Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 22 Aprilie 2014, ora 07:07    Din editia print

Marime Font

Războiul de PR din Ucraina

Confruntările din Ucraina lasă impresia unei gigantice operaţiuni de PR, Public Relations, noua industrie codificată în tot felul de laboratoare mai mult sau mai puţin publice. 

 
 
 

Reclamele la tot felul de produse corporatiste care ne asaltează secundă de secundă reprezintă doar o parte din această industrie, care pe lângă crearea de profit se ocupă şi cu „educarea” publicului.

Internetul este asaltat cu imagini şi filmări de la evenimentele din Ucraina, transmisii în direct, actualizări la secundă ale ştirilor – o cantitate de informaţie imensă şi imposibil de urmărit în totalitatea ei, extrem de dificil de „cernut” astfel încât să mai poţi înţelege ceva. Până la urmă „adevărul” dispare şi contează mult mai mult ceea ce „crede” fiecare om că se întâmplă în Ucraina. Filtrul prin care sunt selectate informaţiile devine astfel partizanatul faţă de una din părţile implicate în conflict, cei din afara conflictului îşi aleg sursele de informare care le confirmă convingerile anterioare. BBC transmitea în timp real ştiri din Ucraina în zilele în care Crimeea era anexată la Federaţia Rusă – Russia Today transmite în timp real ştiri despre operaţiunea antiteroristă a Guvernului de la Kiev împotriva separatiştilor din estul Ucrainei.



Lovitura de stat din 22 decembrie 1989 de la Bucureşti a fost prima „revoluţie” transmisă în direct la televizor. Avantajul acelei perioade a fost existenţa unui singur canal care transmitea informaţii – ocupat militar şi ideologic de o anumită facţiune a conflictului, acest canal s-a transformat în elementul care a coagulat întreaga societate şi a permis pentru o perioadă cel puţin existenţa unei „unităţi naţionale” şi perpetuarea unui „front al salvării naţionale”. Internetul face imposibilă replicarea acestui scenariu în ziua de azi, războiul din stradă, confruntarea militară propriu- zisă s-a mutat la nivelul imaginii. Până în prezent conflictul real - cel în care se trag focuri de armă şi mor oameni – a fost relativ ţinut sub control în Ucraina, evenimentele puteau fi cu mult mai sângeroase până acum, de la represiunea împotriva Euromaidanului din Kiev până la anexarea Crimeii.

Câtă vreme războiul de PR domină în defavoarea confruntărilor armate înseamnă că mai există o şansă pentru negocieri. Din păcate, negocierile apar imposibile: Federaţia Rusă este în plină ofensivă şi orice fel de propunere de discuţii venită de la Moscova înseamnă în realitate impunerea voinţei Kievului. Guvernul de la Kiev a rămas cu foarte puţine pârghii la îndemână: în afară de voinţa de a rezista şi de apelul la dreptul internaţional (sprijinite destul de slab de puterile occidentale) nu prea a arătat până în prezent că ştie şi poate face ceva pentru a-şi câştiga legitimitatea în estul Ucrainei. De pe aceste poziţii inflexibile din ambele părţi pare destul de greu de crezut că negocierile au vreo şansă reală. Organizarea unor alegeri anticipate în Ucraina pare să fie din ce în ce mai îndepărtată. Pe de o parte adversarii politici ai actualei guvernări de la Kiev sunt profund radicalizaţi şi nu este limpede dacă cetăţenii din estul Ucrainei chiar mai doresc să participe la alegeri generale. Pe de altă parte, administraţia centrală a Kievului pare să fie în colaps şi în imposibilitatea de a organiza alegeri în anumite părţi ale teritoriului ucrainean. Războiul de PR nu lasă în urma sa multe victime, însă modifică profund mintea oamenilor.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul