Spectacole

Rebranding „Transbalkanica”

Zarurile au fost aruncate, iar asta prin recenta participare la concursul „Eurovision” – atribut ce derivă din noul concept de relansare a trupei.
 
Astfel, noua formulă muzicală are în componenţa sa două soliste. Este vorba despre Cornelia Ştefăneţ şi Lilia Roşca. Deşi formaţia este extensibilă, ea păstrează la bază prezenţa instrumentiştilor Vitalie Ţurcanu – saxofon, caval fluier, clarinet şi flaut; Petru Moiseev – tobe; Vadim Barancea – ţambal şi binecunoscutul viorist, liderul trupei, Marcel Ştefăneţ. 

„Mai puţin show, mai multă muzică”

Iniţial, „Transbalkanica” a fost conceput ca un proiect de muzică instrumentală, însă liderul formaţiei a considerat necesară includerea celor două voci. „Intenţionez să aplic mai multă muzică populară, tradiţională cu mici intervenţii moderniste, astfel încercând să alternez mai multe genuri”, a spus violonistul, remarcând că piesa „Balakan Riders” a fost gândită special pentru concurs, ea îmbină armonios câteva stiluri muzicale din spaţiul balcanic adaptate la un stil modern. „Am vrut să pun accentul pe instrumente, voci şi tehnica interpretativă, mai puţin pe show, fiindcă acesta în accepţia mea pare ceva perimat”, consideră el. Instrumentistul susţine că, atunci când au loc concursuri de amploare precum „Eurovision”-ul, dezirabil ar fi ca juriul să fie unul de peste hotarele ţării. Fapt care ar asigura o mai mare transparenţă în acordarea punctajului.

Prin prisma acestui proiect, artistul tinde să readucă în vizor muzica veche. El speră ca pe viitor să colaboreze şi cu folcloriştii şi instrumentişti din R. Moldova. Pe lângă multitudinea de proiecte, virtuozul violonist intenţionează să ia lecţii de gaducă, instrument pe care şi l-a cumpărat tocmai din Bulgaria.

Şase ţări pentru un stil…

Conceptul „Transbalkanica” are la bază folclorul românesc, cu influenţe din Basarabia, ce fuzionează extrem de armonios cu elemente din muzica clasică, jazz şi folk, acestea fiind doar câteva dintre atributele muzicale pe care le are la îndemână. „Piesele mele reprezintă o dorinţă intestină şi anume aceea că muzica româneasca poate fi interpretată la fel de ambiţios şi frumos ca şi celelalte curente muzicale”, ne-a mărturisit Marcel Ştefăneţ. El a mai spus că Serbia, Turcia, Macedonia, România şi Georgia sunt ţările de unde sunt împrumutate de cele mai multe ori direcţiile şi influenţele muzicale. „Ar fi bine să promovăm muzica de calitate, iar în acest context afirm că România stă mai bine la acest capitol, deoarece ei sunt mult mai atenţi cu valorile care le-au fost încredinţate. Am cântat şi acolo în cadrul diverselor manifestaţii, în medii diverse şi vreau să vă spun că acolo de la mic la mare cunoaşte versurile şi melodiile folclorului românesc”, remarcă Ştefăneţ, argumentând oarecum absenţa trupei de pe scenele din R. Moldova.

Marcel Ştefăneţ s-a născut în anul 1974, la Bălţi, într-o familie de muzicieni. Îşi face studiile muzicale la Colegiul de Muzică din oraşul natal, clasa de vioară. Începând cu anul doi de studii, face parte din Orchestra de muzică populară „Lăutarii" din Chişinău, alături de care participă la mai multe spectacole şi înregistrări. În 1992 se înscrie la Academia de Arte Frumoase din Chişinău, Catedra vioară şi dirijat de orchestră. În paralel cu cursurile universitare, colaborează în calitate de violonist cu mai multe orchestre profesioniste. În 1996 participă la festivaluri de folclor în Belgia, Spania, Franţa şi Finlanda. Odată cu lansarea albumului folk-jazz-trio „Miraj", din 1997 compune şase creaţii româneşti tradiţionale, pe care mai târziu le-a încadrat în albumul „Marcel şi Eduard Ştefăneţ”. Trei ani mai târziu pune pe picioare proiectul „Transbalkanica".

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *