Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:35
Abonamente

Social 19 Septembrie 2016, ora 07:54    Din editia print

R. Moldova n-are curajul să condamne măcelul prizonierilor Falun Gong din China

Marime Font

Unele dintre cele mai grave cazuri de încălcare a drepturilor omului, se întâmplă, în prezent, în China. De-a lungul ultimilor 17 ani, milioane de practicanți Falun Gong au fost aruncați în lagăre de muncă, închisori negre sau centre de spălare a creierului. Acolo, ei au fost și sunt bătuți în continuare sau torturați pentru a renunța la convingerile lor spirituale. Persecuția a culminat cu transformarea acestor „prizonieri de conștiință” într-o adevărată bancă de organe, iar numărul de transplanturi efectuate în China ajunge anual și până la 100 de mii. În R. Moldova, există o asociație care luptă pentru drepturile celor persecutați, însă din cauza presiunilor venite din partea Ambasadei Chinei, organizația nu are suficiente forțe să-și continue activitatea. Membrii acesteia acuză guvernanții că nu au suficient curaj să condamne măcelul prizonierilor, pentru că țin mai mult la relațiile de prietenie cu chinezii.

Falun Gong, cunoscut și sub numele de Falun Dafa, este o practică de autodisciplină interioară care promovează principiile: adevăr, compasiune și toleranță. Aceasta are rădăcini în cultura tradițională chineză. Reprezentanții practicii date consideră că, respectarea acestor valori, împreună cu practicarea a cinci seturi de exerciții, ajută la îmbunătățirea sănătății și la atingerea liniștii interioare. Asemenea exerciții se fac peste tot în China și doar Falun Dafa a luat o asemenea amploare.

În varianta modernă, această mișcare a fost fondată în 1992 de Li Hongzhi. Timp de șapte ani, erau deja 100 de milioane de persoane, care făceau acest set de exerciții în fiecare dimineață, înainte de a pleca la serviciu. Maestrul școlii a fost numit cel mai popular maestru de Qigong (n.red. - complex de exerciții tradiționale chineze, efectuate în scop terapeutic). Disciplina nu implică afiliere politică, nu foloseşte ritualuri religioase şi nu venerează persoane. Cu toate acestea, partidul comunist chinez o numește „sectă malefică”.



Exercițiile Falun Dafa au pus-o din nou pe picioare

La un moment dat, Jiang Zemin, fost președinte al Chinei, a văzut în această practică o rivalitate și o atentare la principiile marxist-leniniste, ateiste, iar la sfârșitul anilor `90 începutul anilor 2000, practicanții Falun Gong din China au început să fie persecutați. Câțiva ani mai târziu, în 2004, adepți ai acestei practici au apărut și în R. Moldova. Unul dintre primii practicanți a fost Tatiana Chiriac, o judecătoare din Călărași. Ea avea grave probleme de sănătate și, văzând că medicina obișnuită nu o ajută, a început să caute metode netradiționale de tratament. „Intuiția m-a dus în cultura chineză.



La 33 de ani practic nu puteam ieși din casă și evident că îți pui anumite întrebări. Evident că inițial eram foarte sceptică și n-am crezut că această practică mă va ajuta cumva. Am început să fac setul de exerciții pe care le implică practica Falun Dafa fără ca să știe soțul. El a văzut că în câteva zile eu mi-am revenit și nu înțelegea ce se petrece. Atunci, când am fost în stare să înțeleg ce fac, i-am spus și lui. Prin urmare, deja mai bine de 12 ani n-am mai fost la medic, decât doar pentru un control de rutină”, povestește practicanta Falun Gong.

Câțiva ani mai târziu, femeia a înregistrat oficial Asociația Falun Dafa din R. Moldova și a devenit președintele acesteia. Procedura de înregistrare a fost foarte dificilă și a durat nu mai puțin de patru ani. „La început, Ministerul Justiției a refuzat înregistrarea organizației, după care același răspuns l-am primit și în instanță. Problema este că țara noastră avea și are o relație strânsă cu Ambasada Chinei, iar aceștia își permiteau să facă anumite acțiuni nu tocmai diplomatice. Ne-am confruntat direct cu presiunile lor.

