De mai mulţi ani, tendinţa dominantă în materie de dezvoltare urbană este utilizarea de factori de creaţie – precum arta, cultura, muzica sau designul – pentru a promova o nouă imagine a oraşului, pentru a atrage artişti, tineri profesionişti şi antreprenori inovatori. Mai multe oraşe au adoptat sau sunt pe cale de a adopta această abordare, începând cu Barcelona sau Bilbao, dar şi Glasgow, Edinburgh, Denver, Lille sau Berlin. Strategiile desfăşurate de către municipalităţi sunt diverse, dar includ deseori un amestec de intervenţii şi iniţiative care merg de la infrastructuri până la programare culturală şi educaţie, trecând prin mari muzee simbolice sau mici evenimente de stradă.
În încercarea de a simplifica, au apărut două strategii: pe de o parte, oraşe ce au tendinţa să investească în infrastructură, în uriaşe proiecte arhitecturale de regenerare urbană şi în evenimente majore, cum au făcut Barcelona şi Bilbao. Cea din urmă, cu muzeul Guggenheim, care atrage aproape un milion de vizitatori pe an, a reuşit să se transforme dintr-un oraş industrial în declin într-o destinaţie turistică privilegiată. Pe de altă parte, oraşe care adoptă micro-politici şi care depun mai multe eforturi asupra dezvoltării sociale şi culturale, adesea cu o combinaţie de stimulente fiscale pentru artişti şi programe educaţionale. Este cazul oraşului Lille care, de la sfârşitul anilor 1970, a început să se transforme din veche urbe industrială în centru cultural vibrant şi dinamic prin intermediul unor programe ce implică şcolile şi universităţile, dar şi zeci de asociaţii, voluntari, magazine şi întreprinderi. Astăzi, Lille cheltuieşte 15% din bugetul său anual pentru promovarea şi producţia de cultură, fiind astfel unul dintre cele mai vii oraşe din Europa.
Cazul recent cel mai emblematic este Berlinul. Un oraş acum în vogă, dar care de ani de zile a stabilit un sistem de stimulente fiscale şi subvenţii pentru artişti şi pentru toate asociaţiile care lucrează în sectorul cultural. Aceste ajutoare financiare, la care se adaugă o politică socială solidă şi o mare disponibilitate de spaţii la costuri reduse, atrag creativi din lumea întreagă în căutarea de ateliere, fără griji despre din ce trăiesc, cum s-ar întâmpla la Londra sau New York. Iar Berlinul, prin această abordare, şi-a construit încetul cu încetul o reputaţie internaţională de oraş la modă.
Bineînţeles că abordarea corectă nu consistă doar într-o operă, un muzeu sau un festival, ci în spiritul care le animă, în felul de a vedea şi a interpreta cultura, arta şi creativitatea; nu ca obiecte care se pun în vitrină pentru a le vinde şi a face profituri, ci ca o lume de oameni, de idei, de producţie şi inovare. O comunitate care produce idei, care dezbate şi creează dezbateri, care confruntă şi interpretează problemele timpului, generează activitate, curiozitate şi care este, de asemenea, stimulantă şi pentru non-artişti, pentru profesionişti, antreprenori, studenţi, oameni. Pentru aceasta, trebuie ca mentalitatea să fie deschisă, să tolereze o măsură de confuzie, haos şi chiar de ineficienţă. Aceasta este mentalitatea oraşelor care reuşesc să utilizeze cu succes cultura ca o pârghie pentru dezvoltarea lor economică şi socială.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
