Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:35
Abonamente

Editorial 13 Decembrie 2017, ora 08:00    Din editia print

Marime Font

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

Implicit, războiul, ca produs al gândirii strategice, a suferit modificări, așa cum de altfel a făcut-o de-a lungul întregii istorii. Evident, toate acestea au avut loc concomitent cu dezvoltarea tehnologică, iar asta pentru că dacă, în perioada Evului Mediu, războaiele erau purtate prin mase mari de oameni, dispuși în linii de lupte și coloane, apariția armelor de foc, a submarinelor, avioanelor și altor invenții tehnologice, a schimbat treptat modul de desfășurare a conflictelor.

Specific celei de-a doua părți a secolului XX, experții au ajuns a dezbate concepte, precum războiul economic, psihologic, informațional etc. Iar acum, începutul secolului XXI aduce în prim-plan ceea ce occidentalii numesc război hibrid, adică o combinație excelentă a mai multor forme de agresiune, printre care și cele mai sus enunțate, dar unde, de cele mai multe ori, agresorul și intențiile acestuia sunt prea târziu identificate.
Sigur, la Washington, o cunoscută publicație americană lăuda, nu cu mult timp în urmă, eforturile Chișinăului de a reacționa față de amenințările specifice războiului hibrid, însă pentru R. Moldova drumul spre evitarea acestora este încă departe.



Ucraina este însă cel mai bun studiu de caz pentru analiza dinamicilor de securitate din vecinătatea apropiată a Federației Ruse, iar asta pentru că anexarea Peninsulei Crimeea și izbucnirea conflictelor din Lugansk și Donbas sunt efectele acestui tip de război. Cea mai importantă lecție pentru R. Moldova este dată de modul în care fenomenul accentuat al corupției slăbește capacitatea de reacție a unui stat, așa cum Ucraina a fost transformată într-o țară captivă a grupurilor de interese externe. De altfel, războiul hibrid nu presupune neapărat declararea stării de război, conflictul armat putând fi folosit doar într-o ultimă etapă. Dar, dincolo de slăbirea capacității de reacție a unui stat, ca urmare a corupției generalizate, războiul hibrid urmărește polarizarea societății concomitent cu încercarea agresorului de a câștiga loialitatea populației civile din zona de conflict.

În tot acest context, un rol esențial îl joacă propaganda și războiul informațional, iar multitudinea de mijloace media în limba rusă coroborată cu cele câteva canale în limba română arată o disproporție clară între mesajele pro-ruse și cele pro-occidentale, motiv pentru care proiectul de lege privind securizarea spațiului informațional ar trebui să fie o prioritate pentru Chișinău. În Crimeea, spre exemplu, un sondaj efectuat în 2015 arăta cum propaganda rusă i-a convins pe locuitori că intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană îi va transforma pe ucraineni în cetățeni europeni de mâna a doua, inferiori europenilor cu ștate vechi, ceea ce nu numai că este absurd, dar și foarte ușor de demontat.

Orice apropiere a Chișinăului de România, NATO sau UE va expune R. Moldova războiului hibrid, motiv pentru care o serie de reforme și proiecte trebuie îndeplinite pe termen mediu și scurt, fie că vorbim despre construcția gazoductului Iași-Ungheni, despre dezvoltarea unei strategii naționale de combatere a războiului informațional și dezvoltarea critică în rândul societății, sau estomparea clivajului moldovean-român, lista putând continua.

Din păcate, însă, R. Moldova nu își permite luxul neutralității, și asta nu pentru că nu ar fi un lucru bun, ci pentru că este o utopie, ținând cont că se află în cea mai tensionată regiune a Europei, nefiind, din păcate, în mijlocul continentului și înconjurată de munți, așa cum Elveția este.
Orice trecere a timpului fără inițiativă politică care să țină cont, printre altele, și de experiența Ucrainei, mergându-se pe premiza că R. Moldova poate juca la ambele capete, atât cu UE, cât și cu Federația Rusă, nu va accentua decât ceea ce deja are loc. Și anume - războiul hibrid.

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md