Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 22 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 1 Octombrie 2017, ora 07:39    Din editia print

REPORTAJ: „Bostaniada” s-a întors acasă, în Lozova

Marime Font

Cel mai mare dovleac la festivalul din acest an a cântărit 340 kg și a fost crescut în patru luni.  

Faptul că duminica trecută, pe la amiază, a plouat, nu i-a împiedicat pe oameni să facă o escapadă de weekend în satul Lozova, raionul Strășeni, unde a luat naștere Festivalul Național Etno-gastronomic „Bostaniada”. Acum un an, evenimentul a fost organizat în Capitală, dar apoi, la insistența localnicilor și a producătorilor agricoli, a revenit în satul de baștină. Plăcintele cu bostan, dovlecii gigantici sau prepelițele la rotișor au fost doar câteva dintre atracțiile festivalului, care în acest an a ajuns la cea de-a șasea ediție, reuşind să se impună drept cel mai așteptat eveniment al toamnei.

La Chișinău tocmai încetase ploaia. Mi-am pus în rucsac biletul pentru eveniment, aparatul de fotografiat și m-am asigurat să nu uit în sertar o umbrelă, deși îmi doream să n-o folosesc. Am ajuns la „Bostaniada” în mai puțin de o oră, pentru că o porțiune de traseu am parcurs-o pe drum de țară. În satul Lozova era mare aglomerație, iar localnicii, având motiv de sărbătoare, au măturat atent prin fața caselor, iar unii chiar și-au vopsit porțile. Festivalul a fost organizat în centrul localității, pe terenul de fotbal. Muzica și chiuiturile se auzeau de la distanță, iar fumul, de la cuptoarele în care se coceau plăcintele, se observa de la intrarea în sat. Activități erau pentru toate vârstele, iar mâncare - pentru toate gusturile.




„Bostaniada aici trebuie să rămână”

La aniversarea celor cinci ani, „Bostaniada” a revenit la Lozova – un sat pitoresc, înconjurat de codri, cu oameni care au o pasiune aparte pentru agricultură. Unul din cei mai experimentați producători de dovleci, Ion Ciocan, era foarte bucuros că a reușit să rupă oamenii de la munca de zi cu zi și să-i aducă în satul său natal. „Bostaniada e născută aici și tot aici trebuie să rămână. Este foarte important să văd că tot mai mulți moldoveni caută dovleci, iar producătorii sunt motivați să diversifice soiurile. Dovleacul este sănătatea noastră. Planificăm în viitor să ieșim cu această legumă la export. Cereri avem, iată că la cantități mai lucrăm”, spune fermierul.

Ideea organizării unei sărbători a bostanului îi aparține aceluiași Ion Ciocan, care între timp s-a ales cu titlul de „rege al dovleacului”. Se bucură de această onoare, deoarece e unul dintre puținii producători care a testat pe terenurile proprii, din preajma casei, diverse soiuri de dovleac. Deși o bună parte din viață a lucrat în poliţie, odată ajuns la pensie, omul nu se mai poate despărţi de dovleci. Japonezul, chinezul, dovleacul muscat, dovleacul-ceapă sau dovleacul negru, sunt doar câteva din soiurile adunate de el cu atenție de prin toate colțurile lumii. Unele soiuri sunt crescute pentru a bucura ochii, ne mai spune el, iar altele - pentru delicii culinare. „Am o gamă mai deosebită decât alți fermieri. Toți vor să vadă dovleci mari, perfecți ca formă și culoare. Eu am adus bostani micuți, care pot fi puși la cuptor. Am un vis, ca la mesele copiilor din grădinițe și școli să se regăsească dovleacul copt, cel fiert, supa din dovleac și multe alte bunătăți din acest ingredient-minune”, precizează cu multă speranță bostănarul.

Ion Ciocan are și un slogan pe care îl promovează cu insistență: „Scoateți dovleacul de sub masă și puneți-l pe masă”.

Dovleacul-vedetă a cântărit 340 kg

Principala legumă a sărbătorii a fost prezentă în diferite forme, având diferite culori și greutăți. Cele mai multe priviri le-a atras cel mai mare dovleac, care îi aparținea fermierului Vasile Spînu. Pentru al cincilea an consecutiv el cultivă dovleci giganți și, în această perioadă, a reușit să înregistreze noi și noi recorduri. Primul dovleac a cântărit 80 kg, al doilea – 100 kg, al treilea – 120 kg, după care a urmat unul tocmai de 285 kg. Acum însă a expus la festival un bostan de ditamai 340 kg, pe care l-a crescut în patru luni.

