Astăzi 20 Februarie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 19 Februarie 2018
Abonamente

Actualitate 23 Septembrie 2017, ora 14:21

ARHIVA TIMPULPușăriile cresc „hoţi în lege”?

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Doi foşti deţinuţi afirmă că în R. Moldova majoritatea puşcăriaşilor nu se supun gardienilor sau administraţiei, ci grupărilor criminale conduse de „hoţii în lege”, şi că penitenciarele „cresc” criminali, în loc să lupte cu ei.

„Statul nu a luptat niciodată cu criminalii…”

Vitalie Mocan-Czine (foto) conduce în prezent organizaţia GENAVAVITA, care are drept scop reintegrarea în societate a foştilor deţinuţi, prin oferirea locurilor de muncă, promovarea unui mod de viaţă sănătos, prevenirea infracţiunilor şi informarea tinerilor. Povestea lui pare incredibilă, dar e adevărată. La 14 ani a fugit de acasă şi a fost atras în lumea criminală. La 17 ani a fost închis pentru furt. Cu puţin timp înainte de a-şi încheia pedeapsa, a mai comis o infracţiune, cum zice el, „sub influenţa grupărilor criminale care existau printre cei aflaţi în penitenciar”. Astfel, i s-a prelungit termenul de detenţie până la zece ani. Avea 27 de ani când a fost eliberat. Îşi aminteşte şi acum de acea zi, când la poarta penitenciarului îl aştepta... Ion Guşan, alias Patron, unul dintre cei mai mari „hoţi în lege” din R. Moldova (apropo, în prezent dat în căutare de INTERPOL). „N-am avut încotro şi am acceptat propunerea lui de a lucra pentru el timp de trei ani de zile”. Doar părinţii şi credinţa l-au ajutat, spune Vitalie, ca la un moment dat să iasă din lumea criminală, deşi nu cunoaşte pe nimeni care să fi ieşit din acest „cerc vicios”.



- În ce măsură autorităţile statului se fac vinovate de creşterea noilor generaţii de criminali?

- În primul rând, în R. Moldova este o ruşine să te adresezi la poliţie, iar în penitenciare, la momentul actual, nu ţi se ia doar libertatea, ci toate drepturile. Statul înfiltrează oamenii lui în grupările criminale, însă pentru a se integra, aşa-numiţii poliţişti uneori pot să comită şi crime. Statul nu luptă cu criminalii, deoarece este un sistem profitabil, de aici se hrăneşte poliţia, procuratura, judecătoria şi avocaţii. Tânărul care a intrat în penitenciar nu mai poate să iasă om de acolo, e imposibil, el iese şi trăieşte după regulile lumii criminale. Şi toată lumea criminală din R. Moldova se supune „hoţilor în lege” care se află în Rusia. E o bombă atomică. Lunar, de la fiecare penitenciar din R. Moldova se strâng cel puţin 50.000 de lei, bani care pleacă la Moscova. Crima organizată e condusă din Rusia şi e aşa de puternică, încât voi nici nu vă puteţi imagina. Ruşii pot face diversiuni aici, au oamenii lor.

- Am putea spune că tu acum te-ai întors împotriva „hoţilor în lege”, împotriva lui Patron?

- Eu vreau doar să le ofer oamenilor posibilitatea să aleagă, după ce ies din închisoare, între „hoţii în lege” şi un loc de muncă modest. Problema este că statul nu are grijă de deţinuţi după ce acestora le expiră termenul de pedeapsă. Vreau doar ca oamenii să înţeleagă ce se întâmplă acolo. Eu am înţeles foarte greu că fac parte dintr-un sistem. Şi dacă statul este indiferent, eu nu sunt, deoarece cunosc legile „hoţilor în lege”.

- Cum am putea scăpa de acest sistem despre care pretinzi că ar fabrica „hoţi în lege”?

