu avem oportunităţi de dezvoltare, nu propunem oferte de niciun fel tinerilor şi nici salarii în dolari SUA nu putem să le oferim, dar aşteptăm ca ei să se descurce singuri - aceasta este realitatea care îi face pe tinerii de mai sus, dar şi pe mulţi alţii să aleagă firme şi universităţi de peste hotare. Experţii în domeniu sunt de părerea că, atâta timp cât nu creăm noi posibilităţi, în ţară vor rămâne doar superpatrioţii şi cei care nu au avut oportunitatea să se angajeze, iar Moldova va continua să fie şi mai departe un mare exportator de creieri.

Potrivit analistului economic Victor Sula, toţi care au şansa să se angajeze peste hotare aleg să plece şi acest lucru va fi valabil atâta timp cât la noi salariul în IT nu va depăşi două-trei mii de euro, în timp ce în lume salariile ajung la câteva sute de mii pe an.
„Problema este că la noi un salariu de câteva mii este considerat foarte mare. Moldovenii au alergie la salarii mari. În Moldova toţi se uită urât la aceste persoane de parcă cei care primesc mult ar fura de undeva. Atât timp cât la noi în Moldova este o ruşine să fii bogat, este clar că tinerii vor pleca peste hotare”, a subliniat Victor Sula.

Suntem depăşiţi de timp

Motivaţia salarială nu este împărtăşită de fostul deputat, Vasile Nedelciuc, preşedintele unei companii internaţionale de IT, care menţionează că, dacă statul ar înţelege problema exodului tinerilor talentaţi, dacă ar înţelege de ce ei pleacă, ar observa că tinerii talentaţi sunt atraşi nu doar de salariile mari, ci de un mediu în care se pot realiza, în care guvernează legea şi există oportunităţi reale de afirmare. „Noi nu oferim condiţii suficient de bune pentru ca tinerii noştri să se dezvolte - fie că nu avem resurse, fie că managementul pe care îl folosim este învechit şi neadecvat şi ne opunem cu încrâncenare schimbării din instituţiile administrative ale statului, din sistemul de învăţământ superior, păstrăm cadre depăşite care nu sunt în stare să înţeleagă schimbările de ultimă oră şi nu doresc să activeze după legi noi”, spune Vasile Nedelciuc.

Google şi Microsoft în Moldova?

Deşi IT-ul este un domeniu inovator, totuşi este destul de greu să te afirmi în acest domeniu de unul singur, nu o poţi face decât sub brandul unei firme deja consacrate. De aceea, tinerii noştri vor accepta mai degrabă să muncească peste hotarele ţării, unde au un venit considerabil şi oportunităţi pe măsură decât să facă afaceri în Moldova. Totuşi, o şansă ar fi să atragem aceste firme mari, filiale care să angajeze persoane aici, pe loc, şi să plătească salarii bune, ca să rămână lumea acasă, deşi aceasta este aproape imposibil, consideră Victor Sula. El este de părerea că Moldova nu dispune de suficienţi specialişti în IT, care să dezvolte o adevărată industrie. „Microsoft, ca să deschidă aici o filială, trebuie să recruteze vreo câteva sute de specialişti în IT, pe care nu-i găseşti fără să-i atragi de la companiile care deja activează aici”, crede analistul economic.

Practica arată că specialiştii buni merg acolo unde se plăteşte bine. De aceea, o ţară mică tot timpul a exportat talente, a exportat şi nu a importat creieri. Noi nu putem să oferim oportunităţile pe care le oferă SUA sau Uniunea Europeană, iar ţara, prin politicile sale, nu se ştie când şi dacă va putea schimba tendinţa.

Soluţii

Vasile Nedelciuc, deşi consideră că plecarea peste hotare a tinerilor este iminentă, remarcă faptul că ar putea fi întreprinse anumite acţiuni pentru redresarea situaţiei.
Potrivit lui, este nevoie de o schimbare radicală în sistemul de învăţământ, o universitate nu este neapărat o instituţie unde trebuie să găseşti doar lectori care predau cursuri după conspecte scrise acum 20 de ani. Vasile Nedelciuc spune că universităţile ar trebui să devină adevărate centre unde se fac dezbateri de idei. Statul ar trebui să introducă în sistemele sale de dezvoltare fonduri speciale pentru ca tinerii să aibă acces liber la bibliotecile virtuale internaţionale, la diverse programe de instruire pentru studenţi, să stimuleze studii la distanţă, dar mai ales obţinerea unui loc de muncă la distanţă. De asemenea, Vasile Nedelciuc crede că schimbul de experienţă trebuie încurajat, în special, cercetările realizate în echipe mixte. Accesul la internet nelimitat şi la bibliotecile virtuale ar contribui nemijlocit la creşterea nivelului de cunoştinţe a specialiştilor noştri.

