Reformele propuse de Macron - o viziune nouă pentru Uniunea Europeană

publicat în Opinii & Editoriale pe 25 Martie 2019, 09:48

Ideea de suveranitate europeană, promovată de președintele francez în ultimii doi ani, este practic abandonată

Acum zece zile, pe 4 martie, președintele francez Emmanuel Macron a semnat o pledoarie, care a fost tradusă în fiecare dintre cele 22 de limbi oficiale ale statelor membre ale UE, în care și-a expus viziunea cu privire la viitorul construcției europene. Apărut la mai puțin de trei luni de la data alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019, acest articol anunță câteva linii directoare, care vor structura campania electorală a progresiștilor europeni, al căror reprezentant și „lider neoficial” este Macron. Textul instituie un nou concept, care va sta de acum înainte la baza viziunii europeniste a președintelui francez – cel al unei „renașteri europene”.

Este vorba despre o renaștere care vine să completeze, dar mai ales să precizeze ideea de „reconstrucție europeană”, fundamentată în cadrul celebrului discurs al lui Macron de la Sorbona, din septembrie 2017, la doar câteva luni de la alegerea sa în funcția de președinte al Franței. Cu un an și jumătate în urmă, UE avea în ochii lui Macron alura netă a unei „cetăți asediate”, fiind pusă în pericol însăși existența construcției europene, după cum o cunoaștem în prezent. Sfâșiată de mișcările eurofobe și naționaliste din statele membre, Uniunea Europeană din discursul de la Sorbona avea nevoie de o urgentă reconsiderare a valorilor care-i formează soclul ideologic. În contrast cu acea viziune largă, conceptualizată în baza unei dimensiuni mai degrabă „filozofice”, general-umane a Europei, renașterea europeană restrânge câmpul ideatic și îl concretizează. Astfel, marele discurs re-fondator din 2017 cedează locul unui program clădit pe trei domenii mari: Libertatea, Securitatea și Progresul, și cuprinde zece acțiuni concrete, propuse spre realizare în următorii ani.

Libertatea cetățenilor

Primul dintre cei trei piloni ai noii viziuni europene - apărarea Libertății cetățenilor - se referă în special la luarea unor măsuri, care vizează limitarea ingerințelor externe în procesele democratice, mai ales în cele electorale, din statele-membre ale Uniunii Europene. Astfel, Macron propune mai întâi de toate crearea unei Agenții europene pentru protejarea democrației, o structură compusă din experți în materie electorală, care să asiste statele-membre ale UE în efortul de a proteja campaniile electorale de efectul atacurilor cibernetice și de manipulări, dirijate din exterior. O altă propunere din aceeași categorie se referă la interzicerea finanțării partidelor politice din statele-membre de către puterile străine. Se dorește, în acest fel, o limitare a ingerințelor străine, care s-au făcut simțite în ultimii ani, atunci când multe partide populiste, naționaliste și euro-sceptice din țările europene au primit un sprijin financiar „neașteptat”, acea „bulă de oxigen” oferit cu cinism și „generozitate” de către unele state cu regimuri autoritare, cum ar fi Rusia, China ș.a. O a treia propunere vizează limitarea, până la interzicere, a discursului de ură și de violență vehiculat prin intermediul noilor tehnologii, și, în primul rând, în mediul on-line. A nu se confunda, evident, cu legile, care vizează instaurarea cenzurii pe internet, care există de câțiva ani în China sau cum sunt pe cale de a fi introduse în Federația Rusă.

Securitatea europeană

Securitatea, cel de-al doilea pilon al viziunii renascentiste a lui Macron, se sprijină pe patru propuneri concrete al căror scop este să asigure o protecție eficientă și echitabilă a frontierelor externe ale UE în fața valurilor de migrație din ultimii ani. Este vorba de o refondare completă a Spațiului Schengen, de o reconstruire a sa în baza unor reguli noi, acceptate de către toate statele, care să concilieze principiul liberei circulații cu protecția pe care trebuie să o ofere frontierele externe ale Uniunii Europene cetățenilor săi. Pentru o gestionare corectă a fluxurilor migratorii, președintele francez propune crearea unei Poliții de Frontieră comune la nivelul statelor-membre UE și a unui Oficiu european pentru azil, care să funcționeze în baza unui cadru legal unic, recunoscut și pus în practică de către toate țările Uniunii. Macron propune totodată semnarea unui Tratat comun de apărare și de securitate la nivel european, care ar avea drept obiectiv final crearea unei veritabile forțe de apărare la nivelul UE. Acest nou tratat militar s-ar baza și ar pune în valoare alianțele existente, mai întâi de toate cu statele-membre ale NATO, dar și cu alți aliați de pe continentul european. Creșterea cheltuielilor militare este necesară, în viziunea lui Macron, pentru crearea și consolidarea unei viitoare armate europene comune, iar viziunea continentalistă este evidențiată prin voința de a include și Marea Britanie într-un viitor Consiliu european de securitate. Cea de-a patra propunere din pilonul securitar și de apărare se referă la protecția frontierelor pe dimensiunea comercială, prin reformarea politicii de concurență. Astfel, frontierele comerciale trebuie să apere UE prin sancționarea sau chiar interzicerea tuturor întreprinderilor străine, care pun în pericol interesele strategice europene și nu se conformează valorilor europene esențiale, cum ar fi: protecția mediului înconjurător, protecția datelor și plata justă a taxelor și impozitelor. În plus, se propune instaurarea unei preferințe europene, după modelul american sau chinez, atunci când e vorba de selectarea întreprinderilor pentru îndeplinirea comenzilor comerciale în sectoarele industriale strategice sau în domeniul lucrărilor și a achizițiilor publice.