Am intrat în posesia unor scrisori în care se spune că „Asociației Falun Dafa nu trebuie să i se permită nicio activitate în R. Moldova”. Asta din cauza că în țara lor această mișcare este interzisă. Ambasada Chinei pune presiune pe Guvernul de la Chișinău și în prezent. Ei acționează astfel, deoarece principiile noastre sunt diametral opuse principiilor comuniste, care ne-au învățat mereu că ieșirea în evidență, invidia și competiția sunt lucruri normale”, comunică interlocutoarea mea.

Femeia susține că a înregistrat asociația cu scopul de a-i ajuta pe practicanții Falun Gong din China. Tot pentru a condamna măcelul din partea statului chinez, Tatiana Chiriac, împreună cu alți susținători ai acestei mișcări din R. Moldova, protestează săptămânal în fața Ambasadei Chinei de la Chișinău.

Campania de denigrare a practicanților Falun Gong

În rapoartele sale, Amnesty International evidențiază trei strategii, pe care le-a adoptat guvernul chinez pentru a distruge Falun Gong: violenţa împotriva practicanţilor, care refuză să renunţe la credinţele lor, spălarea creierului pentru a-i forţa pe adepţi să se dezică de mişcare printr-o declaraţie scrisă şi o campanie mediatică violentă menită să instige la ură împotriva acestei mişcări spirituale. O statistică incompletă arată că doar în jumătate de an au fost publicate şi difuzate peste 300 de mii de articole, ştiri şi programe care defăimau Falun Gong în China.
Raportul Departamentului de Stat al SUA asupra Chinei precizează în 2005 că sunt aproximativ 400 de centre de detenţie care se ocupă de „reeducarea“ a peste 100 000 de persoane, condamnate frecvent fără proces.

Vizionarea obsesivă a filmelor de convertire, muncă epuizantă de 18-20 de ore, privarea de somn pentru perioade lungi de timp, obligaţia de a scrie declaraţii de căinţă, de a repeta autoincriminări umilitoare, de a recita fraze murdare despre Falun Gong şi mentorul grupării. Acestea sunt doar câteva dintre tehnicile folosite pentru a obţine de la prizonier semnarea unei mărturii de renunţare la valorile mişcării, angajamentul că nu va mai practica niciodată Falun Gong şi denunţarea cunoscuţilor. Anume acest proces propaganda roşie îl numeşte „transformare“, se mai arată în raport. Acelaşi studiu american estimează numărul practicanţilor Falun Gong, morţi în aresturi şi în lagăre, de la câteva sute, la câteva mii.

Spectacol anulat și expoziție interzisă la Chișinău

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri cu implicația Asociației Falun Gong de la noi, a fost în anul 2010. Atunci, pe scena Teatrului Național de Operă și Balet urma să fie prezentat un spectacol al dansului chinez din vechime. Trupa de actori Shen Yun Performing Arts, formată din circa 100 de membri, a venit la Chişinău pe 25-26 mai, dar în ziua preconizată, administraţia teatrului a anulat spectacolul fără explicaţii. „Trupa este compusă din discipoli Dafa care au emigrat din China în Statele Unite ale Americii, mulți dintre ei sunt copiii celor care au fost persecutați. Spectacolul este extraordinar și eu am fost impresionată că îl va putea privi și publicul din R. Moldova. Am respectat toate normele legale. S-au făcut contracte, achitări, cazare, masă, dar totul s-a dus de râpă”, se arată nemulțumită Tatiana Chiriac, cea care s-a ocupat de toate aspectele organizatorice.

