Astăzi 7 August 2020, Vineri - Ultima actualizare la 6 August 2020
Abonamente

Moldova 27 Iulie 2020, ora 10:02

Reizbucnirea conflictului din Nagorno-Karabakh: de ce nu a fost soluționat până în prezent?

Marime Font

 

În data de 12 iulie, regiunea Nagorno-Karabakh a fost marcată de cea mai violentă confruntare între soldații armeni și azeri după reizbucnirea conflictului din aprilie 2016. Aceste lupte recente s-au soldat cu moartea a 12 soldați azeri, inclusiv un general, și 4 militari armeni. Ambele părți se acuză de declanșarea violențelor, însă, cert este că acest teritoriu, controlat de facto de Armenia, aparține de jure Azerbaidjanului, iar cetățenii azeri, în ciuda pandemiei, își doresc mai mult ca niciodată să redobândească acest teritoriu prin orice mijloace, inclusiv cu forța. Deși protestele au încetat în Azerbaidjan, diaspora azeră din Ungaria, Austria, Germania și Republica Moldova s-a mobilizat în stradă, militând împotriva acțiunilor violente din Nagorno-Karabakh.

Ca de fiecare dată, după escaladarea situației din regiune, comunitatea internațională (UE, SUA, Rusia, Turcia) a îndemnat țările implicate în conflict să dea dovadă de calmitate și să renunțe la violențe. După mai mult de 30 ani, însă, acest conflict nesoluționat rămâne activ, existând oricând riscul de a reizbucni.

Geneza și evoluția acestui conflict nesoluționat

Conflictul din Nagorno-Karabakh datează din perioada Uniunii Sovietice, mai exact din 1923 când URSS realiza diverse politici de metisare a populației și de mutare în masă a unor grupuri etnice, acțiuni ale căror efecte s-au răsfrânt în timp asupra securității statelor și cetățenilor. Prin prisma acelor politici s-a hotărât crearea pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Azerbaidjan a unei regiuni cu statut autonom, Nagorno-Karabakh, populată în majoritate de armeni. În perioada sovietică, tensiunile interetnice au fost ținute sub control, dar în 1988, atunci când URSS se îndrepta spre destrămare, iar fostele republici se pregăteau să își declare independența, Nagorno-Karabakh a solicitat să devină parte a Republicii Sovietice Socialiste Armenia, deși legal aparținea de Azerbaidjan. Aceste acțiuni au fost susținute de Armenia, fapt care a condus la declanșarea conflictului între Baku și Erevan. Disputele teritoriale s-au intensificat în anul 1992, încheindu-se în 1994 prin ocuparea Nagorno-Karabakh de către Armenia. Azerbaidjan a pierdut controlul asupra acestui teritoriu, iar peste 600.000 de etnici azeri au fost forțați să plece din Karabakh, în timp ce alți peste 300.000 de etnici armeni care locuiau în Azerbaidjan au fost strămutați în Armenia.

După înghețarea conflictului, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a înființat Grupul de la Minsk, co-prezidat de Franța, Rusia și SUA, în vederea negocierii unei soluții pașnice. Totuși, prezența Rusiei în această structură de mediere a conflictului ridică semne de întrebare privind posibilitatea identificării unei soluții viabile pentru rezolvarea acestuia, având în vedere relațiile apropiate dintre Erevan și Moscova. Relația dintre cele două state a început în 1828, după războiul ruso-persan când Armenia de est, o națiune creștin-ortodoxă a fost cedată Rusiei, iar în perioada sovietică legăturile acestora s-au consolidat. Astfel, prezența bazei militare rusești pe teritoriul armean, accederea Armeniei în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) subminează calitatea Rusiei de mediator în acest conflict. În acest context, legăturile dintre Baku și Moscova sunt mult mai distante, limitându-se la cooperarea în sectorul economic și militar, Rusia fiind unul dintre furnizorii principali de armament ai Azerbaidjanului.

Abordarea ambivalentă a Rusiei în această dispută, revendicarea atât de azeri, cât și de armeni a dreptului istoric asupra Nagorno-Karabakhului, transformă acest conflict în ceva mai mult decât un conflict interetnic post-sovietic.

Deși pentru mai mult de un deceniu conflictul a fost înghețat, evenimentele actuale și cele din ultimii ani au demonstrat că războiul dintre Armenia și Azerbaidjan poate reizbucni oricând. În anul 2015 lucrurile au escaladat, având loc mai multe incidente în Nagorno-Karabakh care s-au soldat cu moartea a 41 de militari armeni și azeri. În data de 2 aprilie 2016, la diferență de un an și la o zi după ce vicepreședintele SUA, Joe Biden, a avut întrevederi separate cu președintele azer, Ilham Alyiev și președintele armean, Serzh Sargsyan, conflictul a reizbucnit. Războiul de patru zile, cel mai grav după încheierea conflictului din 1994, soldat cu moartea a aproximativ 75 de soldați și câțiva civili a generat reacții la nivel internațional. Președintele rus a purtat discuții telefonice cu omologii săi din cele două state implicate în conflict, urmărind consolidarea poziției sale în calitate de principal mediator din Grupul de la Minsk. În cadrul unei reuniuni la Geneva, Franța și SUA au îndemnat părțile să adopte măsuri pentru reducerea tensiunilor, iar Iran și-a exprimat îngrijorările vis-a-vis de cele întâmplate, întrucât în timpul conflictului câteva rachete au ajuns pe teritoriul său. Președintele Turciei, Recep Erdogan, un apropiat al președintelui azer a profitat de aceste circumstanțe, exprimându-și sprijinul pentru Azerbaidjan în eforturile sale de recuperare a Nagorno-Karabakh.

Până în prezent, s-a dovedit că activitatea de mediere desfășurată de Grupul de la Minsk al OSCE a contribuit la încheierea acordurilor de încetare a focului, însă nu și la identificarea unei propuneri viabile care să fie acceptată de ambele părți, în vederea soluționării conflictului.

Dimpotrivă, cele două state implicate în conflict își legitimează acțiunile în conformitate cu două principii de drept internațional. Armenia susține că soluționarea conflictului trebuie să se bazeze pe dreptul poporului la autodeterminare, iar Azerbaidjan militează pentru integritatea teritorială a statului, susținând că disputa poate fi soluționată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care să prevadă retragerea imediată și necondiționată a trupelor armene din Azerbaidjan.

De ce Nagorno-Karabakh rămâne un conflict cald?

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan asupra Nagorno-Karabakh este monitorizat la nivel internațional de OSCE, care în 1994 a înființat Grupul de la Minsk. Co-președinții grupului – Statele Unite ale Americii, Rusia și Franța – au fost numiți în 1997, cu scopul de a oferi sprijin părților implicate și de a facilita procesul de rezolvare a conflictului. În noiembrie 2007, au fost înaintate cele mai recente propuneri de către co-președinții grupului pentru soluționarea diferendului, lansând așa-numitul document de la Madrid, unde au fost propuse câteva principii de bază, care, dacă ar fi asumate de ambele părți, ar permite identificarea unei soluții care să asigure pacea, stabilitatea și prosperitatea pentru Armenia, Azerbaidjan și Nagorno-Karabakh. Cu toate acestea, părțile implicate în conflict nu au reușit să ajungă la un consens nici până în prezent.

Pe fondul militarizării sporite a celor două state implicate în conflict, în ultimii ani au avut loc frecvent incidente în Nagorno-Karabakh. Deși de fiecare dată când lucrurile au escaladat, co-președinții Grupului de la Minsk s-au implicat în încheierea unui acord de încetare a focurilor, totuși, izbucnirea recentă și cea din ultimii ani subminează eforturile de mediere ale Grupului.

