Astăzi 28 Februarie 2021, Duminică - Ultima actualizare la ora 10:31
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Cultură 8 Octombrie 2009, ora 21:03

Repatrierea basarabenilor refugiati in judetul Vaslui (1944-1945)

Marime Font
Imagini: 2

(Continuare din numarul de vineri, 18 septembrie)

(…) Pentru a potoli intrucatva aceasta vanatoare de oameni, MAI a fost nevoit ca, in repetate randuri, sa emita adrese si ordine circulare pentru a-si tempera subordonatii din teritoriu. Astfel, ordinul circular nr. 172.750/12 iulie 1945 semnat „pentru” ministrul de Interne de M. Mosoiu, suna asa: „…se aduce la cunostinta ca cetatenii romani care au primit indemnizatiile de hrana si imbracaminte deoarece au fost gresit considerati cetateni sovietici, trimisi in URSS iar de acolo repatriati in tara (subliniat in original - n.n.) nu pot fi urmariti pentru restituirea sumelor”.

Sumele de bani la care face referire ordinul reprezinta, desigur, cele platite falsilor „repatriati sovietici” in contul hranei si al imbracamintei. O adresa din 27 august 1945 a aceluiasi minister pastorit de Teohari Georgescu spune ca, din informatiile primite, in ciuda ordinului citat „…organele romanesti de politie si jandarmerie, au arestat si urmeaza sa aresteze cetateni romani si persoane ce eventual ar putea intra sub prevederile articolului 5 din Conventia de Armistitiu. (…) …sub nicio forma nu este ingaduit vreunei autoritati romanesti sa emita vreun ordin de urmare (urmarire - n.n.) sau arestare impotriva cetatenilor romani sovietici (sic! - s.n.) sau chiar a persoanelor ce eventual ar putea cadea sub incidenta articolului 5 din Conventia de Armistitiu”.

In continuarea acestei adrese, acelasi minister, din lasa precautie, coboara garda si admite „exceptiile” urmatoare: „…daca autoritatile provinciale primesc, totusi, ordine (de urmarire sau arestare - n.n.) emanand de la delegatii sovietici locali, acestora li se va da urmare [dar] numai in cazul in care ordinul este scris si nominal”. Aceste hartii sosite de la MAI nu aveau ABSOLUT nicio valoare, odata ce, conform documentelor vremii, oficialii sovietici nu le-au respectat si nici macar nu s-au obosit sa le bage in seama. Ordinele primite de la Stalin erau prioritare. Razbunarea pregatita romanilor din stanga Prutului, numai pentru simplul fapt ca au fugit din calea urgiei razboiului, trebuia sa fie radicala, asa cum s-a procedat si cu tatarii din Crimeea.

Uneori, jandarmii vasluieni reuseau sa captureze cate un „repatriat sovietic”, asa cum s-a intamplat cu tanara Sonia Marchidan de 18 ani, prinsa in gara Buhaiesti. Cu aceasta ocazie, zelosul „plotoner”-major Costandache Gheorghe a „dresat” un proces-verbal, intr-o magistrala „limba de lemn” folosita cu succes si astazi. Tanara arestata, nestiind carte, a semnat cu degetul textul scris de bravul sef de post, care, in linii mari, poarta amprenta unei povestioare romantice. Asadar, Sonia s-a declarat a fi cetateanca „…de origine etnica rusa, nascuta in comuna (sic!) Kerci, judetul (?? - n.n.) Kerci din Rusia. Ultimul domiciliu l-a avut in orasul Balti, langa Gara Mare”. Mai departe povesteste ca pe parcursul razboiului a insotit un „litenant” rus caruia i-a devenit amanta.

Acesta a abandonat-o la Oradea Mare dupa ce i-a luat si uniforma militara cu care o inzestrase. De aici, dupa terminarea razboiului in vest, a plecat cu un tren cu care a ajuns la Tecuci. Din acest oras s-a gandit sa se urce in alt tren pentru a ajunge in Rusia. Din pacate, la Buhaiesti a fost prinsa de vigilentul „Dom’ sef de post”. Urmatoarea miscare a jandarmului a fost predarea „individei” Legiunii de Jandarmi Vaslui care, la randul ei, a predat-o „rechinilor” de la Comandamentul Sovietic. Probabil ca acestia au aplicat alte metode de interogatoriu, deoarece, intr-un raspuns trimis Legiunii se spune ca „…numita Sonia Machedon, domiciliata in comuna Bolentin, judetul Balti, a fost refugiata in judetul Tecuci, comuna Valea Rea si niciodata n-a insotit trupele sovietice. Este propusa pentru repatriere urgenta, cu primul lot”.

Cine erau repatriatii sovietici?

La inceput, autoritatile romanesti, in stransa si inseparabila comuniune cu cele sovietice, au incercat sa dea o „fata umana” actiunii de repatriere a „cetatenilor sovietici”. Ea s-a vrut, din start, o „afacere” amiabila, apelandu-se la buna intelegere. Prima actiune a constat in tiparirea la tipografia vasluiana „C. Chiriac” de pe strada Stefan cel Mare si difuzarea prin afisare in locuri publice a unui numar de 400 de anunturi, cu urmatorul text: „…toti cetatenii din Basarabia si Bucovina de Nord, care la data de 22 iunie 1940 au locuit acolo, sunt obligati imediat sa se prezinte la Biuroul de Armistitiu de la Prefectura Vaslui, pentru a spune parerea lor. ”.

