Astăzi 21 Iunie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 17:09
Abonamente

Actualitate 1 Octombrie 2017, ora 07:39    Din editia print

REPORTAJ: „Bostaniada” s-a întors acasă, în Lozova

Marime Font

Cel mai mare dovleac la festivalul din acest an a cântărit 340 kg și a fost crescut în patru luni.  

Faptul că duminica trecută, pe la amiază, a plouat, nu i-a împiedicat pe oameni să facă o escapadă de weekend în satul Lozova, raionul Strășeni, unde a luat naștere Festivalul Național Etno-gastronomic „Bostaniada”. Acum un an, evenimentul a fost organizat în Capitală, dar apoi, la insistența localnicilor și a producătorilor agricoli, a revenit în satul de baștină. Plăcintele cu bostan, dovlecii gigantici sau prepelițele la rotișor au fost doar câteva dintre atracțiile festivalului, care în acest an a ajuns la cea de-a șasea ediție, reuşind să se impună drept cel mai așteptat eveniment al toamnei.

La Chișinău tocmai încetase ploaia. Mi-am pus în rucsac biletul pentru eveniment, aparatul de fotografiat și m-am asigurat să nu uit în sertar o umbrelă, deși îmi doream să n-o folosesc. Am ajuns la „Bostaniada” în mai puțin de o oră, pentru că o porțiune de traseu am parcurs-o pe drum de țară. În satul Lozova era mare aglomerație, iar localnicii, având motiv de sărbătoare, au măturat atent prin fața caselor, iar unii chiar și-au vopsit porțile. Festivalul a fost organizat în centrul localității, pe terenul de fotbal. Muzica și chiuiturile se auzeau de la distanță, iar fumul, de la cuptoarele în care se coceau plăcintele, se observa de la intrarea în sat. Activități erau pentru toate vârstele, iar mâncare - pentru toate gusturile.




„Bostaniada aici trebuie să rămână”

La aniversarea celor cinci ani, „Bostaniada” a revenit la Lozova – un sat pitoresc, înconjurat de codri, cu oameni care au o pasiune aparte pentru agricultură. Unul din cei mai experimentați producători de dovleci, Ion Ciocan, era foarte bucuros că a reușit să rupă oamenii de la munca de zi cu zi și să-i aducă în satul său natal. „Bostaniada e născută aici și tot aici trebuie să rămână. Este foarte important să văd că tot mai mulți moldoveni caută dovleci, iar producătorii sunt motivați să diversifice soiurile. Dovleacul este sănătatea noastră. Planificăm în viitor să ieșim cu această legumă la export. Cereri avem, iată că la cantități mai lucrăm”, spune fermierul.

Ideea organizării unei sărbători a bostanului îi aparține aceluiași Ion Ciocan, care între timp s-a ales cu titlul de „rege al dovleacului”. Se bucură de această onoare, deoarece e unul dintre puținii producători care a testat pe terenurile proprii, din preajma casei, diverse soiuri de dovleac. Deși o bună parte din viață a lucrat în poliţie, odată ajuns la pensie, omul nu se mai poate despărţi de dovleci. Japonezul, chinezul, dovleacul muscat, dovleacul-ceapă sau dovleacul negru, sunt doar câteva din soiurile adunate de el cu atenție de prin toate colțurile lumii. Unele soiuri sunt crescute pentru a bucura ochii, ne mai spune el, iar altele - pentru delicii culinare. „Am o gamă mai deosebită decât alți fermieri. Toți vor să vadă dovleci mari, perfecți ca formă și culoare. Eu am adus bostani micuți, care pot fi puși la cuptor. Am un vis, ca la mesele copiilor din grădinițe și școli să se regăsească dovleacul copt, cel fiert, supa din dovleac și multe alte bunătăți din acest ingredient-minune”, precizează cu multă speranță bostănarul.

Ion Ciocan are și un slogan pe care îl promovează cu insistență: „Scoateți dovleacul de sub masă și puneți-l pe masă”.