Unul dintre motivele pentru care această dispută s-a prelungit pentru o perioadă atât de lungă ține de faptul că părțile acestui conflict insistă asupra unor poziții contradictorii. Pe de o parte, Azerbaidjan perseverează pentru reintegrarea sa teritorială și pe de altă parte, Armenia militează pentru respectarea dreptului la autodeterminare a Nagorno-Karabakh. Experții azeri critică statele din Grupul de la Minsk că acționează după standarde duble, deoarece co-președinții evită să spună cine este agresorul care a ocupat cu forța 20% din teritoriul Azerbaidjanului. O altă nemulțumire a autorităților azere ține de faptul că acești co-președinți nu vin cu o poziție unică, consolidată, însă consideră că Armenia și Azerbaidjan ar trebui să rezolve această problemă împreună. Rolul co-președinților este de a media și sugera propuneri de soluționare a diferendului, nu de a impune, iar asumarea principiilor de la Madrid ar reprezenta primul pas în vederea elaborării unui plan de soluționare a conflictului.

Un alt motiv pentru care rezolvarea acestui conflict a fost tergiversată ține de abordarea diferențiată a co-președinților Grupului de la Minsk față de statele implicate în conflict.

Un rol important, în acest sens, i-a revenit Federației Ruse, principalul mediator care a urmărit să joace un rol dominant în această dispută. Deși Rusia nu își dorește escaladarea confruntărilor, este îndoielnică voința sa de soluționare a conflictului, întrucât Nagorno-Karabakh reprezintă cea mai importantă pârghie a Rusiei în Caucazul de Sud. Moscova susține că încearcă să ducă o politică de imparțialitate față de Armenia și Azerbaidjan. Cu toate acestea, este evident că Rusia este aliatul strategic al Armeniei. Aceasta deține două baze militare în Armenia, furnizează armament la prețuri avantajoase și, în plus, cele două țări sunt membre ale Tratatului de Securitate Colectivă și ale Uniunii Economice Eurasiatice. Pe de altă parte, relația Rusiei cu Azerbadjan se limitează la industria de apărare, Moscova fiind unul dintre furnizorii de armament ai azerilor, fapt care nemulțumește Armenia. Drept urmare, Rusia a reușit să se impună ca un actor regional important pentru cele două părți implicate în conflict, profitând de pe urma legăturilor dezvoltate.

Statele Unite ale Americii și-au menținut poziția de mediator între părțile implicate în conflict, în ciuda faptului că diaspora armeană a încercat prin intermediul acțiunilor de lobby să influențeze politica SUA față de acest conflict. În anul 2012, câteva state din SUA – California, Georgia, Hawaii, Louisiana și Rhode Island – au recunoscut Nagorno-Karabakh drept republică independentă conform principiului autodeterminării popoarelor. Totuși, acțiunile acestor state individuale nu au statut legal, deoarece doar guvernul federal al SUA are capacitatea de a oferi o asemenea recunoaștere, iar SUA sprijină integritatea teritorială a Azerbaidjanului și nu recunoaște independența teritoriului autoproclamat.

Inclusiv diaspora armeană din Franța a încercat să influențeze poziția oficială a acestui stat care face parte din Grupul de la Minsk. În acest sens, au existat situații în care autoritățile din orașele franceze cu diasporă armeană au semnat declarații de prietenie cu alte localități din regiunea disputată, Nagorno-Karabakh, în detrimentul poziției oficiale a Franței față de acest conflict, care promovează integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Deși acțiunile diasporei armene nu au consecințe directe și legale, astfel de situații subminează credibilitatea Grupului de la Minsk în soluționarea acestui conflict.

În contextul în care diaspora armeană încearcă să joace un rol semnificativ în influențarea procesului de soluționare a diferendului, după obținerea independenței, Baku s-a angajat într-o luptă diplomatică cu scopul de a convinge Occidentul să recunoască ocuparea ilegală a Nagorno-Karabakhului de către Armenia. Comunitatea internațională a început să acorde o importanță mai mare conflictului după ce a apreciat potențialul Azerbaidjanului în această regiune, cu precădere în domeniul energetic.