„Pentru a crește un dovleac gigant, trebuie să-i acorzi foarte multă atenție. În fiecare zi îmi lua aproape două ore, ca să fac lucrările necesare. Materialul semincer îl procur din Marea Britanie, iar tehnologia o învăț de la marii agricultori din toată lumea. Anul acesta am obținut un record național la greutatea dovleacului, iar asta se datorează faptului că am ținut cont de anumite cerințe strict necesare dezvoltării acestei culturi, și anume că suprafața pe care crește leguma trebuie să fie mai mare de 60 de metri pătrați. E necesar ca tulpinile să fie îngropate în pământ. Am ținut cont și de utilizarea îngrășămintelor și a unor insecticide contra dăunătorilor și bolilor. Am pus accent și pe irigarea prin picurare”, povestește fermierul, care, și de această dată, s-a ales cu premiul mare al festivalului.

„Zici că e festivalul cărnii, nu al bostanului”

În satul Lozova am întâlnit oameni veniți din diferite localități, inclusiv din Capitală. Și, dacă era sărbătoare, toți au mâncat mult. Prepelițele erau vândute pofticioșilor imediat de pe rotișor. Pentru a primi o porție, mulți oftau nervoși, stând la coadă, în jur de o oră. Plăcintele cu dovleac erau și ele la mare căutare. Femeile plămădeau de zor, de parcă participau la competiții culinare. Toate acestea pentru a satisface papilele gustative ale vizitatorilor mici și mari, dar în special, ale femeilor însărcinate.

Mai mult decât atât, „Bostaniada” a fost un prilej pentru întâlnirile consătenilor, rudelor, prietenilor sau foștilor colegi de facultate. Într-un scrânciob, amplasat în zona de relaxare, am cunoscut-o pe Elena Rotari, o tânără din Chișinău, care se legăna lent alături de alte două prietene. „Nu regret că am ieșit din oraș și am parcurs peste 40 km, ca să vin aici. Sunt pentru prima oară la acest festival și sunt încântată de atmosferă. Ce-i drept, mă așteptam să găsesc mai multe preparate culinare din bostan, căci totuși festivalul poartă numele acestei legume. Dar văd carne la tot pasul, ai zice că e festivalul cărnii, nu al bostanului”, a concluzionat Elena, zâmbind.

Nu departe de scrânciob, organizatorii au amenajat un parc de distracții pentru copii. Acolo Andrei Plămădeală își îndemna băiețelul să alunece pe tobogan, după ce micuțul a petrecut o bună vreme la bătută. „Sunt chiar din acest raion. Mă bucur nespus de mult că se fac și la noi în zonă astfel de activități. Nu prea avem posibilități financiare să mergem până în Capitală, ca să distrăm copilul. Stau aici de două ore. Nu mă lasă ăsta mic să mă duc să-mi mai văd rudele”, ne șoptește Andrei, în timp ce fiul său îl trage nerăbdător de mânecă.

În 2016 au fost probleme cu căile de acces

Programul pus la dispoziția vizitatorilor s-a bazat, conform organizatorilor, pe resurse umane locale: ansambluri și grupuri de elevi sau copii din instituțiile de învățământ din sat. „Primăria satului Lozova, unul din principalii organizatori ai evenimentului, și-a dorit să implice toți cetățenii din localitate. Festivalul a fost mai mare decât anul trecut, când nu a fost organizat în Lozova. Atunci ne confruntam cu probleme privind căile de acces, dar acum am soluționat toate dificultățile. Ne dorim să creștem imaginea evenimentului de la un an la altul. Cel puțin în 2017 ne-a reușit acest lucru”, susține Lilian Botnaru, primarul de Lozova.

Potrivit organizatorilor, la cea de-a VI-a ediție, „Bostaniada” a adunat peste șapte mii de oameni. Scopul principal al sărbătorii este de a încuraja economia autohtonă prin sporirea veniturilor antreprenorilor și agricultorilor locali. Costul unui bilet la Festivalul „Bostaniada” a fost de 65 de lei. Copiii de până la 13 ani au beneficiat de acces gratuit. 

Violeta Scrișu, stagiară

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul