Astăzi 19 Ianuarie 2019, Sâmbătă - Ultima actualizare la 18 Ianuarie 2019
Abonamente

Comentariu 10 Martie 2014, ora 07:10    Din editia print

Marime Font

Războiul din Crimeea în ochii Moscovei

Motto:„Există un lucru care domină autoritar și care trece ca un fir roșu prin toată istoria noastră, care conține în sine întreaga noastră filozofie și s-a manifestat în toate perioadele vieții noastre sociale, determinând caracterul nostru, care este în același timp elementul esențial al măreției noastre politice și cauza fundamentală a impotenței noastre mentale. Acest lucru este geografia”.
P. Ceaadaev

„...Georgia, Ucraina, Moldova și Kârgâzstanul sunt pierdute; Adjaria a căzut; Transnistria este asediată. Dușmanii sunt angajați în acțiuni subversive în Uzbekistan și Kazahstan, apropiindu-se de Belarus. Minsk rezistă ferm, dar dacă va cădea, atunci drumul către Moscova va fi deschis”. Nu este o cronică de război, este un extras din reflecțiile lui Dmitri Furman, unul din cercetătorii importanți ai Institutului European din cadrul Academiei de Științe a Federației Ruse, o variantă modernă a ideilor marelui filozof rus P. Ceaadaev, care în esență determină percepția de bază a elitei politice și intelectuale ruse, dar și a majorității rușilor, privind fostul spațiu sovietic.

Ce factori, determină această primordialitate a teritorialității în politica și istoria Rusiei? De ce au fost (și încă sunt) rușii un popor obișnuit cu spații vaste și o senzație de absență a frontierelor? Ce reprezintă problema integrității teritoriale în spațiul postsovietic pentru politicile ruse și de ce rușii privesc această integritate ca o chestiune relativă și pasibilă de a fi schimbată? Sunt întrebări pe care mulți dintre noi și le-au pus în diferite circumstanțe, dar mai ales în corelație cu războiul din Transnistria (1992), cu cel din Georgia (2008) sau în contextul ultimelor evoluții din Ucraina. Răspunsul la aceste întrebări nu este simplu și de multe ori speculativ, din acest raționament consider necesară o intervenție academică, explicabilă prin prisma preocupărilor personale de cercetare pentru această problemă.

Frontieră și teritoriu în istoria Rusiei

Politicile ruse sunt obsesiv focusate asupra „vecinătății apropiate”, un spațiu cu multiple semnificații istorice pentru Rusia, nu doar corelat cu raționamente strategice, dar și strâns legat civilizațional. Două aspecte ale istoriei ruse au determinat această percepție, care face impunerea unor frontiere asupra „lumii ruse” drept impermanentă și nefirească. Primul aspect este unul orizontal și ține de moștenirile istorice ale modalităților de constituire politică a masivului rus: perioada Rusiei kievene a cimentat ideea unității nucleului slav, alcătuit de ruși, ucraineni și belaruși; Rusia mongolă a determinat un amestec cu tătaro-mongolii, care a dezvoltat instinctul și abilitatea posesiei asupra spațiilor vaste, specifică prin excelență urmașilor lui Ginghis Han; Rusia moscovită a generat unitatea velicorușilor, realizată deopotrivă prin unirea benevolă a cnezatelor ruse, cât și aducerea lor forțată în cadrul „nucleului rus”; epoca Rusiei Imperiale a dat dimensiune europeană rușilor, dar și ambiții de jucător important în politicile bătrânului continent; perioada sovietică a ridicat rușii pe culmile influenței, oferind posibilitatea unei perspective globale asupra politicilor, cu posesii extinse de la Berlin la Oceanul Pacific și posibilitatea exercitării unei influențe asupra fiecărei părți a lumii.