Practicanții Falun Gong fac setul de exerciții în Parcul Central din Chișinău

Asociația Falun Dafa organizează și o expoziție de artă: „Adevăr, compasiune, toleranță. Printre cei care au pictat tablourile sunt doi pictori care au trecut prin lagărele de muncă forțată din China pentru că erau practicanți Falun Gong. Ei au emigrat în SUA, unde au fondat un centru artistic. Toți și-au unit lucrările, iar această expoziție merge prin toată lumea. „Foarte greu găsim locuri unde să prezentăm expoziția. Peste tot vin reprezentanții Ambasadei Chinei și ne fac probleme. La ultima expoziție ei chiar au intrat seara și au strâns forțat lucrările. Ulterior, ei și-au argumentat gestul prin faptul că această expoziție este interzisă în R. Moldova – ceea ce nu este adevărat”.

Acum, Asociația Falun Dafa din țara noastră este în proces de dizolvare, deoarece le-au fost luate toate documentele și ștampila. În cadrul organizației sunt patru membri, alte persoane nu figurează pentru că o cerință a acestei practici este de a nu înregistra membrii. Ei nu strâng cotizații, nu fac donații și nici nu duc evidența în scris a membrilor. În fiecare sâmbătă, în parcul central din Chișinău se adună în jur de 20 de practicanți Falun Gong și fac împreună tot setul de exerciții. Sesiunea este deschisă și se poate alătura oricine.

Simbolul școlii Falun Dafa le dă bătăi de cap

Procesul de dizolvare a asociației din R. Moldova a început din cauza emblemei școlii Falun Dafa. Acesta se numește Falun și este considerat cel mai sfânt simbol non-silabic în Hinduism. După înființarea Partidului Muncitoresc German Național-Socialist, acesta a fost asociat însă, în mare parte a lumii occidentale, cu fascismul, rasismul, nazismul, al Doilea Război Mondial și Holocaustul.

„Simbolul a fost plagiat de către Hitler din Tibel. El l-a inversat și l-a pus negru pe alb. În țările asiatice, acesta însă nu prezintă niciun pericol. Chiar și așa în anul 2008, cineva s-a adresat la Procuratura Buiucani, menționând că simbolul respectiv este extremist. A durat câțiva ani până instanța a stabilit că emblema școlii nu are nicio conotație extremistă. În 2013, ne-am pomenit iarăși cu o cerere în judecată din partea socialistei Elena Hrenova cu aceeași cerință să recunoască acest simbol ca fiind extremist. Atunci, instanța de judecată a mers pe altă cale și l-a recunoscut extremist. Totul s-a petrecut foarte repede, iar la începutul anului 2014, noi nu mai existam ca asociație. Fizic, încă nu ne-a persecutat nimeni. La nivel psihologic, trebuie să fii puternic ca să trăiești în R. Moldova”, mărturisește Tatiana Chiriac. 



Emblema școlii Falun Dafa

Totuși, recent un deputat a depus o sesizare la Curtea Constituțională, care a constatat neconstituțională o parte din lege privind contracararea activității extremiste – adică această decizie contravine Constituției, libertății de exprimare și de gândire. Acum Curtea Supremă de Justiție urmează să-și anuleze hotărârile sale.

„Vă dați seama ce înseamnă să tai un corp viu?!”

În prezent, rapoartele internaționale arată că în China persecuțiile continuă. Totuși, atitudinea localnicilor față de practicanții Falun Dafa s-a schimbat. Dacă la început s-a dus o campanie de denigrare a acestora și erau multe cazuri când oamenii își trădau chiar membrii familiei, acum lucrurile s-au schimbat, iar o bună parte dintre ei au înțeles că aceste persoane nu prezintă pericol. Între timp, unii medici, care prelevau organe de la practicanții Falun Gong, au fugit în SUA și au povestit ce se întâmplă acolo. „Vă dați seama ce înseamnă să tai un corp viu?! Bine, azi ai bani, dar tu n-o să poți dormi noaptea. Ei sunt niște oameni nevinovați. Aceasta este o industrie întreagă. Cred că e cea mai profitabilă afacere în China. Ei spun că prelevează organe doar de la prizonierii condamnați la moarte, dar nu este adevărat”, susține președinta Asociației Falun Dafa din R. Moldova.