- Soluţia ar fi ca, în penitenciare, tinerii care fac deja parte din sistem să fie izolaţi de cei noi, să fie separată o lume de alta. Trebuie să se formeze un mecanism care să lucreze împotriva sistemului existent în închisoare. Spre exemplu, nu există sat fără deţinuţi, astfel, în fiecare regiune există patru-şase oameni care ştiu tot ce se întâmplă în zonă şi duc informaţia de colo-colo. Ei sunt sătui de toate manevrele acestea, dar nu au încotro, mai ales când după aflarea în detenţie se pomenesc că nu au nici casă şi nici ce mânca. Aceşti oameni trebuie să fie siguri că, atunci când vor ieşi din închisoare, vor putea alege între a deveni „hoţ în lege” şi a duce o viaţă ca toţi oamenii. Mă gândesc să fac un program şi să merg prin toată ţara, să împart broşuri oamenilor şi să le explic ce îi aşteaptă în închisoare. Am încercat să merg şi în penitenciare, dar nu mă lasă să intru…

„În închisoare sunt mai mulţi bani ca la libertate”

Cel de-al doilea interlocutor al nostru este un fost deţinut, eliberat recent, după 21 de ani petrecuţi în penitenciare. A insistat să-şi păstreze anonimatul din mai multe considerente, principalul fiind că în prezent lucrează pentru Makena, pe numele real Vladimir Moscalciuc, un alt mare „hoţ în lege” din Moldova, aflat acum la puşcărie. Interlocutorul nostru susţine că în închisoare se fac mai mulţi bani decât la libertate. „Până în 2003-2004, în închisoare se aduceau mai mulţi bani de la libertate. Acum însă, „zăk” din „zăk” scoate bani (deţinut din deţinut - n.n.). Ţi se dă de înţeles că trebuie să joci în cărţi şi pierzi. Dacă se mai află că ai părinţi sau rude în străinătate, se trece deja la şantaj”.

Duşmani pe viaţă sunt pentru el „musorii”, cum îi numeşte pe poliţişti, cei care l-au reţinut pentru mai multe furturi şi crime. Pentru el, gardienii din închisoare şi poliţiştii din stradă se clasifică în „murdari” şi „curaţi”. „Întotdeauna un poliţist curat va fi înmormântat într-un sicriu curat, iar un poliţist murdar – într-un sicriu murdar”, mai spune el. „Curat” pentru el este un poliţist care nu-i împiedică pe criminali să activeze, iar „murdar” este cel care intră pe teritoriul criminalului, fie ca să descopere crime şi să bage la dubă infractorii, fie ca o concurenţă pe piaţa mafiotă.

Dacă ar avea puterea să schimbe ceva în penitenciarele din R. Moldova, ar cere ca deţinuţii „să nu mai fie bătuţi de grăniceri”, iar administraţia penitenciarelor „să nu mai pună banii în buzunar, ci să le dea deţinuţilor mâncarea pe care o trec în raport”. El afirmă că, timp de 21 de ani cât a stat închis, a mâncat de la penitenciar doar pâinea şi zahărul, restul a primit de la libertate. Când a ieşit însă din închisoare a lăsat în celulă un televizor cu plasmă şi o reparaţie modernă…
Nu are familie, nu are casă. Regretă tot ce a făcut, deşi conştientizează că e prea târziu pentru regrete.

Un fel de concluzie...

S-ar putea ca dezvăluirile celor doi foşti deţinuţi să pară rupte de realitate, numai că, din păcate, ele rezonează cu ceea ce vedem că se întâmplă adesea „la libertate”. O confirmare a faptului că activităţile poliţiştilor se întrepătrund cu cele ale lumii criminale este şi crima de săptămâna curentă, când un fost poliţist a fost omorât, se presupune, tot în urma unor reglări de conturi. Se pare că sistemul descris de cei doi interlocutori ai noştri încă mai funcţionează. În ce măsură penitenciarele – sau poate şi alte structuri - sunt vinovate de întreţinerea unui astfel de sistem? E o întrebare care necesită un răspuns imperativ.

23 septembrie 2011, ARHIVA TIMPUL

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul