Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 08:01
Abonamente

Editorial 11 August 2016, ora 09:37    Din editia print

Marime Font

Provocatorul n-are drum spre Putna

Pornind spre Mamaia, Voronin a trecut Prutul având „la activ” un bogat „palmares” de provocări antiromânești. Ultima (?) a fost pusă la cale și s-a produs în chiar săptămâna când Voronin era la Mamaia – la Chișinău cunoscutul teolog stalinist al moldovenismului antiromânesc, V. Stati, lansa cartea „Ștefan cel Mare – Voievodul Moldovaniei”. 

 
 
 

Volumul, pe lângă celelalte monstruozități științifice, conține și atacuri jignitoare personale la adresa lui I. Iliescu. Bineînțeles, Iliescu a fost informat despre această lansare, organizată special cu prilejul întâlnirii dintre cei doi președinți. Partea română nu a fost atât de naivă încât să creadă că provocarea s-a produs fără știrea lui Voronin, chipurile, cartea a fost lansată pe când Voronin lipsea din Chișinău...

Astfel, prezența lui Voronin la Mamaia nu a putut naște iluzii în cercurile politico-diplomatice de la București vizavi de sinceritatea acestuia și de dorința lui de a „dezgheța” relațiile cu România. Dimpotrivă. Cu tupeul ce-l caracterizează, Voronin, pentru a-l pălmui încă o dată pe Iliescu, a mers la Mamaia înconjurat de un batalion de ziariști din presa rusească și antiromânească și de experți în comerțul cu piei de cloșcă și de gestionarea amurgurilor de soare de pe malul Mării Negre. Din delegație a făcut parte și S. Mocanu, unul dintre foștii apropiați ai lui Iu. Roșca, ex-redactor-șef la „Țara” și vicepreședinte al PPCD, cunoscut nu demult prin convingerile sale unioniste, antirusești și anticomuniste și prin talentul de a spune bancuri cu Bulă. Evident, fostele relații la București nu i-au servit la nimic – din contră, prezența sa a creat un fon psihologic negativ. „Misiunea lui specială” a eșuat lamentabil și Voronin are tot temeiul să fie nemulțumit de consilierul său „cu misiuni speciale”, care i-a pregătit un fiasco diplomatic pe cinste, punându-l într-o lumină și mai proastă decât s-ar fi putut pune el singur. Voronin s-a făcut de râs: să te duci (într-un an electoral) la Iliescu și să-i ceri să recunoască precum că limba română e... moldovenească, înseamnă să-ți lipsească o doagă.



Suflătorii în goarnele antiromânismului de la Chișinău s-au grăbit să constate că unele amănunte din discuția dintre Voronin și Iliescu au fost calificate de ziariștii români drept senzaționale. Care sunt aceste „amănunte”? Potrivit lui Mocanu, „domnul Iliescu a spus că România susține independența R. Moldova și că pe el nu-l deranjează faptul că moldovenii se numesc pe ei moldoveni în Moldova și că ei vor ca limba lor să se numească moldovenească.

Cunoscându-l un pic pe acest Mocanu și urmărind, la „Rezonans”-ul lui Starîș, viteza cu care i se învârteau pe orbite ochișorii, era clar că bancagiul trișează. Dovada a venit imediat, căci după întâlnirea cu Voronin, Iliescu a precizat, diplomatic: „E puțin diferit modul în care interpretăm noi acest lucru. Am spus că noi n-avem nevoie de traducători, vorbim aceeași limbă. Am spus că n-aveți decât să vă denumiți limba cum vreți, însă bănățenii, de exemplu, nu-și denumesc limba bănățeană, ci românească. La Putna fiecare va vorbi limba lui, dar ne vom înțelege foarte bine”. Nu știu de ce, dar serviciul de presă al președinției de la Chișinău a tras concluzia că prin această frază Iliescu a „lăsat să se înțeleagă” că la Putna el va recunoaște... limba moldovenească. Subtextul invitației la Putna pe care i-a făcut-o Iliescu lui Voronin a fost cu totul altul, și anume: vino, omule, la Putna să vezi de ce neam sunt și ce limbă vorbesc cei ce au venit la mormântul Voievodului. Dacă Mocanu a reușit să-l prostească pe Voronin într-o asemenea măsură încât acesta să creadă că pe 2 iulie la Putna Iliescu va recunoaște „limba moldovenească”, înseamnă că în curând cariera consilierului „cu misiuni speciale” se va încheia...