Cel de-al doilea aspect al acestei percepții obsesive este unul vertical și este determinat de modelarea istorică a frontierelor ruse, care poate fi rezumat la patru procese și tendințe. Primul a fost procesul de colonizare internă, în sensul descris de S. Soloviev și V. Kliucevski, care vedeau istoria Rusiei ca „…istoria unei țări în permanentă colonizare”. Al doilea proces este așa-numita „adunare a pământurilor”, inițiată de Rusia moscovită în timpul lui Ivan Kalita, care a rezultat la formarea statului unitar rus și crearea premiselor pentru expansiunea ulterioară. Cea de-a treia tendință care a conturat percepția rușilor asupra frontierei și teritoriului a fost extinderea teritorială constantă a statului rus în căutarea securității, până la situația atingerii unor frontiere considerate „naturale”, adică râuri, mări sau munți. În cele din urmă, modelarea teritoriului rus conține o dimensiune imperială, amestecată cu misiuni mesianice, determinată de formele „excepționismului rus” și reprezentat în perioada țaristă de triada – ortodoxie, autocrație și popor, iar în perioada sovietică de comunism, partid și puterea sovietelor. N. Berdeaev a surprins profund această calitate a caracterului rus când a spus că „…ideea mesianică trece prin toată istoria Rusiei până la comunism”.
În acest amalgam de perioade, procese și tendințe noile și vechile teritorii deveneau un spațiu vital unic, generând o unitate organică - „nucleul rus” sau „oikumena”, care era organică, dar nu și armonioasă. Un „scut extern” de dominație asupra statelor vecine era necesar pentru a asigura intangibilitatea „nucleului”, menit să opună rezistență puterilor din vest, sud sau est care amenințau regiunea prin crearea seducțiilor de ordin politic, economic sau ideologic. Menținerea barierelor și contracararea presiunilor externe, odată cu tendințele de integrare în „cealaltă lume” erau condiții sine qua non de supraviețuire a „ideii ruse” și fundamentul ei instituțional. Din acest punct de vedere „ideea rusă” este ideea dominației ruse asupra popoarelor slave și non-slave, care sunt parte a „frontierelor naturale” țariste și sovietice, dar de asemenea dominația politică asupra vecinătății apropiate, adică Europa de Est, Orientul Mijlociu și Asia de Sud, Mongolia și Orientul Îndepărtat. În diferite perioade ale istoriei exercitarea controlului direct și dominația geopolitică asupra acestui spațiu era justificat nu doar printr-un model civilizațional superior (care în realitate avea mari carențe de legitimitate, mai ales în comparație cu cel occidental), ci explicat prin calități metafizice – superioritatea și universalitatea spiritualității ruse, care trebuie acceptată apriori ca un dar dat de Dumnezeu (sau de „Revoluția mondială”) de către toate popoarele care devin parte a Imperiului.

Realități postsovietice

Privind la problema integrității teritoriale în spațiul postsovietic prin prisma interesului rus constatăm că tragedia acestuia a constat nu în faptul că fostele frontiere administrative au devenit frontiere naționale și statale, ci și în faptul că imaginarul teritorial rus se extinde dincolo de frontierele actuale ale Federației Ruse. Prin urmare, marea dihotomie a gigantului rus în relațiile cu fostele republici sovietice este cum să găsească o balanță între a le aborda ca state suverane și independente, menținând cu ele un statut de „relații speciale”. Experiențele istorice din contextul postimperial arată că există două opțiuni pentru o mare putere înconjurată de state mici și „slabe”: ori le cucerește și le domină, ori aceste state devin suficient de puternice să reziste, unind propriile resurse și suportul extern, îngrădind și epuizând potențialul marilor puteri. Frica de a fi dominate împinge statele mici spre crearea unor bariere de îngrădire și caută alianțe externe din partea altor poli de putere, iar frica de proximitate ostilă, izolare și intrusiune externă împinge puterea să-și extindă influența asupra statelor vecine.

Dinamica inter-relațiilor dintre aceste două alternative a fost paradigma Imperiului rus/sovietic timp de peste cinci secole în raport cu teritoriile colonizate și vecinătatea apropiată. Rusia consideră fostele republici sovietice profund instabile intern, expuse influenței externe, aflate într-o confruntare dintre ele, cu propriul separatism sau cu Rusia însăși. Din acest punct de vedere, marea dilemă a Rusiei ca putere este cum să evite crearea unei vecinătăți ostile (sau orice gen de „cordon sanitar”) din fostele republici sovietice și să împiedice transformarea lor intr-o sferă de influență economică și politică (sau potențial militară) din partea altor puteri sau alianțe regionale și globale.