În ciuda angrenării Azerbaidjanului în inițiativele desfășurate de Uniunea Europeană, Bruxelles a evitat să trateze conflictul din Nagorno-Karabakh la fel de intens după cum s-a întâmplat în cazul altor state din Parteneriatul Estic (PaE), cum ar fi Moldova, Georgia sau Ucraina. Din acest motiv autoritățile azere au încercat să pună presiune pe reprezentanții UE, susținând că dau dovadă de o abordare duplicitară, promovând, în același timp, dreptul pentru integritatea teritorială și dreptul la autodeterminarea populației. Cu toate acestea, ambele state implicate în conflict sunt țări partenere PaE, iar obiectivele inițiativei se axează pe alte domenii vitale pentru buna dezvoltare a statului. Indirect, pe termen mediu și lung, acestea pot avea impact pozitiv asupra soluționării conflictului, iar Uniunea Europeană preferă să acorde sprijin în această direcție, evitând să apere sau să acuze un stat sau altul. Mai mult, UE susține eforturile și propunerile Grupului de la Mink promovând, în mod special, implementarea principiilor de la Madrid.

Datorită sporirii importanței acestei regiuni din punct de vedere strategic și, în mod special, a Azerbaidjanului – principala cale de acces pentru Uniunea Europeană în regiunea caspică și Asia Centrală – Baku susține iminența implicării UE în acest conflict. Acest fapt este întărit de ideea că Nagorno-Karabakh reprezintă o amenințare la adresa securității transportului de energie din Azerbaidjan în Europa, în contextul în care resursele de energie din regiunea Mării Caspice sunt considerate o alternativă sustenabilă pentru diversificarea furnizorilor de gaze ai UE. În prezent, Azerbaijan asigură 5% din cererea de gaze a UE, iar la finalul anului 2020, când Coridorul de Gaze Sudic (CGS) va deveni operațional, Azerbaidjan va exporta suplimentar 10 miliarde metri cubi de gaze anual, cu posibilitatea de a crește producția până la 20-30 miliarde mc. Pe termen lung, CGS alcătuit din conductele Trans-Anatoliană (TANAP) și Trans-Adriatică (TAP) care vor transporta gaze azere prin Georgia și Turcia către Europa, respectiv în Grecia, Albania, Italia și Bulgaria pot acoperi aproximativ 20% din necesarul european de gaze, reprezentând a 4-a axă de diversificare a furnizărilor de gaze în Europa, după coridorul de nord din Norvegia, coridorul de est din Rusia și coridorul mediteranean din Africa.

În acest context, Azerbaidjan este perceput, pe de o parte, drept un partener strategic pentru atingerea obiectivelor de diversificare și securitate energetică a Uniunii Europene și, pe de altă parte, un concurent al Federației Ruse în monopolizarea pieței energetice europene.

Concluzie

Escaladarea recentă a conflictului din Nagorno-Karabakh reprezintă o dovadă în plus a faptului că actualul format de soluționare a conflictului, unde Rusia rămâne actorul dominant cu ambiții de a-și extinde pârghiile asupra țărilor implicate în conflict, nu va contribui, pe termen mediu sau lung, la rezolvarea acestui conflict. Dimpotrivă, materializarea Coridorului de Gaze Sudic și creșterea importanței Azerbaidjanului în relațiile energetice cu Uniunea Europeană, ne determină să luăm în considerare, pe viitor, o poziționare mai agresivă a Moscovei față de Baku.