Dovleacul-vedetă a cântărit 340 kg

Principala legumă a sărbătorii a fost prezentă în diferite forme, având diferite culori și greutăți. Cele mai multe priviri le-a atras cel mai mare dovleac, care îi aparținea fermierului Vasile Spînu. Pentru al cincilea an consecutiv el cultivă dovleci giganți și, în această perioadă, a reușit să înregistreze noi și noi recorduri. Primul dovleac a cântărit 80 kg, al doilea – 100 kg, al treilea – 120 kg, după care a urmat unul tocmai de 285 kg. Acum însă a expus la festival un bostan de ditamai 340 kg, pe care l-a crescut în patru luni.

„Pentru a crește un dovleac gigant, trebuie să-i acorzi foarte multă atenție. În fiecare zi îmi lua aproape două ore, ca să fac lucrările necesare. Materialul semincer îl procur din Marea Britanie, iar tehnologia o învăț de la marii agricultori din toată lumea. Anul acesta am obținut un record național la greutatea dovleacului, iar asta se datorează faptului că am ținut cont de anumite cerințe strict necesare dezvoltării acestei culturi, și anume că suprafața pe care crește leguma trebuie să fie mai mare de 60 de metri pătrați. E necesar ca tulpinile să fie îngropate în pământ. Am ținut cont și de utilizarea îngrășămintelor și a unor insecticide contra dăunătorilor și bolilor. Am pus accent și pe irigarea prin picurare”, povestește fermierul, care, și de această dată, s-a ales cu premiul mare al festivalului.

„Zici că e festivalul cărnii, nu al bostanului”

În satul Lozova am întâlnit oameni veniți din diferite localități, inclusiv din Capitală. Și, dacă era sărbătoare, toți au mâncat mult. Prepelițele erau vândute pofticioșilor imediat de pe rotișor. Pentru a primi o porție, mulți oftau nervoși, stând la coadă, în jur de o oră. Plăcintele cu dovleac erau și ele la mare căutare. Femeile plămădeau de zor, de parcă participau la competiții culinare. Toate acestea pentru a satisface papilele gustative ale vizitatorilor mici și mari, dar în special, ale femeilor însărcinate.

Mai mult decât atât, „Bostaniada” a fost un prilej pentru întâlnirile consătenilor, rudelor, prietenilor sau foștilor colegi de facultate. Într-un scrânciob, amplasat în zona de relaxare, am cunoscut-o pe Elena Rotari, o tânără din Chișinău, care se legăna lent alături de alte două prietene. „Nu regret că am ieșit din oraș și am parcurs peste 40 km, ca să vin aici. Sunt pentru prima oară la acest festival și sunt încântată de atmosferă. Ce-i drept, mă așteptam să găsesc mai multe preparate culinare din bostan, căci totuși festivalul poartă numele acestei legume. Dar văd carne la tot pasul, ai zice că e festivalul cărnii, nu al bostanului”, a concluzionat Elena, zâmbind.

Nu departe de scrânciob, organizatorii au amenajat un parc de distracții pentru copii. Acolo Andrei Plămădeală își îndemna băiețelul să alunece pe tobogan, după ce micuțul a petrecut o bună vreme la bătută. „Sunt chiar din acest raion. Mă bucur nespus de mult că se fac și la noi în zonă astfel de activități. Nu prea avem posibilități financiare să mergem până în Capitală, ca să distrăm copilul. Stau aici de două ore. Nu mă lasă ăsta mic să mă duc să-mi mai văd rudele”, ne șoptește Andrei, în timp ce fiul său îl trage nerăbdător de mânecă.

În 2016 au fost probleme cu căile de acces

Programul pus la dispoziția vizitatorilor s-a bazat, conform organizatorilor, pe resurse umane locale: ansambluri și grupuri de elevi sau copii din instituțiile de învățământ din sat. „Primăria satului Lozova, unul din principalii organizatori ai evenimentului, și-a dorit să implice toți cetățenii din localitate. Festivalul a fost mai mare decât anul trecut, când nu a fost organizat în Lozova. Atunci ne confruntam cu probleme privind căile de acces, dar acum am soluționat toate dificultățile. Ne dorim să creștem imaginea evenimentului de la un an la altul. Cel puțin în 2017 ne-a reușit acest lucru”, susține Lilian Botnaru, primarul de Lozova.