„În prezent se observă un salt senzaţional în domeniul aplicaţiilor pentru telefonia mobilă. Dacă statul ar fi interesat, el ar lansa nişte concursuri în urma cărora celor care inventează asemenea aplicaţii şi reuşesc să trezească interesul unor investitori să li se creeze condiţii optime pentru deschiderea unei afaceri sau să li se ofere anumite premii”, subliniază Vasile Nedelciuc. El a ţinut să remarce că o altă cauză a ineficienţei acţiunilor întreprinse până acum este faptul că în instituţiile din ţară nu sunt deschise uşile pentru tinerii care şi-au făcut studiile peste hotare, deoarece există o teamă de adevărata concurenţă. Dar ar fi excelent să fie chemaţi unii dintre ei, fie şi pentru o scurtă perioadă de timp, ca să facă schimb de experienţă cu tinerii de acasă.

IT-ul - un domeniu de viitor…îndepărtat

În ultimii ani, autorităţile afirmă tot mai des că anume IT-ul este cel care va trezi din hibernare economia naţională. Experţii noştri însă cred că impedimentul numărul unu în dezvoltarea IT-ului în RM este lipsa forţei de muncă, pentru că ceea ce avem noi nu este suficient pentru a crea o industrie. „Deficit de specialişti în IT este în toată lumea, pentru că nu toţi care învaţă înţeleg acest domeniu. Iar la noi problema e că se învaţă pentru note şi mai puţin pentru cunoştinţe, dar şi sistemul nu stimulează deloc tinerii care merită, care au anumite performanţe”, conchide Victor Sula. Nici Vasile Nedelciuc nu crede că Moldova are mari şanse să dezvolte de sine stătător nişte tehnologii cu care să cucerească lumea, dar consideră că cu tinerii talentaţi pe care îi are poate să presteze servicii de foarte bună calitate companiilor din Occident care ar investi la noi.

Potrivit lui Victor Sula, „cineva trebuie să creeze oportunităţi pentru tineri, dar cu siguranţă nu statul. Statul nu face administrare bună în niciun domeniu, statul nu este un bun manager, iar sectorul privat nu este încă unul copt”. Pe de altă parte, Vasile Nedelciuc consideră că statul este cel care ar trebui să îşi modifice priorităţile şi să se reorienteze, creând noi proiecte pentru a atrage tinerii talentaţi.

Dar ce spun autorităţile?

Viceprim-ministrul pentru probleme sociale, Mihai Moldovanu, consideră că tinerii ar trebui să fie motivaţi pentru ca să rămână în ţară. „Motivaţia cea mai bună ar fi salariul, dar noi mai mult mizăm pe responsabilitatea civică a cetăţenilor noştri”, subliniază viceprim-ministrul.

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 27 Octombrie 2020, ora: 00:25

10tv: „Noviciok, matrioshka terorii” - adevărata față a regimului dictatorial al lui Putin

„Noviciok, matrioshka terorii” - adevărata față a regimului dictatorial al lui Putin

Marea Britanie, Germania, Bulgaria, Austria, Cehia, Norvegia, sunt doar câteva dintre statele occidentale în care Rusia a desfășurat acțiuni subversive, deconspirate de serviciile secrete ale țărilor respective.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 27 Octombrie 2020, ora: 00:01

SLUGĂ ÎN URSS. Impozitul imposibil pentru cei care nu intrau în kolhoz

SLUGĂ ÎN URSS. Impozitul imposibil pentru cei care nu intrau în kolhoz

La Bod, lângă Brașov, sosea în vara lui 1933 Johan Lurtz, un sas care luptând cu armata austriacă în reg. 24 Honvezi din Galiţia, a fost luat prizonier de către ruşi.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 26 Octombrie 2020, ora: 08:33

NAZIȘTII nemți alături de „frații” lor comuniștii RUȘI - VIDEO pe care îl vor uitat - Parada de 1 mai (1941) de la Moscova

NAZIȘTII nemți alături de „frații” lor comuniștii RUȘI - VIDEO pe care îl vor uitat - Parada de 1 mai (1941) de la Moscova

Germania nazista s-a aliat cu Rusia sovietică și cotropit teritorii străine. Propaganda imperialistă rusă încercă din răsputeri să ascundă această realitate.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)