Autor: Sabina Strimbovschi / https://www.contributors.ro/ 
Sabina Strîmbovschi este consilier în domeniul afacerilor externe. În anul 2018 a obținut titlul de doctor în Științe Politice, în cadrul SNSPA, cu teza „Competiția geopolitică dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă în contextul vecinătății comune”

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 6 August 2020, ora: 11:48

Impozitarea țigărilor după gradul de risc. Opinia experților din Moldova despre practica SUA

Impozitarea țigărilor după gradul de risc. Opinia experților din Moldova despre practica SUA

Trei produse de tutun sunt în proces de examinare de către Administrația americană pentru Medicamente și Alimente (FDA) pentru a obține statutul de produs cu risc modificat. 

( ) Citeşte tot articolul

Politică 6 August 2020, ora: 10:38

DOCUMENTE! Furculiță, Bolea, Odnastaloco și Burduja au primite sute de mii de la Moscova printr-un off-shore din Bahamas

DOCUMENTE! Furculiță, Bolea, Odnastaloco și Burduja au primite sute de mii de la Moscova printr-un off-shore din Bahamas

Deputatul Iurie Reniță face publice mai multe dovezi din care rezultă că deputații socialiști Corneliu Furculiță, Vasile Bolea, Vladimir Odnostalco și Petru Burduja, ar fi primit bani de la „Exclusiv Media” SRL, companie implicată în spălarea de bani din Federația...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 6 August 2020, ora: 09:47

Maia Sandu: „Dodon nu mai este primit la Kremlin ca un șef de stat, dar ca un funcționar regional”

Maia Sandu: „Dodon nu mai este primit la Kremlin ca un șef de stat, dar ca un funcționar regional”

Ultima vizită a lui Dodon la Moscova a fost una umilitoare pentru noi ca stat suveran.

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 6 August 2020, ora: 08:50

Cum să prepari cea mai aromată cafea: trucuri și idei

Cum să prepari cea mai aromată cafea: trucuri și idei

 Nimic nu se compară, dis-de-dimineață, cu aroma intensă a unei cafele, care îți trezește simțurile și te încarcă de energie și de bună dispoziție. Tabiet, obicei sau motiv de întâlnire cu prietenii, băutul cafelei vine de pe tărâmuri arabe....

( ) Citeşte tot articolul

Politică 6 August 2020, ora: 08:30

opinie Schimbarea Constituţiei va transforma R. Moldova în gubernie rusească, legiferată ca stat federativ şi prezidenţial. Planul Moscovei

Schimbarea Constituţiei va transforma R. Moldova în gubernie rusească, legiferată ca stat federativ şi prezidenţial. Planul Moscovei

Prin arderea Declaraţiei de Independenţă faţă de Rusia în aprilie 2009, vechea şi noua nomenclatură pro-rusească de la Chişinău s-a răzbunat pe Mişcarea de Eliberare Naţională (1986-1992) şi pe Primul Parlament, care a îndrăznit să spună pe 27 august 1991 în...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 6 August 2020, ora: 08:21

Iată ce se întâmplă în corp dacă mânânci usturoi cu miere timp de 7 zile!

Iată ce se întâmplă în corp dacă mânânci usturoi cu miere timp de 7 zile!

Stim deja ca usturoiul este considerat unul dintre cele mai sanatoase alimente, insa in combinatie cu mierea de albine naturala, efectul sau este potentat. Potrivit specialistilor, combinatia dintre usturoi si miere consumata pe stomacul gol timp de 7 zile are efecte spectaculoase pentru...

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Liber 6 August 2020, ora: 08:10

Podcast / „Acum mai bine de 10 ani, rușii le-au făcut un cadou moldovenilor: embargoul”

Podcast / „Acum mai bine de 10 ani, rușii le-au făcut un cadou moldovenilor: embargoul”

​În această ediție a podcastului „Caia și Bejan. Călătorii” vorbim despre turismul moldovenesc și despre cel mai important argument în favoarea acestuia: vinurile. O istorie a turismului oenologic din Republica Moldova, care sunt cramele importante din această țară, cine sunt...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 6 August 2020, ora: 08:08

Horoscopul zilei de azi JOI 6 AUGUST 2020. Ce te inspiră?