Tot prin acest anunt (datat 13 decembrie 1945) se fixa si un termen-limita: 20 decembrie 1945. De ce a fost nevoie de aceste tiparituri si de un termen? Deoarece actiunile anterioare nu dadusera rezultate satisfacatoare pentru nerabdatorii ofiteri sovietici. De altfel, esecul era raportat de prefectura Sectiei Politice a Comisiei Romane de Aplicare a Armistitiului din Bucuresti, str. Lipscani, nr. 20 in urmatorii termeni: „…la Ordinul MAI nr. 16.754/1945 raspundem urmatoarele: la sediul Prefecturii s-au prezentat 10 cetateni din care numai unul, Cataraga Vasile, a cerut repatrierea iar ceilalti 9 au refuzat”. De fapt, acesti oameni incercau sa profite de o prevedere a articolului 5, care dadea posibilitatea celui chestionat de a refuza repatrierea din diverse motive, sau chiar fara un motiv special. Ca in covarsitoarea majoritate a cazurilor nu s-a respectat aceasta clauza, este alta poveste.

Totusi, prefectura vasluiana a mai incercat o data varianta manusilor, inainte de a se ajunge la parul rusilor, trimitand inca o adresa institutiilor implicate in aceasta actiune, si anume: Comisia Aliata de Control a Armistitiului, Legiunea de Jandarmi Vaslui, Politia Vaslui, Primaria Vaslui, precum si celor patru preturi (resedintele plaselor - n.n.) in care se spuneau urmatoarele: „…veti bine voi a face largi publicatii (probabil, propaganda - n.n.) si in acelasi timp veti invita NORMAL (subliniat in original - n.n.) pe toti cei originari din Basarabia, Bucovina de Nord sau teritoriile ocupate la est de Nistru ce s-ar mai afla in judetul nostru sa se prezinte la aceasta Prefectura pana la data de 20 decemvrie crt. sa declare daca vor sa se repatrieze. In cazul cand nu se prezinta in acest termen, nu li se va mai acorda posibilitatea de repatriere (s.n.)”.

In continuare, se arata procedura care trebuie urmata, si anume: „…declaratiile de repatriere vor fi date in mod liber in fata unei Comisiuni Mixte Judetene. Comisiile se compun din: delegatul judetean al Comisariatului General al Executarii Armistitiului si Imputernicitul Judetean sau Special al Comisiei Aliate de Control”. Probabil, oficialii acestor institutii scrise cu majuscule s-au gandit ca „cetatenii sovietici” vor profita de „marinimia” si de tonul oarecum linistitor al anunturilor si vor face cozi interminabile pe la „Biuroul” Armistitiului, dar nu s-a intamplat asa. In scurtul rastimp de ocupatie sovietica cuprins intre iulie 1940 - iulie 1941, au vazut de ce sunt in stare autoritatile bolsevice: judecati sumare urmate de executii in masa, deportari in republicile sovietice din Asia Centrala sau in Siberia s.a. Opinam ca, daca s-ar fi respectat intocmai clauza de refuz prevazuta de articolul 5 din Conventia de Armistitiu, numarul „repatriatilor” ar fi fost cu totul neinsemnat.

De acest refuz s-au prevalat chiar si cetateni de etnie rusa sau ucraineana cu domiciliul anterior pe teritoriul „istoric” al URSS care, veniti in Romania, nu au vrut sa mai plece de aici, dar acestia nu au avut absolut nicio sansa in demersul lor! Anaska Maria (Elisavetovska, Rostov), Kazacenko Elena si Libnicenko Nadia (orasul Stalino, raionul Stalin, Ucraina) si multi altii au fost repatriati cu forta, contrar Conventiei de Armistitiu pe care o semnasera si sovieticii! Mari probleme au avut si cetatenii romani care dupa Unirea din 1918 s-au stabilit in Basarabia sau Bucovina de Nord unde s-au casatorit si si-au facut un rost. Refugiati in tara dupa 27 iunie 1940, s-au trezit ca, dupa 12 septembrie 1944 (data semnarii Armistitiului), sa fie fortati sa se repatrieze.

Uneori, i-a salvat un document numit „Certificat de cetatenie romana”. Au fost, desigur, si cazuri de repatriere voluntara si vom da un singur exemplu. Aculov Ioan, cu domiciliul anterior in satul Bahmutea, judetul Tighina, declara ca a venit in Romania pe 13 mai 1941 fiind evacuat!!! De cine a fost evacuat? De rusi? Romania a inceput razboiul de eliberare a Basarabiei pe 22 iunie 1941! Mai spune Aculov ca in anul 1943 a fost arestat in orasul Campina, judetul Prahova pentru politica comunista (s.n.). Se pare ca acest individ n-a fost altceva decat un spion trimis in Romania.

Paul Zahariuc,
Vaslui, 2009

(Va urma)


 

Un articol de:
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 28 Februarie 2021, ora: 00:32

Implicarea Armatei a 14-a a Federației Ruse în războiul ruso-moldovenesc din 1992

Implicarea Armatei a 14-a a Federației Ruse în războiul ruso-moldovenesc din 1992

Colapsul Uniunii Sovietice, dincolo de implozia imperiului comunist, a creat o serie de probleme tuturor statelor ex-sovietice, una dintre cele mai stringente devenind cea a existenţei, în teritoriul acestora, a unui contingent uriaş de forţe armate ale unei formaţiuni statale noi...

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 27 Februarie 2021, ora: 07:59

Puține mâncăruri sunt asătzi mai faimoase și mai apreciate în întreaga lume decât pizza.

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 27 Februarie 2021, ora: 07:15

Pârjoale moldoveneşti, reţeta bunicii

Pârjoale moldoveneşti, reţeta bunicii

 Pârjoala este un fel de mâncare românesc, preparat mai ales în Moldova, din carne tocată, în general de porc sau în amestec cu oaie, vită sau pasăre, amestecată cu ouă, produse de panificație sau morărit (pâine uscată, pesmet sau făină...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)