... După întâlnirea tete-a-tete avută cu Iliescu, Voronin arăta descurajat și fâsticit. Iliescu i-a reproșat deschis că nu înțelege de ce în R. Moldova e susținută în permanență o campanie antiromânească și de ce niște lichele își permit atacuri murdare la adresa României. (Evident, s-a referit și la lichelele din anturajul lui Voronin). Acesta a fost nevoit s-o lase mai moale și să se justifice în fața lui Iliescu, afirmând că în R. Moldova nu există o campanie antiromânească, ci doar unele provocări... Haideți să-l credem pentru o clipă pe cuvânt și să vedem care sunt aceste „unele provocări” și de cine au fost/sunt ele organizate. Să le luăm la întâmplare și fără a le pune într-o ordine cronologică. Așadar, cine a oprit transmisiunea postului TVR-1? Răspuns: Partidul lui Voronin. Cine a editat la Chișinău un „dicționar moldovenesc-românesc”? Răspuns: sfetnicul de taină al lui Voronin, Stati. Cine a sistat acordurile în domeniul învățământului dintre România și R. Moldova? Răspuns: ministrul Sima, numit de Voronin. Cine a declarat că învățământul din R. Moldova pregătește cetățeni pentru alt stat? Răspuns. A doua persoană din partidul lui Voronin, Stepaniuc. Cine și unde a scris acum doi ani, citez: „Din câte SUNTEM INFORMAȚI, MULȚI tineri de-ai noștri, în România, sunt ȘANTAJAȚI și RACOLAȚI de serviciile secrete, apoi trimiși aici ca unele structuri politice naționaliste și xenofobe să aibă numărul necesar de membri și de protestatari. Tinerii noștri SUPORTĂ O PERMANENTĂ STARE DE GENOCID CULTURAL în mediile universitare românești. Noi trimitem tineri la studii, iar România ne livrează înapoi „MISIONARI AI ROMÂNIEI MARI, nu SPECIALIȘTI și CETĂȚENI”? Răspuns: Ion Berlinski, în „Moldova suverană”, organul guvernului comunist al lui Tarlev. Cine a declarat că „Tricolorul este un steag fascist”, aducând astfel o gravă ofensă întregului popor român? Răspuns: V. Voronin, președintele R. Moldova.

Din lipsă de spațiu mă opresc aici, nu înainte însă de a mai aduce un exemplu antologic de românofobie. Astfel, în ajunul Anului Nou, Voronin declară la NIT că România este singurul imperiu care a mai rămas în Europa; că România e o țară formată din teritorii anexate, răpite de la alte state. În legătură cu această afirmație a lui Voronin, îmi amintesc că, acum vreo doi ani, organul guvernului comunist de la Chișinău, „Moldova suverană”, publică în acel serial de materiale provocatoare antiromânești, spicuite din „lucrarea” intitulată „Cruciada românismului”. Această „operă” e semnată de V. Stratan și A. Gorun (adică de ... Vasile Stati). Frunzărind-o, am dat în ea de declarația lui Voronin făcută la NIT. Citez din „studiul” lui Stati: „România s-a format după principiile statelor imperiale din bucăți de teritorii, care istoricește au aparținut altor state”. Chipurile, Transilvania e a maghiarilor, Dobrogea e a bulgarilor... (Exact același lucru îl spune Voronin la NIT, numai că el a rostit Dobruja, crezând că e vorba de localitatea unde se află fabrica de carton...) Vedem astfel, că în „problemele naționale” Voronin îl are ca sfetnic de taină pe marele provocator antiromân de croială stalinistă, V. Stati. Așadar, un provocator pregătește tezele, iar alt provocator le citește. Ca să vă convingeți de proporțiile provocării, cităm ultimul alineat din această „lucrare”: „Imperiile mari și mici se nasc în zodia nenorocului. Destrămarea lor e un proces firesc și inevitabil. Agresiunea spirituală, națională, culturală, religioasă, informațională a României contra R. Moldova poate fi și ea un simptom prevestitor, că sfârșitul lumii pentru România nu e atât de iluzoriu...”. Această „carte” a apărut în timpul mandatului lui Voronin și e scrisă de unul din consilierii lui de taină. Cine-s, așadar, provocatorii, care au organizat până acum unele provocări”?! Răspuns: Voronin și lichelele din anturajul său. Abia acum, când începe să culeagă „roadele” politicii sale, se vede foarte clar marea greșeală pe care a comis-o Voronin: el a crezut că poate compromite ideea românească în Basarabia și converti intelectualitatea la moldovenismul stalinist al lui Stati cu ajutorul lichelelor și renegaților recrutați din sânul foștilor „unioniști!”... Voronin însă nu a înțeles că de la venirea sa la putere în 2001 R. Moldova s-a schimbat mult, dar nu în direcția dorită de el.

 Fragment din cartea „Hoții de mituri”, 2004

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul