Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Criza 24 Martie 2010, ora 12:16

“Regândeşte” Moldova

Marime Font

Foto: eu2009.cz
 
 
 

 BRUXELLES – Având un venit mediu anual de 1 100 euro, moldovenii au urmărit în ultimul deceniu o creştere constantă, ciocnindu-se însă acum de valul puternic ce a lovit ţara în urma crizei economice globale. Criza a afectat multe state din Europa, având un impact negativ major anume asupra Republicii Moldova. 

 Produsul Intern Brut al ţării a înregistrat o creştere de 6 la sută anual în perioada 2004-2008, dar s-a redus cu 7,5 la sută în anul trecut. Combaterea sărăciei s-a stopat, iar investiţiile străine au avut un mare risc să se oprească definitiv, procesul electoral continuu, iar o schimbare politică dificilă provocând criza în finanţele publice şi sistând reformele necesare. Astăzi însă Republica Moldova revine pe făgaşul reformelor datorită unui program ambiţios. În decursul ultimelor 8 luni, Guvernul de la Chişinău s-a angajat ferm în depăşirea moştenirii economice şi politice şi în stabilirea bazei pentru o economie concurenţială şi o guvernare mai transparentă. De asemenea, ţara şi-a consolidat prezenţa în Politica Europeană de Vecinătate şi platforma regională a acesteia – Parteneriatul Estic.

Forumul Parteneriat pentru Moldova, organizat în comun de Comisia Europeană şi Banca Mondială la 24 martie, la Bruxelles, are menirea să coordoneze asistenţa internaţională acordată Republicii Moldova în vederea sprijinirii eforturilor depuse în implementarea reformelor.



Începând cu luna octombrie 2009, reformele economice ale Republicii Moldova s-au concentrat asupra Programului de stabilizare şi relansare economică. Programul prevede o reducere drastică a cheltuielilor şi creşterea tarifelor (inclusiv la energie electrică şi termică), dar şi o creştere substanţială a asistenţei sociale în vederea atenuării efectelor negative asupra populaţiei sărace, precum şi eforturi de eficientizare şi optimizare a cheltuielilor pentru necesităţi publice. Aceste măsuri de ordin financiar s-au încununat cu eforturile menite să oprească reglementarea excesivă şi monopolizarea economiei şi să creeze noi locuri de muncă. Republica Moldova a obţinut noi succese în reformarea administraţiei publice. Autorităţile sunt supuse controlului din partea societăţii civile pentru a exclude dublarea funcţiilor şi a pune temelia unui serviciu public profesionist. Se modernizează gestionarea publică a activităţii financiare, inclusiv achiziţiile publice, auditul intern şi extern în conformitate cu standardele europene.

Criza a fost agravată în Republica Moldova de o situaţie politică internă dificilă, precum şi de începutul crizei economico-financiare globale. Însă, ca şi în multe alte state din regiune, vulnerabilitatea Republicii Moldova faţă de şocurile externe a constat în faptul că modelul creşterii economice a fost unul neeficient, bazat în mare parte pe consumul intern finanţat de remitenţele din exterior.

Pe lângă gestionarea crizei curente, problema autorităţilor moldoveneşti mai constă şi în dezvoltarea unei strategii de creştere economică mai viabilă şi mai echilibrată. Pentru a realiza acest lucru, Guvernul de coaliţie pluripartidică s-a axat pe un pilon de bază – integrarea şi armonizarea cu standardele UE. Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, Acordul de Parteneriat şi Cooperare, Parteneriatul Estic şi Acordul de Asociere vin să sprijine guvernarea în eforturile sale de armonizare şi integrare.

Liderii Republicii Moldova sunt conştienţi că realizarea angajamentelor asumate în cadrul programelor enunţate, spre exemplu reformarea justiţiei, liberalizarea economiei, combaterea corupţiei, va contribui la prosperarea ţării, această conştientizare fiind reiterată anterior prin disponibilitatea lor fermă de a implementa reformele respective. Autorităţile au folosit într-un mod reuşit momentul crizei pentru a lansa un proces de proporţii al reformării economice, sociale şi de administrare.

La rândul lor, partenerii externi ai Republicii Moldova sprijină aceste eforturi. Forumul Parteneriat pentru Moldova, care va avea loc la sfârşitul săptămâniicurente la Bruxelles,va asigura ca asistenţa financiară din partea organismelor financiare internaţionale, precum şi din partea partenerilor bilaterali şi multilaterali ai Moldovei, să fie în conformitate cu programul de reforme al Guvernului. Au fost invitaţi să participe la acest proces şi noi donatori, precum China şi Federaţia Rusă.

O asemenea susţinere de amploare ar trebui să încurajeze şi să motiveze. Susţinerea eforturilor de reformare va permite Republicii Moldova să depăşească diferenţa dintre nivelul de viaţă al cetăţenilor săi şi al celor din statele europene vecine. Autorităţile de la Chişinău au nevoie de sprijinul internaţional pentru a avansa în realizarea planurilor de reformare ambiţioase.

Autorii sunt Stefan Fule Comisarul UE pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate şi Philippe Le Houerou Vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.


blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md