Horoscopul zilei de azi JOI 6 AUGUST 2020. Ce te inspiră?

 Luna in Pesti aduce momente de romantism, iar sextilul cu Jupiter in Capricorn si conjunctia cu Neptun in Pesti accentueaza vibratia visatoare si spiritual in amor. Asteapta-te la o noapte siropoasa, dar binevenita. Ce te inspira? Horoscop zilnic BERBEC (21 martie – 20 aprilie)...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 6 August 2020, ora: 00:41

Aerul condiționat îngrașă: Explicația specialiștilor o să te convingă

Aerul condiționat îngrașă: Explicația specialiștilor o să te convingă

 Temperaturile foarte scăzute şi lipsa de igienă a filtrelor aparatului provoacă diverse afecţiuni- migrene, pneumonii, conjunctivite- şi chiar favorizează îngrăşarea.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 6 August 2020, ora: 00:35

Polonia intenţionează să îşi redeschidă toate şcolile în septembrie, în pofida creşterii numărului de infectări

Polonia intenţionează să îşi redeschidă toate şcolile în septembrie, în pofida creşterii numărului de infectări

 Polonia intenţionează să îşi redeschidă toate şcolile pe 1 septembrie, a anunţat miercuri ministrul polonez al Educaţiei, în pofida creşterii din ultima perioadă a numărului de persoane infectate cu noul coronavirus, informează Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 6 August 2020, ora: 00:28

O fotografie circulă zilele acestea pe internet în care este înfățișată o femeie, însă nu toți oamenii o văd.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 6 August 2020, ora: 00:07

Vlahii de pe culmile Alpilor. Urme românesti în Slovenia

Vlahii de pe culmile Alpilor. Urme românesti în Slovenia

- E o nebunie curată să crezi că vlahii au ajuns până în vârful Munţilor Alpi. Dar pe urmă gă­seşti pe hartă "Vârful Rodica", "Velika Planina" şi mergi acolo să vezi dacă este adevărat. Şi este! Primii locuitori ai Alpilor au fost...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 6 August 2020, ora: 00:06

Rusia, „duşmanul natural” al României. Rusia de azi, Uniunea Sovietică de ieri, Rusia dintotdeauna

Rusia, „duşmanul natural” al României. Rusia de azi, Uniunea Sovietică de ieri, Rusia dintotdeauna

Actualitatea lui... rămâne un clişeu dătător de dureri de măsele nu numai al redactării, dar şi al cercetării premergătoare unei publicări. Cum textele de referinţă ale Istoriei intelectuale a lumii au profunzimi de Groapa Marianelor sute de ani după ce-au văzut lumina...

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 5 August 2020, ora: 11:22

video GALERIE FOTO (+18) / Teroare, moarte și devastare în explozia din Beirut

GALERIE FOTO  (+18) / Teroare, moarte și devastare în explozia din Beirut

Mulți din cei care au simțit explozia au crezut că a fost detonare nucleară.

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 5 August 2020, ora: 07:57

Coronavirus R.Moldova, INFORMAȚII OFICIALE: 25.814 de infecții și 810 de persoane decedate

Coronavirus R.Moldova, INFORMAȚII OFICIALE: 25.814 de infecții și 810 de persoane decedate

Alte 332 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 8 în Transnistria. Din numărul total de cazuri, 3 sunt de import (Turcia-2, Cehia-1). Numărul total de cazuri COVID-19, în Transnistria constituie 1 569. Bilanțul...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 5 August 2020, ora: 07:38

Superalimente ale lunii AUGUST pe care e bine sa le consumi

Superalimente ale lunii AUGUST pe care e bine sa le consumi

 Din punct de vedere calendaristic, august este ultima luna de vara si aduce pe masa oamenilor o multime de alimente care pot face oricand parte dintr-o dieta sanatoasa.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)