Agenții economici care comercializează dulciuri și alte produse alimentare în preajma școlilor sunt nemulțumiți de ordinul emis de Ministerul Sănătății care interzice vânzarea acestora pe o rază de o sută de metri și amenință cu proteste. Potrivit lor, legea nu împiedică elevii să mai parcurgă alți doi metri pentru a cumpăra ceea ce își doresc.
Sănătatea elevilor creează dificultăți agenților economici
Ordinul emis de Ministerul Sănătății la data de 17 septembrie prevede o listă de produse alimentare care conțin conservanți, grăsimi, sare și zaharuri nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, în scopul asigurării sănătății nutriționale și a accesului acestora la alimentele sănătoase, fapt care a nemulțumit întreprinzătorii.
Vera Tăbârță, unul dintre cei peste o mie de agenți economici care deține un mic magazin lângă o școală, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că ghereta este singura sursă de supraviețuire a familiei ei. „Suntem zece persoane în familie, dintre care patru minori. Trei dintre membrii familiei mele sunt pedagogi, doi dintre care deja au părăsit țara pentru că nu aveau de muncă. Dacă închidem magazinul, rămânem fără surse de întreținere. Eu am o pensie de doar 632 de lei și nu știu cum vom putea să supraviețuim”, spune femeia.
Agenții economici se revoltă, spun că ordinul în cauză este unul echivoc și lasă loc de interpretări. „În lista produselor alimentare nu sunt specificate clar alimentele interzise, fiind utilizată îmbinarea de cuvinte „alte produse similare”. Noi nu înțelegem care sunt aceste produse. Din alimentele pe care acum le putem comercializa au mai rămas doar apa îmbuteliată și pâinea. Este clar că în asemenea condiții un antreprenor falimentează”, declară Petru Cavcaliuc, întreprinzător.
Alimente care fac parte din meniul zilnic – interzise
Antreprenorii acuză faptul că ordinul este inutil, întrucât anumite produse alimentare, menționate în listă, fac parte din meniul zilnic al elevilor. „Copiii consumă zilnic la cantine crenvurști, cașcaval, biscuiți sau covrigi, atunci nu mai înțeleg sensul acestui ordin care se contrazice singur pe sine. Mai mult, în raza de o sută de metri intră și restaurante, marketuri și nu cred că ele se vor conforma acestei legi. Vor avea de suferit doar întreprinzătorii mici. Ca de obicei, legea lovește doar în cei mai slabi”, susține comerciantul Ion Volosatîi.
Agenții economici susțin că, dacă Ministerul Sănătății nu va revizui lista, ei vor ieși la proteste.
Am întrebat atât părinții, cât și copiii, ce cred despre interzicerea comercializării ciocolatei, chipsurilor, biscuiţilor și covrigeilor săraţi, brânzicii glazurate în preajma instituțiilor de învățământ.
Ion, 14 ani
Sunt de acord cu această inițiativă, deoarece mulți copii s-au otrăvit. Termenul de valabilitate a acestor produse expiră foarte repede și din această cauză mulți copii au de suferit.
Valentina, 31 de ani
Sunt împotriva comercializării acestor produse, pentru că unii copii sunt alergici, alții au probleme de sănătate. Părinții trebuie să le cumpere copiilor ceea de ce au nevoie aceștia.
Anastasia, 14 ani
Nu sunt de acord cu această inițiativă, deoarece copiii pot să decidă care produse trebuie să le cumpere și care nu. Dacă copiii vor dori să cumpere aceste produse, indiferent dacă ele vor fi comercializate în apropierea școlilor sau nu, le vor cumpăra.
Irina, 13 ani
Sunt de acord cu interzicerea comercializării acestor produse, pentru că sunt copii care nu-și dau seama de efectele negative pe care le au acestea asupra sănătății lor.
Mircea, 39 de ani
Sunt de acord cu această inițiativă, pentru că produsele respective conțin conservanți și nu sunt binevenite pentru organism. Ar fi bine ca să existe o alternativă, produsele ecologice, spre exemplu.
Veronica, 29 de ani
Sunt împotriva comercializării în apropierea școlilor a produselor care au efecte negative asupra sănătății copiilor.
Vox realizat de Elena Podoleanu
Lista produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor:
1. Caramele, ciocolată, bezele, conuri de zahăr, rulouri din fructe, prăjituri cu ciocolată şi cremă, brânză glazurată în ciocolată.
2. Chipsuri, hamburgeri, gogoşi, pizza, pateuri, cartofi prăjiţi în ulei, maioneză, brânză topită, mezeluri, slănină de porc şi de oaie, arahide.
3. Margarina şi alte produse similare.
4. Biscuiţi săraţi, covrigei săraţi, sticksuri sărate, alune sărate, seminţe sărate, brânzeturi sărate.
5. Produse alimentare cu valoarea energetică de 300 kcal şi mai mult la 100 g produs.
6. Băuturi nealcoolice cu adaos de aditivi alimentari, băuturi pentru sportivi, produse de preparare rapidă, gume de mestecat.
7. Băuturi energizante (cafea sau alte produse similare).
8. Condimente: oţet, muştar, piper, hrean, ketchup, ardei iuţi şi alte produse similare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
