Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 17:48
Abonamente

Moldova 14 Octombrie 2016, ora 06:15    Din editia print

Problemele UE şi Republica Moldova

Marime Font

Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu trei mari probleme: ieşirea Marii Britanii din componenţa UE, exodul migranţilor şi atacurile teroriste care zguduie periodic Europa. Anume pe soluţionarea acestor trei mari probleme este acum concentrată atenţia statelor membre ale Uniunii, dar şi atenţia statelor ce aspiră să adere la ea. Or, în condiţiile în care aceste chestiuni rămân nesoluţionate, este clar că perspectivele unei posibile extinderi a UE sunt abordate mai mult din punct de vedere teoretic.

Dacă ieşirea Marii Britanii din UE poate fi considerată mai degrabă un subiect de ordin intern a celei mai mari comunităţi de state democratice din lume, atunci rezolvarea celorlalte două probleme de pe ordinea de zi implică atât componenta internă, cât şi cea externă. Ce înseamnă la modul practic soluţionarea acestor probleme?

În cazul ieşirii Marii Britanii din UE se impune mai degrabă o mobilizare internă fără precedent, urmând să fie identificate din timp toate dificultățile ce pot apărea ca urmare a părăsirii de către Marea Britanie a UE. Aici vorbim şi de incertitudinile legate de schimbările ce vor interveni în plan comercial, şi de posibilele impedimente ce se pot isca la capitolul liberei circulaţii a cetăţenilor, şi de unele aspecte de ordin geopolitic (colaborarea dintre UE şi Marea Britanie în soluţionarea problemelor de nivel global) etc. Cunoscând însă capacitatea de mobilizare a factorilor de decizie britanici şi europeni, e de presupus că în maximum doi ani, cât urmează aproximativ să dureze procesul de detaşare al Marii Britanii de UE, se vor găsi soluţiile de rigoare.



În ceea ce ţine de celelalte două chestiuni, situaţia e puţin mai complexă. Uniunea Europeană trebuie să se concentreze nu doar pe identificarea capacităților de absorbție a migranţilor şi pe combaterea actelor teroriste în interior, ci și pe colaborarea în plan extern cu alte țări pentru a acţiona direct la „rădăcina” acestor fenomene negative. De exemplu, nu este un secret că cea mai mare parte a migranţilor clandestini provin din Siria. De aceea, UE urmează să intensifice atât cooperarea cu statele ce-şi propun drept scop reglementarea conflictului sirian, cât şi cu statele ce ar putea oferi soluţii temporare pentru refugiați (gen, Turcia). Şi în această privință s-au făcut paşi concreţi, iar unele rezultate se resimt deja, ceea ce ne demonstrează că a fost aleasă o cale corectă şi că este necesar să se acţioneze în direcţia respectivă şi în continuare. Uniunea Europeană trece prin cea mai mare criză a migrației din ultimii ani și nu este deloc ușor să facă față valului de refugiați. Nu ştiu dacă cineva poate veni cu estimări exacte în cât timp poate fi rezolvată o criză de o asemenea amploare, dar este absolut evident că există premise pentru depăşirea ei. Şi cu cât mai repede se va întâmpla acest lucru, cu atât mai bine va fi pentru Uniunea Europeană şi pentru statele ce aspiră să devină membre ale UE.

Cea mai dificilă la moment pare a fi totuși problema combaterii terorismului cu care se confruntă mai multe ţări de pe glob, dar în special statele membre ale UE. Din păcate, terorismul evoluează constant, adaptându-se noilor realităţi şi preluând tot noi şi noi forme de intimidare, de a băga frica în oameni și de a provoca haos. Aceasta însă nu înseamnă că terorismul nu poate fi stârpit. Spuneam mai sus că, de rând cu măsurile de anihilare a terorismului de ordin intern, se impune la modul imperios colaborarea pe plan internaţional, astfel încât să fie atacată „rădăcina” răului, nu doar să se combată efectele lui. Importantă din acest punct de vedere este continuarea luptei privind distrugerea organizaţiei teroriste Stat Islamic, dar şi a altor grupări ce comit periodic atentate sau revendică anumite atentate. Lupta cu aceste organizaţii la nivel mondial dă rezultare concrete, care se văd practic în fiecare zi, căci nici Stat Islamic, nici alte rețele teroriste nu mai au forţa şi spaţiul de manevră de altădată. Nu încape nicio îndoială că terorismul poate fi combătut doar prin conjugarea eforturilor la nivel mondial. Acest lucru îl înţeleg şi liderii UE, şi liderii altor mari state ale lumii, iar asta inspiră optimism pentru viitor şi ne determină să credem că problema în cauză va fi soluţionată.

Ce trebuie să facă statele ce aspiră spre integrare în Uniunea Europeană, cum este Republica Moldova? Să nu fie descurajate de problemele cu care se confruntă UE şi să înţeleagă că, mai devreme sau mai târziu, acestea vor fi rezolvate. Şi atunci, printre priorităţile de pe agenda UE, vor reveni şi subiectele ce ţin de extindere, iar în vizorul factorilor de decizie de la Bruxelles vor nimeri ţările care în această perioadă de grea încercare nu au lăsat mâinile în jos, ci au continuat să muncească, să se dezvolte, să-şi îndeplinească perseverent și conştiincios temele de acasă.

Astăzi, Republica Moldova are un Plan de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu UE, are o Foaie de parcurs, care, potrivit afirmaţiilor oficialilor de la Chișinău, dar şi a partenerilor noştri externi, se aplică și se implementează consecvent. În situaţia în care ne aflăm, este promovată o politică înțeleaptă și corectă. Republica Moldova poate avea un viitor prosper şi demn doar în marea familie a Uniunii Europene şi această idee trebuie să stea la baza tuturor acţiunilor noastre în prezent, dar şi în viitor. Numai așa vom reuşi să realizăm obiectivul nostru naţional de integrare europeană.

Veaceslav Untilă

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md