Al doilea război din Crimeea: lecții și paralele istorice

Pentru cineva familiarizat cu instrumentul istoriei nu este greu să observe că între primul război din Crimeea (1853-1856) și actualul război straniu din Crimeea există o mare asemănare, iar actorii, cu unele variațiuni, sunt cam aceiași, ceea ce ne duce la ideea că lucrurile se schimbă cu greu în istorie. Și atunci în conflict erau Rusia şi puterile occidentale, la fel, la mijloc era o falie între civilizaţii şi acest clivaj cultural a jucat un rol important în declanşarea unui război, atunci, pe de o parte, între Anglia, Franţa, Regatul Sardiniei, Imperiul Otoman şi Rusia, pe de altă parte; şi atunci, a propos, a fost un prim război unde presa şi opinia publică au jucat un rol important, noile tehnologii manipulând opiniile publice din ambele tabere. Diferenţa este că atunci puterile occidentale erau îngrijorate de extinderea Rusiei prin conceptul ei de pan-slavism și pan-ortodoxism, iar acum Rusia este îngrijorată de extinderea Occidentului şi, în plus, la mijloc este prinsă o ţară ale cărei probleme de identitate şi de viitor sunt în mare parte afectate de această intrare a trupelor ruse pe teritoriul ei.

Acțiunile curente din Ucraina și Crimeea sunt al treilea caz postsovietic, după războiul din Transnistria și Georgia, în care Rusia folosește integritatea teritorială într-o strategie deja consacrată de securitate, ambiții neoimperiale și atitudine de mare putere pentru afirmare internațională ca putere regională și globală. Toate aceste cazuri sunt o demonstrare a incapacității elitei politice ruse de a transforma spațiul postsovietic în concordanță cu principiile postmoderniste de influență și putere. Acest tip de comportament sugerează că Moscova este dispusă să permită statelor din vecinătatea sa atâta suveranitate și integritate teritorială cât să nu devină un pericol pentru Rusia și să nu genereze provocări asupra percepției sale că aceste state sunt parte a „spațiului vital” rus.

Rusia nu putea accepta situația din Ucraina pentru că aceasta este, în viziunea ei, parte a „lumii ruse”, legată de „nucleu” prin mii de rețele sociale, economice, culturale sau politice; pentru că nu poate accepta desprinderea sa pentru a putea fi „manipulată” împotriva sa într-un conflict geopolitic de proporții; pentru că nu poate permite apropierea Occidentului de „oikumena” rusă, fără riscul de a fi profund destabilizată din interior și chiar pasibilă de a fi destrămată; pentru că evoluția lucrurilor în Ucraina a lăsat impresia unei „conspirații occidentale”, care a răsturnat o putere aleasă legitim, iar principiile dreptului internațional sunt încălcate și justificate cu referire la interesele occidentale, dar condamnate în cazul exclusiv al Rusiei, acest relativism fiind potențial distructiv cu referință în general la nivelul politicilor globale.

Ce vrea Rusia în Ucraina este cel puțin „transnistrizarea” Crimeei și instrumentalizarea ei în relațiile cu marile puteri și Ucraina însăși, iar cel mult „federalizarea” statului ucrainean, cel mai probabil în patru părți – Vest, Sud, Est și Crimeea (la fel ca în cazul R. Moldova), pentru a face previzibil pentru interesele Rusiei procesul politic la Kiev și orientare externă a țării.  

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 22:43

 Pe principul cui pe cui se scoate, un bărbat care putea să moară din cauza alcoolului a fost supus unei intervenții chirurgicale în care medicii au fost nevoiți să pompeze o cantitate impresionantă de bere în corpul său.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 16:00

 Rusia va înlocui legendarele pistoale de tip Makarov - în armată şi poliţie - cu o nouă armă armă care poate funcţiona la o temperatură de până la -70 de grade Celsius şi să străpungă o vestă antiglonţ de la distanţa de 100 de metri, a anunţat vineri...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 14:18

Un fotograf profesionist a avut nevoie la Orheiland de ajutorul pazei pentru ași convinge copilul să meargă acasă, după 4 ore de distracții și plimbare. Alexandru Kiriak a fotografiat Orheiland-ul de noapte de la înălțime, iar pozele ilustrează o atmosferă parcă desprinsă din...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 12:51

Încă o mostră de ipocrizie, oferită de liderul PPDA, Andrei Năstase. După ce, în anul 2015, a catalogat PLDM drept partid implicat în furtul din sistemul bancar, astăzi acesta cooperează intens cu cei pe care i-a blamat. Mai mult, oameni din anturajul fostului șef al...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 11:48

Regele umorului din Moldova, Gheorghe Urschi,  împlinește astăzi 71 de ani!

