Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:35
Abonamente

Editorial 19 Decembrie 2015, ora 08:35    Din editia print

Marime Font

Război și pace

Motto: „Obiectivul oricărui război este pacea”. 

 
 
 

Conflictele politice din ultima perioadă pot fi comparate cu un război. Se știe că scopul oricărui război este obținerea păcii, în condiții cât mai favorabile. Această ipoteză a fost confirmată de luptele între partide încă anii trecuți. După acuzații și noroi împroșcat prin mass-media, conflictualii lideri ajungeau la masa de negocieri, unde serveau câte o „pipă a păcii”. Orice metodă, oricât de cinică ar fi, este bună dacă pune adversarul într-o poziție cât mai dezavantajoasă la masa de tratative.

Fără reguli

Există și alte legi nescrise ale războiului. Una dintre ele este că războiul este limitat doar la obiective politice și nu trebuie să genereze distrugeri, care nu-s necesare. Altă lege este că oamenii și proprietățile lor nu contribuie la război și bunurile lor trebuie protejate. Conflictul dintre partidele din RM, care a început în anii ‘90 și nu s-a terminat nici astăzi, nu ține cont de nicio regulă a războiului. Partidele, care și-au subordonat bugetul țării și instituțiile statului, se folosesc de banii publici pentru a duce lupte, din care doar ei pot ieși câștigători. Cetățenii, din banii lor, prin taxe, TVA și diverse accize, plătesc nota de plată a „războiului” de la televizor, în care politicienii, ce au promis o guvernare europeană, ne-au dat în schimb un război fără reguli ca în epocile medievale autarhice.

Clanurile fanariote

Din anumite perspective, societatea RM pare a fi și mai înapoiată decât în epoca medievală, căreia îi datorăm formarea primelor state românești. Bazele principatelor române s-au pus prin intrarea acestui teritoriu în comerțul internațional, care necesita un nivel superior de organizare. Sistemul tribal era insuficient pentru dezvoltarea comerțului și a fost nevoie de un stat centralizat, care să poată garanta privilegiile comerciale acordate negustorilor externi. Involuția RM din ultimii ani creează senzația că mergem spre un regim de clanuri similar cu cel tribal. Statul centralizat este doar de fațadă și are rolul de a aduna, prin instituțiile sale, bani în bugetul statului sau a oferi clanurilor mai puternice unele privilegii în comerț (contrabandă, evaziune, afaceri cu statul).

Dezagregarea statului și dezinteresul față de cetățeni a ajuns la un nivel critic. Nici în cele mai negre perioade din Evul Mediu n-a fost țară atât de prost guvernată, iar interesele cetățenilor ignorate în asemenea mod. Doar în perioada războaielor ruso-turce și a regimului fanariot a fost sărăcită populația într-un mod comparabil cu ce se întâmplă astăzi.

Contractul social

În lumea civilizată, statul și cetățenii funcționează în baza unui contract social. Noi, cetățenii, achităm impozite și taxe, el, statul, ne oferă în schimb protecție de elementele criminale, construiește infrastructură, spitale, școli etc. Ca orice contract, dacă una din părți nu-și respectă înțelegerea, el devine nul. Cei care achită taxe și impozite de zeci și sute de milioane de lei în fiecare lună constată că o fac degeaba, neavând nimic de câștigat de pe urma acestei „înțelegeri”.



Dacă obiectivul șefilor de clan este obținerea păcii în condiții cât mai avantajoase, interesul cetățenilor este din „alt film”, ei vor taxe mai mici, controale mai puține (mită mai mică), instituții mai funcționale, eliminarea birocrației și a monopolurilor, atragerea investițiilor străine, crearea a noi locuri de muncă. Cei care cunosc cum gândesc șefii de clan, râd în hohote când aud de asemenea revendicări. Preocuparea lor este distrugerea clanului rival și camuflarea conflictului în mass-media prin prezentarea lui drept un „război sfânt” în interesele societății.

Greva fiscală

Pe lângă războiul între clanurile puterii și cele alungate de la guvernare, există și un război tacit între cetățenii plătitori de taxe și stat. Cetățenii, fiind fără resurse, fără televiziuni, dispersați pe întreg teritoriul, fără putere reală de coordonare, au șanse mici să câștige războiul. Protestele, care au avut loc în toți acești douăzeci de ani, au demonstrat că utilitatea lor este limitată, iar succesul depinde de liderul care va atrage susținerea celor nemulțumiți. O metodă extremă de luptă cu statul este greva fiscală, care implică neachitarea taxelor și impozitelor către stat. Persoanele juridice pot păstra în conturi sumele datorate statului până la îndeplinirea funcțiilor elementare ale acestuia. Persoanele fizice pot protesta prin evitarea achitării TVA-ului pe la magazine, adică să facă cumpărături doar de la piețe și persoane care nu oferă bon fiscal. Riscurile grevei fiscale sunt similare cu păstrarea actualului sistem - paralizarea statului și blocarea funcționării lui. Totuși, atâta timp cât funcționarea actualului stat este benefică doar clanurilor de partid, este neclar de ce toți cetățenii trebuie să plătească pentru el.

Războiul cetățenilor

Revendicările sunt elementare - vrem un stat, unde în fruntea guvernului să fie numite persoane cu pregătire profesională, integritate morală, experiență și competențe. În esență, statul trebuie să demonstreze, dincolo de orice dubiu, că știe să guverneze eficient și să administreze corect banul public. Dacă cei din fruntea statului eșuează să convingă societatea că știu să fie „gospodari” cinstiți, noi, cetățenii, prin achitarea taxelor, finanțăm hoția, sportul preferat al clanurilor. Partea negativă este că neachitarea taxelor și blocarea financiară a statului ar afecta, în primul rând, pensionarii sau medicii și profesorii. În același timp, ce garanție există că noi vom plăti taxe și impozite ca până acuma, iar clanurile vor bate recorduri la furat, ca până acuma și se va ajunge oricum la un blocaj financiar? Dacă clanurile se luptă între ele fără a ține cont de nicio regulă, de ce cetățenii ar trebui să lupte cu inamicul numărul unu, statul hoț, respectând regulile? Este un paradox ca statul, prin instituțiile sale, să ceară de la cetățeni respectarea legii în timp ce, chiar ei, cei din fruntea statului nu respectă nicio lege și nicio regulă. Se creează impresia, că locuim într-un fel de ev mediu, că suntem iobagi legați de glie și că avem doar obligații față de boier, în timp ce, ei, boierii, n-au nicio obligație față de noi.

Viziune vs. șmecherie

Fractura între interesele statului și clanurile din fruntea acestuia este substanțială. Viitorul guvern poate fi de două feluri sau este o nouă extensie a clanurilor partinice pentru a devaliza bugetul și statul, sau va fi un guvern popular, ce va încerca să răspundă la interesele legitime ale societății. Clanurile actuale, spre deosebire de voievozii medievali, nu înțeleg că o țară care prosperă poate aduce câștiguri mai mari decât una secătuită. În ciuda unei aparente „șmecherii” a clanurilor, lipsa lor de viziune este evidentă. Clanurile ignoră interesele celor care stau la baza statului, iar asta va duce la ruinarea lui.

Un articol de: Silviu Tănase Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md