Progresul social

„Regăsirea unui spirit al Progresului” este cel de-al treilea pilon al renașterii europene, care e format din trei propuneri sociale și este catalogat ca fiind „de stânga” de către comentatorii din presa franceză. Este vorba, mai întâi de toate, de instaurarea unui salariu minim european, adaptat pentru fiecare stat-membru în parte, care să asigure o remunerare corectă pentru fiecare angajat de pe teritoriul Uniunii. O altă propunere se referă la crearea unei Bănci Europene a Climei, prin care să fie finanțată tranziția ecologică, inclusiv măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor fixate pentru următorii ani sau pentru următoarele decenii: zero emisii de carbon în anul 2050 și înjumătățirea cantității de pesticide, utilizate în anul 2025. Noua structură va finanța și o agenție europeană pentru securitatea alimentelor, va implementa măsuri de luptă eficientă împotriva presiunilor exercitate de către lobby-urile internaționale, va sprijini instituțiile de știință și cercetare în efortul lor de evaluare independentă și permanentă a substanțelor periculoase. În plus, respectarea principiilor de protecție a mediului vor sta la baza funcționării și a procesului decizional în toate structurile europene – de la Comisia Europeană, până la Banca Centrală Europeană, toate aceste organisme fiind înzestrate de acum încolo cu un mandat în domeniul ecologiei și climei.

În sfârșit, lista celor zece propuneri se încheie cu cea care se referă la negocierea și semnarea unui Pact pentru Viitor al UE cu Africa, în spiritul susținerii unei dezvoltări ambițioase a acestui continent prin intermediul investițiilor, parteneriatelor academice, susținerii educației accesibile pentru ambele sexe etc.

Reacția presei franceze

Așa cum era de așteptat, articolul semnat de Emmanuel Macron a trezit o avalanșă de reacții și comentarii, mai ales, în presa franceză. Pentru jurnalistul Alexis Brézet de la „Le Figaro”, această nouă viziune a „renașterii europene” reprezintă o „normalizare” a discursului macronian în privința Europei, o conștientizare a faptului că modelul actual al construcției europene trece printr-o criză și necesită o regândire complexă. Ideea de suveranitate europeană, promovată de președintele francez în ultimii doi ani, este practic abandonată, iar provocările majore actuale sunt văzute mai degrabă de o manieră calmă, ca o consecință a unor imperfecțiuni sistemice, care trebuie să fie corectate, și nu ca un rezultat al unor „confruntări magistrale între forțele populist-naționaliste și cele progresiste”.

Renee Fregosi, filozof și expert în științe politice, adeptă a viziunii federaliste a Europei, consideră că propunerile formulate de către Macron, deși sunt un pas înainte în direcția instituirii unui stat european federal, nu exprimă totuși o ruptură definitivă cu viziunea clasică a unei Uniuni Europene, compusă din state-națiuni. În mod cert, cele zece puncte ale lui Macron vor avea un impact real doar dacă vor fi puse în aplicare, iar pentru acest lucru este necesară o clarificare a conținutului lor, dar și obținerea unui consens al tuturor statelor membre ale Uniunii.

Ilana Cicurel, membră a Biroului executiv al La République En Marche, partidul președintelui Macron, aflat la putere actualmente în Franța, consideră că mesajul președintelui francez, axat în mod sugestiv pe ideea de „renaștere europeană”, este un răspuns la îngrijorările multiple pe care le exprimă astăzi cetățenii. Este vorba despre problemele legate de protecția mediului, securitatea frontierelor, protecția contra giganților economici internaționali, care sunt legitime, iar oferirea unui răspuns eficace și concret este o obligație a guvernanților, susține Ilana Cicurel.