Potrivit datelor prezentate de Fundația Dui Hua, pentru The Wall Street Journal, începând cu anul 2002 există o mare diferență între numărul de transplanturi efectuate și organele, care au putut fi prelevate în urma execuțiilor celor condamnați la moarte (n.red. în jur de 12 mii de execuții și aproximativ 60 de mii de transplanturi de organe efectuate anual). Totodată, datorită credințelor tradiționale, foarte puțini chinezi își donează voluntar organele (n.red. în perioada anilor 2003-2009, doar circa 130 de chinezi au semnat că sunt dispuși să-și doneze voluntar un organ).

Aceeași sursă mai menționează că, în 1999, imediat după începerea persecuțiilor practicanților Falun Gong, industria de transplant a Chinei s-a majorat de la câteva zeci, la sute de mii de transplanturi. Pe site-ul Centrului de Asistență al Rețelei de Transplant Internațional din China, sunt afișate unele prețuri pentru transplant: cornee – 30 de mii de dolari; plămân - 150-170; inima - 130-160; ficat - 98-130 și rinichi – peste 60 de mii de dolari.

„Guvernanții poziționează R. Moldova de partea celor care omoară”

Conform site-ului dafoh.org, în mai multe țări ale lumii, timpul de așteptare pentru un transplant de ficat sau rinichi este de cel puțin 2-3 ani, în China însă această perioadă durează 2-4 săptămâni. Acolo se fac operații de transplant în aproximativ 700 de spitale. Unele instituții medicale au oferit chiar garanții că vor găsi un donator de ficat sau rinichi în decurs de două săptămâni. „Au venit martori care au spus că în câteva zile i-au adus patru perechi de rinichi.

La multe spitale era menționat chiar pe site că au organe Falun Gong. În toată lumea știau deja că aceste persoane sunt sănătoase, nu consumă abuziv alcool, nu fumează și nici nu sunt stresați. Prin atitudinea guvernării noastre, față de noi, văd că ei poziționează R. Moldova de partea celor care omoară. Acesta este un lucru îngrozitor”, susține dezamăgită Tatiana Chiriac.
Interlocutoarea mea consideră că R. Moldova trebuie să ia o hotărâre în Parlament de condamnare a persecuțiilor. Totodată însă, ea este sigură că acest lucru nu a avut loc încă, deoarece influența Chinei este foarte mare, iar chinezii sunt dispuși să investească în proiecte la noi în țară, doar dacă primesc asigurări că aici nu va exista Falun Gong.


Tatiana Chiriac protestează în fața Ambasadei Chinei de la Chișinău

În ultimul raport internațional, privind măcelul în masă a „prizonierilor de conștiință” din China, se arată că timp de 17 ani, acolo ar fi fost efectuare între 1,5 și 2,5 milioane de transplanturi. Prizonierii Falun Gong sunt ţinuți în lagăre şi periodic li se fac analize medicale. Ei sunt păstraţi în viaţă până când apar solicitatorii care se potrivesc cu ei din punctul de vedere al grupei sangvine, al anticorpilor etc. Reprezentanții Asociației Falun Dafa din R. Moldova, susțin că își vor continua activitatea până când din China li se va spune că toți colegii lor au fost eliberați.

La 27 iulie curent, Parlamentul European (PE) a adoptat Declarația privind stoparea recoltării de organe de la „prizonierii de conștiință” din China. Prin decizia respectivă se recunoaște ca fiind credibile rapoartele privind recoltarea sistematică a organelor, în special de la practicanții Falun Gong. PE cere să fie organizată de urgență o investigație pe marginea acestui caz. Totodată, recent și reprezentanții congresului din SUA au semnat o rezoluție prin care condamnă prelevarea de organe de la membrii Falun Gong.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md