Potrivit organizatorilor, la cea de-a VI-a ediție, „Bostaniada” a adunat peste șapte mii de oameni. Scopul principal al sărbătorii este de a încuraja economia autohtonă prin sporirea veniturilor antreprenorilor și agricultorilor locali. Costul unui bilet la Festivalul „Bostaniada” a fost de 65 de lei. Copiii de până la 13 ani au beneficiat de acces gratuit. 

Violeta Scrișu, stagiară

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 21 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Totul se poate împărtăși

Igor Dodon ne face în continuare de rușine cu medaliile aruncate cui se nimerește (dinspre Est), cu fotografii total deplasate pentru un președinte, cu comentarii agramate în rețelele de socializare.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 20 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Păcate mari și mici

Am vorbit despre păcate veniale, de moarte, strigătoare la cer, capitale - despre toate posibilele clasificări ale lor, însă există o clasificare, din punctul meu de vedere, mai importantă decât toate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Simona Halep, un model pentru românii de pretutindeni

Inițial, tentația redactării titlului ar fi făcut ca acesta să apară sub forma: Simona Halep, un model pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, însă nu ar fi fost suficient de relevant pentru mesajul acestui editorial, căci așa cum, probabil, e ușor de dedus, Halep este un model pentru...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Iunie 2018, de Constantin Tănase

De câte ori ascult Imnul de Stat, mi se face rușine

(Cuvântarea președintelui N. Timofti pe care (nu) știm cine i-a interzis să o rostească la Televiziune. Am intrat în posesia textului alocuțiunii președintelui R. Moldova, N. Timofti, pe care urma să o rostească la televiziune săptămâna viitoare, între 29 aprilie și 2 mai)

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Sport pentru trup sau sport pentru minte

Obișnuim să spunem că lectura este sportul minții. Din această sintagmă înțelegem că sportul e un lucru bun, sănătos, recomandabil. Care sunt însă părerile noastre despre sportul de performanță?

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de George Simion

Cine nu are bătrâni să își cumpere

Mare panică, mare, pe scena politică din Republica Moldova. Nu cumva să se întâmple ceva și să se trezească peste noapte fără graniță la Prut.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Cum arătăm din afară

A trecut și duminica în care Chișinăul și-a susținut direcția aleasă deja de mulți ani. Evident că m-am bucurat. Atâta vreme cât rămânem în vest, mai sunt speranțe. Când și Chișinăul, în care locuiește o treime din populația țării, va ceda propagandei...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Constantin Tănase

Ce fel de școală vor rușii din Moldova

În contextul ultimelor evoluții politice de la Moscova minoritatea rusă din Moldova devine tot mai agresivă, având, de altfel, toate șansele să redevină ceea ce a fost: un frate mai mare, arogant și privilegiat, o castă elitară cu apucături șovine, neintegrată cultural și lingvistic în...

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Locul nostru în biserică

În continuarea (la fel de concentrată) a ceea ce spuneam săptămâna trecută, trebuie să analizăm seriozitatea noastră față de Biserică. Cuvântul biserică vine de la basilia, care în greacă înseamnă împărăție. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Alegerile de la Chișinău și statul captiv

Am citit câteva articole scrise în presa moldovenească, în care se vehicula ideea că victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru Primăria Chișinăului este o dovadă certă a faptului că R. Moldova nu este un stat captiv. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Dan Nicu

Socialiștii au pierdut încă o dată Capitala

La prima vedere, ceea ce s-a întâmplat duminică, 3 iunie, la Chişinău, pare a fi o victorie a forţelor proeuropene în faţa celor proruse.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 7 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Un bun creștin

De-a lungul anilor am scris despre dogme, morală, spiritualitate, patristică, evanghelii, liturgică - despre câte ar trebui, în primul rând, să cunoască un creștin. Aproape că am putea spune că am făcut rezumate ale anilor de studiu în facultate.

() Citeşte tot articolul


 

 


Cele mai citite articole Timpul.md