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 11:47

Nu există alternativă pentru Republica Moldova decât continuarea procesului de apropiere de Uniunea Europeană, a declarat ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 11:43

 Rachete cu o rază de acțiune până la 500 kilometri se află acum la o distanță de 400 de kilometri de teritoriul ucrainean

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 11:16

Guvernul a dispus astăzi majorarea numărului buletinelor, dar și a secţiilor de vot pentru alegerile din 24 februarie, destinate moldovenilor de peste hotare. Astfel, numărul buletinelor va crește de la 3 mii la 5 mii la o secție. În total, numărul buletinelor va crește cu peste...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 09:15

 Fostul premier italian Silvio Berlusconi a anunţat joi că va candida în alegerile europene de la 26 mai, potrivit agenţiei italiene de ştiei Ansa şi Euronews.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2019, ora: 08:15

CRONICA UNEI PROVOCĂRI EȘUATE

CRONICA UNEI PROVOCĂRI EȘUATE

Dorita Afacere Dreyfus de pe malurile Bâcului nu s-a produs - muntele a născut un șoarece! Provocarea jucată cu atâta iscusință de agenții de influență a Moscovei la Chișinău, referitor la pretinsa „discriminare” a găgăuzilor de poliția moldovenească, s-a...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Ianuarie 2019, ora: 00:35

De ce MOLDOVEANUL Dimitrie Cantemir spunea ca e ROMÂN?

De ce MOLDOVEANUL Dimitrie Cantemir spunea ca e ROMÂN?

"Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, scrisă între anii 1719 și 1722 în care autorul explică de ce moldovenii sunt români...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 18:06

 Poate că singurul lucru care îi revoltă mai mult pe apărătorii ruși ai lui Stalin decât paralelele evidente între regimul său și al lui Hitler este orice referire la alianța pe care cei doi dictatori au format-o în 1939 cu Pactul Ribbentrop-Molotov, care a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 17:59

 Între multele companii fondate de Elon Musk, se regăsește și Neuralink, o firmă al cărei scop ar fi să te transforme într-un fel de cyborg, cel puțin la nivelul minții.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 17:46

 Circa 25 mii de persoane s-au înregistrat prealabil pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, relatează MOLDPRES.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 17:00

Supărat că lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a declarat, recent, la o emisiune televizată că dânsa ar da toți procurorii afară și că Autoritatea Națională de Integritate a fost creată pentru ca statul „să mai fure” niște bani, fostul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 16:49

Guvernul va continua să muncească la capacitate maximă și să producă efecte pozitive pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor, îmbunătățirea mediului de afaceri, modernizarea țării în general. Declarația a fost făcută de către prim-ministrul Pavel Filip, care a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 16:49

Al doilea summit dintre Donald Trump şi Kim Jong-un ar putea să aibă loc în martie sau aprilie.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 16:12

În cadrul raportului de guvernare la trei ani de activitate Pavel Filip a răspuns şi la întrebarea dacă Partidul Democrat se promovează folosind resursele Guvernului. Premierul a negat aceste declaraţii şi a comunicat că în campania electorală vom avea parte de multă...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 16:10

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat prezenţa la Reuniunea informală a miniştrilor Apărării din ţările membre ale Uniunii Europene care este programată a avea loc la Bucureşti în zilele de 30 şi 31 ianuarie, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leş.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 15:19

Investiții, locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari – adică bunăstare sunt principalele priorități ale Guvernului pentru a determina oamenii să rămână acasă, să nu plece din ţară. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 15:18

Autoritățile din Ucraina au anunțat reținerea unei jurnaliste ucrainene acuzate de subminarea integrității teritoriale a țării, potrivit Radio Liberty.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 14:01

Candidatul independent Andrei Nastas, care va candida la alegerile parlamentare în circumscripția nr. 33 din Chișinău, ar fi chiar proiectul liderului PPDA, Andrei Năstase, deși ultimul afirmă că guvernarea ar sta în spatele polițistului-„spoiler”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 13:59

Japonia a trimis o notă de protest Rusiei din cauza controlului efectuat de grănicerii ruși pe vasele pescarilor japonezi langă insulele Kurile, transmite RIA Novosti.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 13:56

Partidul Democrat din Moldova trimite a decis să trimită corpului diplomatic din țară, observatorilor OSCE, dar și finanțatorilor direcți ai Promo-Lex (USAID, Fundația Soros, Consiliul Europei și Ambasada Marii Britanii la Chișinău) analiza sa referitoare la două rapoarte emise...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Ianuarie 2019, ora: 13:46

 Prim-ministrul Pavel Filip a avut astăzi o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu. Premierul a felicitat România cu ocazia preluării Președinției la Consiliul Uniunii Europene, menționând că Republica Moldova mizează...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)